Între publicațiile care ajung cu regularitate în colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare se numără și revista de cultură, tradiție și atitudine civică Mărturii maramureșene, primită prin grija și generozitatea părintelui și scriitorului Radu Botiș. Se cuvine să exprimăm aprecierea și mulțumirea noastră pentru această frumoasă continuitate, prin care fiecare nou număr îmbogățește patrimoniul documentar al bibliotecii și pune la dispoziția cercetătorilor și cititorilor o sursă valoroasă de documentare asupra vieții culturale contemporane. Numărul dublu 26–27 (2026), recent intrat în colecțiile bibliotecii, confirmă încă o dată maturitatea și amploarea acestui proiect editorial.
Unul dintre marile atuuri ale acestui număr este diversitatea autorilor și a vocilor intelectuale reunite într-un demers editorial coerent. Dincolo de identitatea regională, revista reușește să coaguleze colaboratori din domenii diferite – critici literari, universitari, preoți, profesori, istorici, eseiști și jurnaliști –, ceea ce conferă publicației o dimensiune interdisciplinară remarcabilă.
Editorialul semnat de Emilia Pop deschide revista printr-o reflecție asupra rolului publicației în peisajul cultural contemporan, reafirmând misiunea acesteia de a promova patrimoniul spiritual și cultural al Maramureșului.
Un nucleu important al revistei îl constituie studiile dedicate personalității și creației lui Radu Botiș, redactorul-șef al publicației, a cărui activitate literară, publicistică și sacerdotală este analizată din perspective complementare. Al. Florin Țene propune eseul Radu Botiș – poezia așteptării și etica neliniștii, în timp ce Gelu Dragoș explorează dimensiunea filozofică a operei în studiul Radu Botiș sau meditația poetică despre destin, libertate și limitele cunoașterii de sine. Angela Simionca revine cu două contribuții consistente, analizând atât volumul Taina poruncilor, cât și rolul lui Radu Botiș ca preot, scriitor și promotor al spiritualității maramureșene. Tot lui Radu Botiș îi sunt dedicate și articolele de prezentare semnate de Daniel Lăcătuș, care evidențiază rolul revistei în spațiul cultural românesc.
Critica și eseistica literară ocupă un loc privilegiat. Culiță Ioan Ușurelu reflectează asupra condiției creatorului în textul Singurătatea – o suferință profundă a scriitorului, în timp ce Pr. prof. Theodor Damian analizează lirica lui Vasile Trif, surprinzând dimensiunea spirituală și metafizică a poeziei acestuia. Prof. Emil Domuța propune o lectură atentă a creației poetice a lui Gelu Dragoș, iar Prof. Olimpia Mureșan semnează două contribuții distincte: una consacrată universului poetic și alta dedicată artei și dăruirii ca expresii ale vocației creatoare.
Eseurile semnate de Lucia Virginia Pop, Daniel Lăcătuș, Anca Vasilica Bocicorec, Angela Simionca și Ivan Pozzoni completează registrul critic și filozofic al revistei. Textul Luciei Virginia Pop despre satele care îmbătrânesc devine o meditație asupra depopulării satului românesc și a pierderii memoriei colective, în timp ce Daniel Lăcătuș, în Memoria care respiră, reafirmă importanța recuperării patrimoniului cultural. Anca Vasilica Bocicorec abordează teme existențiale și spirituale în articolele Dragostea nu moare niciodată și Omule, încotro te îndrepți?, iar Ivan Pozzoni propune un studiu teoretic asupra tardomodernismului, aducând în paginile revistei o perspectivă de filosofie literară rar întâlnită în publicațiile culturale regionale.
Deosebit de valoroase sunt contribuțiile dedicate memoriei culturale și istoriei. Radu Botiș evocă personalitatea lui Augustin Cozmuța, iar Gelu Dragoș realizează un emoționant portret al folcloriștilor Pamfil și Maria Bilțiu, considerați adevărate repere ale patrimoniului etnografic românesc. Prof. Mircea Botiș și Pr. Radu Botiș semnează două studii consistente privind Memorandul românilor din Transilvania și rolul profesorului în actul educațional, demonstrând interesul revistei pentru istorie și pedagogie.
Dimensiunea educațională este completată de contribuțiile Sorinei Mihaela Botiș, privind rolul familiei în formarea personalității elevului, și de studiul Cameliei Niculina Gherheș despre efectele parentingului permisiv în era digitală. Aceste texte aduc în discuție provocări actuale ale societății românești și completează profilul civic al revistei.
Componenta religioasă și spirituală este reprezentată prin studiul Preotului caritativ Vasile Ionel Bocicorec privind rolul preotului de spital în alinarea suferinței, precum și prin numeroase reflecții asupra credinței și responsabilității morale prezente în creațiile și eseurile publicate.
