Se afișează postările cu eticheta Ştefan Augustin Doinaş. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ştefan Augustin Doinaş. Afișați toate postările

miercuri, 24 mai 2017

Semnificaţii istorice pentru ziua de 25 mai

2002 - A încetat din viaţă poetul Ştefan Augustin Doinaş: "Cartea mareelor", "Anotimpul discret", "Interiorul unui poem" (n.26 aprilie 1922)
 1803 - S-a născut Ralph Waldo Emerson, filosof, publicist şi poet american, fondatorul transcendentalismului (d. 1882)
1817 - Deschiderea oficială a muzeului Naţional Bruckenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din România
1856 - La Socola, lângă Iaşi, a fost înfiinţată Societatea “Unirea”. Momentul marchează începutul acţiunilor practice pentru unirea Moldovei cu Muntenia
1873 - Consiliul de Miniştri a dezbătut, la propunerea regelui Carol I, chestiunea proclamării independenţei României, fără a se fi luat o hotărâre în această privinţă
1908 - S-a născut Costin Kiriţescu, economist român, membru al Academiei Române (d. 13 decembrie 2002)
1919 - La Bucureşti a avut loc prima audiţie a Simfoniei a III-a de George Enescu
1920 - S-a inaugurat Opera Română din Cluj Napoca, cu opera "Aida" de Giuseppe Verdi
1928 - Aviatorul şi exploratorul italian Umberto Nobile începe expediţia spre Polul Nord, la bordul unui dirijabil
1963 - A fost înfiinţată Organizaţia Unităţii Africane, destinată să unească eforturile ţărilor membre pentru a asigura stabilitatea continentului african
2005 - A încetat din viaţă producătorul britanic de film Ismail Merchant, care a produs "Howards End", "Cameră cu vedere" şi "Rămăşiţele zilei" (n. 1936)
2007 - A încetat din viaţă fostul atlet Victor Firea, primul reprezentant al României în structurile Federaţiei Internaţionale de Atletism (IAAF)
2008 - Marian Crişan a câştigat premiul Palme d'Or al Festivalului de la Cannes, pentru scurtmetrajul "Megatron"
2011 - A încetat din viaţă pictoriţa şi sculptoriţa britanică Leonora Carrington, multe dintre sculpturile ei sunt amplasate de-a lungul celui mai mare bulevard din capitala mexicană, Paseo de la Reforma (n. 6 aprilie 1917).

luni, 25 aprilie 2016

Semnificaţii istorice pentru ziua de 26 aprilie

1922 - S-a născut poetul Ştefan Augustin Doinaş, membru al Academiei Române, preşedinte de onoare al Uniunii Scriitorilor. Este cunoscut pentru scrierilr "Omul cu compasul", "Alter ego", "Anotimpul discret", "Lamentaţii" - volume de poezii; "Lampa lui Diogene", "Orfeu şi tentaţia realului", "Măştile adevărului poetic" (m. 25 mai 2002)
1775 - În urma convenţiei încheiate între Imperiul Otoman şi Austria, Bucovina intră în componenţa Imperiului Habsburgic.
1798 - S-a născut pictorul francez Ferdinand Victor Eugene Delacroix, cunoscut pentru picturile "Dante şi Vergiliu în Infern", "Măcelul din Chios", "Libertatea conducând poporul", "Femei din Alger", "Lupta lui Iacob cu Îngerul" (m. 13 august 1863)
1877 - După bombardarea de către turci a oraşelor româneşti de la Dunăre, armata română deschide focul asupra Vidinului.
1879 - Agenţia diplomatică a României la Belgrad a fost ridicată la rangul de legaţie.
1915 - A fost încheiat Tratatul de alianţă dintre Italia şi Puterile Antantei, în urma căruia guvernul italian a declarat război monarhiei austro-ungare. În ciuda acordurilor existente între Bucureşti şi Roma, guvernul italian nu a informat guvernul român asupra semnării acestui tratat.
1920 - S-a înfiinţat, la Cluj-Napoca, primului Institut speologic din lume.
1925 - Paul von Hindenburg este ales preşedinte al Germaniei
1938 - A murit filosoful Edmund Husserl, fondatorul fenomenologiei (n. 8 aprilie 1859)
1963 - A murit poetul, prozatorul şi dramaturgul Vasile Voiculescu, cunoscut pentru scrierile "Din Ţara Zimbrului", "La pragul minunii" şi "Lostriţa" (n. 27 noiembrie 1884)
1992 - Regele Mihai efectuează prima vizită în România după 1989; a fost primit cu entuziasm la Bucureşti.
1993 - Curtea Constituţională a decis că Academia Română are competenţa de a stabili normele ortografice ale limbii române. "â" a avut câştig de cauză asupra lui "î".
2004 - Statele Unite ale Americii au cerut Comisiei Europene să aplice acordul SUA-UE referitor la transferul datelor privind pasagerii curselor aeriene, în pofida deciziei Parlamentului European de a sesiza Curtea Europeană a Justiţiei în legătură cu acest subiect.
2006 - A murit fostul ministru ţărănist Ulm Spineanu. (n. 3 martie 1943)
2007 - Fostul atacant dinamovist Florea Dumitrache a încetat din viaţă. (n. mai 1948)
2009 - A murit actriţa Cătălina Murgea, care în anul 2007 a primit premiul Gopo pentru cea mai bună actriţă într-un rol secundar, pentru interpretarea din "Legături bolnăvicioase", de Tudor Giurgiu.


                                                                                                   I.I.D.

sâmbătă, 6 iunie 2015

Poesis - Ştefan Augustin DOINAŞ

Amanta


Ameţitoare, albă stalactită
care susţine bolta unui gând
cu trupul ei de raze, spumegând,
cu gura tragică şi răzvrătită;

profil de-argint, ca marea-ntr-un intrând,
de unde praguri tot mai sus invită
spre-o altă lume, furtunos invită
din maluri şi azururi, rând pe rând;

orgolioasă de singuratate,
tiranică, născută în delir,
rivală-n străluciri cu orhideea;

aşa mai bântuie cu voluptate
punând pe fruntea mea stigmat şi mir
amanta fără patimă, Ideia.


Elegie

Cândva fecioarele acestui astru
ieşeau din casă, gângurind abia,
purtând pe umeri ca un scut albastru
o frumuseţe limpede şi grea.
Iar umbra ei, căzând din mers pe plante
le-ncovoia pentru putreziciuni
şi pentru-acele sfinte diamante
ivite cu trufie în cărbuni.
Iar tu, iubito, suferind cu pasul,
găseai în zare fluviul descântat
de salcii triste, lacrimând în ceasul
când luna-şi scoate cornul argintat.
Şi toate coborâţi în val cu scuturi
roşcate în amurg şi negre-apoi.
Minusculi stropi şi ochi imenşi de fluturi
cădeau pe umerii rotunzi şi goi.
O, scutul nu părea să se scufunde !
Căzând adânc, te minunai şi tu
că trupul vostru dipărea în unde,
dar frumuseţea trupurilor nu.
Iar fiarele setoase, mai la vale,
privind cu ochiul roşu de pe mal,
cu alt luceafar se-ntorceau din cale
uitând să guste fermecatul val.
Târziu, fără vestmânt, ţinând cu mâna,
lunatice, voi ascundeaţi sub scut
plăcerea-nspăimântată şi ţărâna
din care trupul vostru s-a născut…
Cândva, femeile acestui astru
puntau o alta frumusete, gri.
şi nu visau ca scutul ei albastru
odată, de pe umeri, va cădea.
Iar spre sfârşitul unei nopţi amare,
când fiicele ieşiră dintre flori,
cu sâni sfioşi şi umeri goi pe care
cădeau cu săbii aspre tineri zori,
- trecu încet şi scutul tau, iubito,
sa apere un numar mai frumos
si clipa mare pe care-ai sfintit-o
in pantece cu tipat dureros.
Acum iata: stati plangand in noapte,
caci fiicele isi trec stravechiul scut
la alte fiice, mandre, fara sopate,
ca intr-un joc de-a pururi cunoscut,
Si plangeti fluviul linistit si pasul
cu care veti intra-n acelasi val
si salciile jalnice si ceasul
pana sub luna-ntarziat pe mal.
Cand scutul falnic o sa se scufunde,
cazand adanc, te vei mira si tu
ca frumustea a pierit in unde,
tarana trupurilor insa nu…

 Marea

El cinta pe tarm. Perfida,
unda marii s-alinta.
Ea zicea: Ma simt silfida,
prinde-ma - si sint a ta ...
Marea chicotea: - Ha! Ha! ...
Si-a sarit in apa fata.
Unda marii, inspumata,
doar atita astepta.
Ca pe-o floare-n vint o poarta
valul viu si apa moarta.
El o cauta-n zadar:
trupul ei mereu isi pierde
in argint albastru-verde
auriul chihlimbar.
Iata - atingind nadirul
sinii goi si trandafirul.
Dar cu mina prin safire
pescuitu-i o poveste
fara margini, ca si marea.
Consumata-n stralucire,
ziua nu le-a dat de veste
sa-si consume-imbratisarea.
E tirziu. Cind - beat de dor -
el o prinde si-o saruta,
unda marii scade, muta,
tremurind in jurul lor.
Unde-s tarmurile?... Nu-s.
Doar azurul jos si sus,
clatina pe valuri crete
tulburata frumusete,
ani de fum, eoni de foc.
Osie de vis a lumii,
ei - in lingusirea spumii -
ard rotindu-se pe loc.
Toate-n jur se sparg, se curma,
se desfac, se prabusesc.
Numai ei nu mai sfirsesc
sarutarea cea din urma.
- Prinde-ma si sunt a ta,
murmura apa livida.
Iat-o prinsa! Dar a cui e ?
Unde-i sprintena silfida ?
Unde-i cel ce-o cauta ?
Joaca apa amaruie
neagra-vinata-verzuie ...

vineri, 25 mai 2012

POESIS - ŞTEFAN AUGUSTIN DOINAŞ



Mistreţul cu colţi de argint

Un prinţ din Levant îndrăgind vânătoarea
prin inimă neagră de codru trecea.
Croindu-şi cu greu prin haţişuri cărarea,
cântă dintr-un flaut de os şi zicea:

- Veniţi să vânăm în păduri nepătrunse
mistreţul cu colţi de argint, fioros,
ce zilnic îşi schimbă în scorburi ascunse
copita şi blana şi ochiul sticlos...

- Stăpâne, ziceau servitorii cu goarne,
mistreţul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vânatul cu coarne,
ori vulpile roşii, ori iepurii mici ...

Dar prinţul trecea zâmbitor înainte
privea printre arbori atent la culori,
lăsând în culcuş căprioara cuminte
şi linxul ce râde cu ochi sclipitori.

Sub fagi el dădea buruiana-ntr-o parte:
- Priviţi cum se-nvârte făcându-ne semn
mistreţul cu colţi de argint, nu departe:
veniţi să-l lovim cu săgeată de lemn!...

- Stăpâne, e apa jucând sub copaci,
zicea servitorul privindu-l isteţ.
Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...
Şi apa sclipea ca un colţ de mistreţ.

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
- Priviţi cum pufneşte şi scurmă stingher,
mistreţul cu colţi de argint, peste plaiuri:
veniţi să-l lovim cu săgeată de fier!...

- Stăpâne, e iarba foşnind sub copaci,
zicea servitorul zâmbind îndrăzneţ.
Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...
Şi iarba sclipea ca un colţ de mistreţ.

Sub brazi, el strigă îndemnându-i spre creste:
- Priviţi unde-şi află odihnă şi loc
mistreţul cu colţi de argint, din poveste:
veniţi să-l lovim cu săgeată de foc!...

- Stăpâne, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul râzând cu dispreţ.
Dar el răspunde întorcându-se: - Taci...
Şi luna sclipea ca un colţ de mistreţ.

Dar vai! sub luceferii palizi ai bolţii
cum stă în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistreţ uriaş, şi cu colţii
îl trase sălbatic prin colbul roşcat.

- Ce fiară ciudată mă umple de sânge,
oprind vânătoarea mistreţului meu?
Ce pasăre neagră stă-n lună şi plânge?
Ce veştedă frunză mă bate mereu?...

- Stăpâne, mistreţul cu colţi ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohăind, sub copaci.
Ascultă cum latră copoii gonindu-l...
Dar prinţul răspunse-ntorcându-se. - Taci.

Mai bine ia cornul şi sună întruna.
Să suni până mor, către cerul senin...
Atunci asfinţi după creste luna
şi cornul sună, însă foarte puţin.


Vânătoare de şoim 

în zori de zi când cea din urmă stea
este sătula de isprăvi nebune
un prinţ al vânătorii povestea 
şi-un gramatic nota ce i se spune

"mai mare-n evul ce mi s-a predat
o altă întâmplare nu există"
- marite domn! am un condei ciudat:
în loc de "mare"-a scris cu lacrimi "trista"
"afară astrul zilei neclintit
sună din bronzuri vechi ca o fanfară"
- măria ta! condeiul meu smintit
notează "înlăuntru" nu "afară"
"la fel de-aprinsă-n învelişul ei
simţeam bătaia sângelui în vine:
o flacără sporindu-se-n ulei"
- stăpâne! s-a notat aceasta bine
"de patru zile şoimul aştepta 
flămând cu ochiul galben cum e luna"
- să fim mai drepţi cu el măria ta!
"de patru zile" nu: "dintotdeauna"
"în colivia-i strâmtă fără somn
lipsit de zari murea de trandavie"
- sunt zari care se nasc mărite domn!
şi scăpară cumplit în colivie
"aidoma cu el tânjeam spre cer
să-ndestulez vederile-mi auguste"
- stăpâne! poftele măririi cer 
cât nu e-n stare limba ei să guste
"atunci l-am scos din lat" - ba nu l-ai scos!
"ştiam simţâmd cum muşca din mănuşă
ce patimi poartă-n pliscul fioros"
- aşa-i! dar nu ştiai ce poartă-n guşă 
"cuprinsu-ntreg părea ca scos din minţi
deşi nu-l tulburau măcar zefirii"
- stăpâne! nu se cade să te minţi:
launtrul iscă tulburarea firii
"haitaşii-aveau pe chip surâs felin
de câini zeloşi care-şi confirmă faita"
- mărite domn! golanii simt din plin
când ura de al curte-asmută haita
"eram atât de mare" - un pigmeu!
"ca un topaz întinderea măruntă
lucea stropită-n inelarul meu"
- dar doamne! nu era inel de nuntă.
"visam o pradă mare mai presus
de orice zvăcnet de aripi mortale"
- visai să pui în locul stelei sus
obscura stemă a domniei tale!
"parcă vânam prin mine urmărind
pe dincolo de orice cuviinţa
o pasăre ce zboară, de pe-un grind
ce mă răsfrange-n ape o fiinţă
ce mă-ntrecea şi mă urma în timp
şi valurea cu-o ritmică aripă
oglinda unui aprig anotimp
în care toate concentrate-n clipă
mă proslaveau liturgic împrejur:
câmpii şi oşti donjoane şi ducate
veneau urlând în calea mea o! jur
vânam prin clare zile spintecate
de răsuflarea mea simţeam că sunt
ca şoimul ce-şi găseşte-adevăratul
destin fantoma unui prinţ mărunt 
în care se trezeşte împăratul 
eram prea exaltat ca să observ
că şoimul meu pierise supt de zare 
dar simt acum că agerul meu serv
el - vânătoru-a ce mi se năzare 
pe bolţi cu vulturi şi ereţi complici
îmi răspândeşte numele-n tărie"
- te-nşeli stăpâne! şoimul e aici
pe mâna mea şi aripa lui scrie


Doar tu 

Când omul, prăbuşit, la început,
în iarba duşmănoasă şi-n ţărână
adulmecă-n ţârâşul greu, pe-o rană,
miresmele ce se-nălţau din lut
şi, nemaivrând ostatic să rămână 
sub zarea strivitoare ca un scut,
se răsucea s-o urce, renăscut
şi se-agaţă de fulgere c-o mână,
acea cumplita smulgere din smoală
cu palma-ntoarsă ca o cupă goală
fu primul dans în care se zbătu,
elan de floare palidă, involtă,
vibrat pe scări de sunete spre bolta
pe care-n mers îl aminteşti doar tu.

joi, 24 mai 2012

Semnificaţii istorice pentru 25 mai 2012


1817 - Deschiderea oficială a muzeului Naţional Bruckenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din România

1856 - La Socola, lângă Iaşi, a fost înfiinţată Societatea “Unirea”. Momentul marchează începutul acţiunilor practice pentru unirea Moldovei cu Muntenia

1873 - Consiliul de Miniştri a dezbătut, la propunerea regelui Carol I, chestiunea proclamării independenţei României, fără a se fi luat o hotărâre în această privinţă

1908 - S-a născut Costin Kiriţescu, economist român, membru al Academiei Române (d. 13 decembrie 2002)
1919 - La Bucureşti a avut loc prima audiţie a Simfoniei a III-a de George Enescu

1920 - S-a inaugurat Opera Română din Cluj, cu opera "Aida" de Giuseppe Verdi

1928 - Aviatorul şi exploratorul italian Umberto Nobile începe expediţia spre Polul Nord, la bordul unui dirijabil

1963 - A fost înfiinţată Organizaţia Unităţii Africane, destinată să unească eforturile ţărilor membre pentru a asigura stabilitatea continentului african

2002 - A încetat din viaţă poetul Ştefan Augustin Doinaş (foto) : "Cartea mareelor", "Anotimpul discret", "Interiorul unui poem" (n.26 aprilie 1922)

2005 - A încetat din viaţă producătorul britanic de film Ismail Merchant, care a produs "Howards End", "Cameră cu vedere" şi "Rămăşiţele zilei" (n. 1936)

2007 - A încetat din viaţă fostul atlet Victor Firea, primul reprezentant al României în structurile Federaţiei Internaţionale de Atletism (IAAF)

2008 - Marian Crişan a câştigat premiul Palme d'Or al Festivalului de la Cannes, pentru scurtmetrajul "Megatron"

2011 - A încetat din viaţă pictoriţa şi sculptoriţa britanică Leonora Carrington, multe dintre sculpturile ei sunt amplasate de-a lungul celui mai mare bulevard din capitala mexicană, Paseo de la Reforma (n. 6 aprilie 1917)