Scenariul cu pierderea banilor din cauza CCR e o mare minciună!

Scenariul unei minorității toxice care determină abuziv amânări la CCR, de proveniență PSD, cade iarăși. Votul pentru amânare e covârșitor majoritar, ca și ultima oară.

Asta arată că motivul amânării este real și că presiunile lui Ilie Bolojan îi deranjează și pe judecătorii pe care îi consideră apropiați puterii.

Mai arată că santajul cu pierderea banilor este o minciună și că CCR nu e dispusă să își asume vinovății care aparțin numai Guvernului, pentru nerealizări care au avut ultim termen la 28.11.2025.

Dacă Ilie Bolojan nu primește o nouă păsuire de la CE și aceasta publică evaluarea măsurilor Guvernului pentru ridicarea suspendării celor 806 mil euro, se va declanșa jihadul politic împotriva sa.

Pentru că, vorba lui, cineva trebuie să răspundă, iar manevra cu aruncarea vinovăției în grădină CCR nu mai ține.

Iar domnul ministru Dragoș Pîslaru în loc să înjure deșănțat Curtea Constituțională ar face bine să publice scrisoarea trimisă CE la 28.11.2025 prin care justifica îndeplinirea celor 6 jaloane restante (atunci).

Se va vedea negru pe alb dacă legea privind magistrații era considerată, chiar de către Guvernul României, ca fiind suficientă singură pentru îndeplinirea jalonului 215, care se referea covârșitor (95%) la altceva.

Deci, dacă nu are nimic de ascuns, să o publice și așa nu îl mai acuză nimeni de fraudă și minciună.

Adrian Toni Neacșu, avocat

Foto: gândul.ro

Trocul politic în dauna Justiției...

Într-o media plină de deontologi și puriști în numele „independenței justiției" pe mine mă îngrozește că nimeni nu condamnă intențiile declarate ale lui Nicușor Dan de a face din numirile la vârful parchetelor (DNA, Parchetul General și DIICOT) un troc politic, punându-le la pachet cu numirile inevitabil politice de la SRI și SIE (pentru că sunt decise de Parlament).

Toate luptele de gherilă urbană împotriva politicilor lui Liviu Dragnea și ale PSD în justiție din 2018 încoace s-au purtat exact în numele depolitizării numirilor din justiție. E ușor de constatat acum că nu erau campanii motivate de principii ci doar de nevoia de blocare a dușmanului politic de a face el acele numiri politice.

Numirile la fel de politice ale lor, odată ajunși la putere, sunt meritorii și necesare.

În 2022 legile justiției, la presiunile Comisiei Europene, au fost modificate tocmai pentru a garanta că numirile din justiție nu mai pot fi făcute pe criterii exclusiv politice, construindu-se un mecanism legislativ care în teorie garantează că acestea sunt făcute pe criterii de profesionalism și competență.

Numirile la vârful ÎCCJ le face Consiliul Superior al Magistraturii, fără implicarea vreunui politician, iar la parchete accentul e pus pe o selecție meritorie din interiorul sistemului judiciar. Aceste legi au permis ridicarea rușinosului MCV.

Acum, fără nici un fel de scrupul democratic, președinția lasă sa se scurgă informația că aceste numiri vor fi negociate politic între partidele de la guvernare și că se vor face pe bază de algoritm politic, după criteriul una ție-două mie (DNA și SRI).

Rușinos nu e că politicienii își doresc controlul pe justiție, mecanismele statului de drept ar trebui să o protejeze, ci că societatea civilă, presa și opinia publică nu sunt revoltate, ba chiar par încântate.

(Adrian Toni Neacșu, avocat, pe Facebook)