Patrimoniul material și identitatea locală sunt ilustrate prin articolul Cameliei Tocaci dedicat bisericii-monument UNESCO din Rogoz, prin evocarea Parohiei Ortodoxe Arduzel, precum și prin studiul lui Alexandru Ruja despre satele Stejera și Groape. În aceeași direcție se înscrie și ampla prezentare realizată de Radu Botiș privind cele patru țări istorice ale Maramureșului – Codru, Chioar, Lăpuș și Maramureș –, o veritabilă sinteză de geografie istorică și identitate regională.
Rubrica Poesis confirmă vocația literară a revistei. Sunt reuniți poeți aparținând unor generații și formule estetice diferite: Radu Botiș, Lucia Ileana Pop, Ioan Grigoraș, Lucia Virginia Pop, Ștefan Drăgan, Marin Moscu și Mihail Tănase. Împreună, aceste creații alcătuiesc un adevărat dosar poetic, dominat de teme precum memoria, timpul, credința, iubirea, destinul și raportarea omului la transcendent.
Revista acordă spațiu și reflecției asupra fenomenului publicistic contemporan. Sunt prezentate rezultatele primei ediții a concursului „Memoria presei”, succesul obținut de Radu Botiș în cadrul competiției, precum și articolul redacției Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România privind rolul presei libere în apărarea democrației. Tot în această zonă se înscriu cronica dedicată revistei „Freamăt”, studiul Angelei Simionca consacrat precedentului număr al revistei Mărturii maramureșene și analiza realizată de Prof. univ. dr. Ilie Bebe Vulpe asupra volumului lui Al. Florin Țene, Pagini de conștiință.
Nu lipsesc nici evocările unor personalități culturale precum Vasile Morar, Aurelia Oancă, Vasile Radu Ghenceanu, dar nici articolul Prof. dr. Dumitru V. Marin, care propune o selecție a principalelor evenimente din ultimul secol al istoriei României.
Ansamblul acestor contribuții demonstrează că revista depășește statutul unei publicații culturale locale. Ea funcționează asemenea unei agore intelectuale, în care dialoghează literatura, critica literară, istoria, teologia, educația, jurnalismul și patrimoniul cultural. Diversitatea autorilor – Emilia Pop, Al. Florin Țene, Culiță Ioan Ușurelu, Theodor Damian, Emil Domuța, Olimpia Mureșan, Lucia Virginia Pop, Daniel Lăcătuș, Anca Vasilica Bocicorec, Angela Simionca, Gelu Dragoș, Sorina Mihaela Botiș, Camelia Tocaci, Mircea Botiș, Vasile Ionel Bocicorec, Ivan Pozzoni, Valentin Lupea, Alexandru Ruja, Dumitru V. Marin, Camelia Niculina Gherheș, Ilie Bebe Vulpe, Mihaela CD, Marius Wagner-Bucur, alături de numeroasele contribuții ale lui Radu Botiș, conferă numărului o reprezentativitate remarcabilă.
pr. Radu Botiș
Din perspectivă editorială, numărul impresionează prin echilibrul dintre creația literară, exegeza critică, studiul istoric, reflecția teologică și analiza fenomenelor sociale contemporane. Fără a se limita la statutul unei reviste literare, Mărturii maramureșene propune un dialog fertil între discipline și generații, oferind cititorului imaginea unei comunități intelectuale active și solidare. Tocmai această diversitate, gestionată într-o arhitectură editorială coerentă, reprezintă una dintre principalele calități ale publicației.
În concluzie, Mărturii maramureșene, An VIII, nr. 26–27 (2026), se afirmă drept una dintre cele mai consistente ediții ale revistei de până acum. Ea nu este doar o colecție de texte, ci o autentică oglindă a vieții culturale maramureșene, în care literatura, memoria istorică, spiritualitatea, educația și jurnalismul cultural converg într-un proiect editorial matur. Intrarea acestui nou număr în colecțiile Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare îi sporește valoarea documentară și îl recomandă drept o resursă importantă pentru cercetători, bibliotecari, istorici, filologi și pentru toți cei interesați de patrimoniul cultural al Maramureșului. Prin consecvența apariției, diversitatea colaboratorilor și seriozitatea demersului editorial, revista își consolidează locul între publicațiile culturale reprezentative ale României contemporane.
Într-o epocă în care publicațiile culturale se confruntă cu numeroase provocări, Mărturii maramureșene demonstrează că perseverența, respectul pentru valorile autentice și dialogul dintre generații pot da naștere unei reviste vii, capabile să documenteze prezentul și să devină, în timp, parte a memoriei culturale a Maramureșului și a României.
*Revista poate fi consultată la Sala de lectură Periodice a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare:
Angela SIMIONCA
Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”
Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare – ROMÂNIA
https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu