PACHEȚELE (CU PROTESTE) DE VARĂ

 

MOTTO: Dominic va câștiga en fanfare la CEDO, CJUE și CCR. Acest dosar nu este închis. Din contră, abia acum va beneficia de o judecată echitabilă, scăpând de sub jugul Liei. Dosarul acesta mai are o «problemă», care demonstrează și vădește o intervenție evidentă: celeritatea cu care s-a judecat. Nu vezi niciodată, ca simplu justițiabil, o asemenea viteză la ICCJ. Recursurile în contencios administrativ primesc termene și de un an și jumătate.” (Alexandru Dimitriu, deputat USR, 19 iunie 2026)
……………………………………………………………..
Cetățeni, cred că ieri am asistat la o invazie informațională. Căci nici bine n-am deschis laptopul și prima chestie care-mi cade sub ochi a fost următoarea:

„Dominic Fritz este nevinovat și îl voi susține să rămână președinte al USR” (Diana Stoica, deputată USR de București, 19 iunie 2026)

Aoleu! Merg mai departe pe flux și observ că e infectat tot, cât pe ce să dea pe-afară, cu mesaje mobilizatoare de la adepții lui Dominic. Toți susțin… luptă… nu se predau… nu renunță… E greu și cu propaganda asta, măi băieți și fete! M-am așteptat ca Fritz-adepții să iasă și să beculească din telefoane în Piața Victoriei, mărșăluind pe steagul UE pictat de niște artiști pro-europeni, pe asfalt (în treacăt fie spus, n-am văzut ceva mai urât, mai neinspirat decât „desenul” pe asfalt cu steagul UE care invită manifestanții să-l calce în picioare) … C-așa era pe vremuri… Păi, unde sunt mânuțele galbene pe care să scrie, de data asta, nu „TOTUL PENTRU JUSTIȚIE” ci „TOTUL ÎMPOTRIVA JUSTIȚIEI?” Și de ce să nu iasă etalând, cum s-a întâmplat în 2018, de „centenar”, suta de ani executată, elegant și simbolic, din cătușe? Sau nu… poate pentru că astăzi perechea de cătușe ar părea un fel de funie în casa spânzuratului?

M-am încumetat să parcurg în continuare mesajele; ele sună, toate, cam în halul ăsta:

„O astfel de nedreptate nu poate rămâne așa. Sunt alături de Dominic.” (Ruxandra Cibu Deaconu, senatoare USR de Sibiu, 18 iunie 2026)

Desigur, toți parlamentarii, membrii și simpatizații USR sunt trup, suflet și propagandă alături de Fritz. Mai puțin doamna Lasconi, care se pare că n-a observat tragedia petrecută în partid și continuă cu prezentarea succeselor sale de edil în Câmpulung Muscel.

…apoi: „Haideți în piață! Și dați vestea mai departe! E nevoie să apărăm democrația!” (CORUPȚIA UCIDE, 19 iunie 2026)

Deci, hop și CORUPȚIA UCIDE! Florin Bădiță, acea lumină a democrației și a libertății de a consuma diferite tipuri de pătrunjel, ne cheamă în stradă! Nu știm care-i tematica protestului, dar observăm că, de la un timp, nici corupția nu mai ucide chiar așa brutal, ci e mai „kill me softly”, că doar explica și domnul Dragoș Anastasiu că sunt șpăgi de rău și șpăgi de bine, așa cum, citind eu programul politic al lui Florin Bădiță, observ că sunt marijuane de belea, dar și marijuane gigea, de omenie!

…apoi: „Încrederea dintre noi nu este şubredă şi nu vor reuşi să năruie ce construim. Oamenii vor continua să vadă cu ochii lor şi să judece cu mintea lor şi cred, sper, că vor continua să facă diferența între cei cu bună credință şi cei deranjați de asta.” (Oana Țoiu, 19 iunie 2026)

Păi, nu putea lipsi din context doamna Țoiu, cu un text bine-simțit, asezonat cu o fotografie a lui Fritz, studiată și aranjată, de zici că-i coborât din tablourile „de toamnă” ale lui Nicolae Grigorescu (adică patriot), cu verigheta pe deget (adică familist), fără cravată (adică un băiat popular, dintre noi și pentru noi) și în mișcare (adică harnic, neobosit lucrând ca o albinuță pentru binele societății).

…apoi: „Democrația română trebuie apărată în stradă. Din nou. Știm s-o apărăm. Ne-au tot antrenat diverși dictatori wannabe. Toți au pierdut, fără excepție. Dar ajunge să câștige o singura dată pentru că răul lor să devină aproape ireparabil. Acum e o astfel de dată. Fiindcă acum România coruptă s-a aliat cu România extremistă împotriva României democrate. Ceea ce nu s-a mai întâmplat din anii 90.” (Radu Vancu, 19 iunie 2026)

Așa, da! Fără Radu Vancu, cel care „ne vedea din Sibiu” pe vremuri, când nu era așa celebru, orice protest în sprijinul democrației e ca o omletă fără ouă sau ca un borș de lobodă fără borș! Acum, nu știu dacă dânsul s-a și deplasat să-și șteargă troponeii pe steagul Uniunii Europene din Piața Victoriei, dar la îndemnuri trebuie să recunoaștem că se pricepe!

Fezandarea fiind astfel făcută, cu zeci și zeci de mesaje care curg pe flux, în mod firesc m-am așteptat la o reacție viguroasă din partea societății civile, cu ocuparea Pieței Victoriei, plus alte piețe din București -poate și Piața Obor-, de cetățeni determinați și lucizi, scandând sloganuri intelectuale la maximum (tip „Liviu Dragnea nu fi trist/La Jilava au dentist!”). Eh, bine, hai… cu mici modificări… nu mai avem PSD -CIUMA ROȘIE, ci NICUȘOR+PSD / EGAL CIUMA ROȘIE… nu mai avem PARLAMENT PENAL / MARȘ LA TRIBUNAL, ci TRIBUNAL PENAL / EȘTI UN IMORAL! și, mai nou, LIA NU FI TRISTĂ / CĂ-ȚI DĂM NOI O BATISTĂ! Orișicât, cu atâta propagandă deșănțată și popularizare intensivă se anunța un ditamai protestul civic!

Când colo, canci distracție! Vreo câteva sute de protestatari anemici au strâns taraba înainte de încheierea oficială a manifestației, deși aceasta fusese temeinic pregătită de temutele onegheuri „Corupția ucide”, „Rezistența”, „Inițiativa România” și „Asociația MEA”. Dar, ce să faci? de! regim de austeritate! Manifestațiile devin mai suple, fără băuturi răcoritoare, fără sloganuri tipărite, fără „mânuțe galbene”, fără steaguri cu steluțe galbene împărțite cu generozitate participanților nervoși și pro-europeni! Fără banane și, în curând, cred că se va putea și fără blugi, căci dacă se mai ocupă mult de organizare Florin Bădiță s-ar putea ca protestatarii să vină la eveniment numai în chiloți!

Asta e! Fără finanțare, viața e pustiu iar activiștii „e și ei oameni” iar cu stomacul gol e și greu să strigi lozinci în Piața Victoriei!

Autor: Luminita Arhire

Dragnea, o nuca prea tare!

Acest comentariu a fost inspirat de un articol recent al lui Ion Spanu  care începe astfel:

„În mod paradoxal, după ce s-a ales praful de toate cele trei propuneri ale sale de prim-miniştri (Sevil Shhaideh, Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose), Liviu Dragnea şi-a revenit din pumni mai ceva decît celebrul boxer Rocky Balboa! Exact atunci cînd părea căzut, cu o condamnare definitivă în cîrcă şi cu un alt proces ce se apropie de final, cu proteste zilnice împotriva lui, Liviu Dragnea pare mai puternic decît oricînd. N-a avut nici cea mai mică ezitare s-o numească pe vechea sa prietenă Viorica Florica Dăncilă din Teleorman în funcţia de prim-ministru, aşa cum făcuse nu de mult cu vecina acesteia, Carmen Dan, pe care o pusese deja în fruntea Ministerului de Interne.”

Constatarea domnului Spânu reflectă o realitate care îi intrigă pe mulți: Liviu Dragnea are o abilitate de felină. Face ce face și cade mereu în picioare. Să fie o chestie pur fizică? Un centru de greutate a la Hopa – Mitică? Sau să fie altceva mult mai subtil, pe bază de scripeți, pârghii și lumini indirecte, care dă impresia de supranatural precum magiile lui David Copperfield?

De fapt, ce m-a intrigat la articolul domnului Spânu a fost nu paragraful reprodus mai sus ci explicația pe care domnia sa o dă fenomenului.

 Iată:

„Avînd în faţă datele de mai sus, sîntem tentaţi să tragem o concluzie stupefiantă chiar şi pentru mine. Baza acestei ascensiuni fulminante (a lui Liviu Dragnea – n.a.) sînt preşedintele României, Klaus Johannis, şi doi foşti premieri: Dacian Cioloş şi Victor Ponta!”. Cu concluzia derivativă: „Dacă n-ar fi fost vinovăţia celor trei, Liviu Dragnea ar fi fost şi azi la pescuit pe Lacul Belina”.

Adică mai ales factori exteriori, nicio contribuție personală decisivă a lui Liviu Dragnea la forța pe care a dobândit-o prin manevrele făcute, la găsirea drumului prin labirint.

Cred că Ion Spânu a făcut de data asta aceeași greșeală pe care eu însumi am făcut-o de multe ori înainte în legătură cu Liviu Dragnea, și anume să considere că punctele slabe ale omului Liviu Dragnea ar fi trebuit să influențeze neapărat negativ și traiectoria politicianului Liviu Dragnea.

• Nu este un citit și un rafinat precum Adrian Năstase. Corect!
• Nu este un orator spumos și subtil precum Crin Antonescu. Asta e!
• Nu are darul de a minți convingător precum Victor Ponta. Se întâmplă!
• Și are, ca să mă joc puțin cu limba română, și alte multe lipsuri. Lipsuri în raport cu un etalon absolut de inteligență, de cultură, de integritate.

Așa-i!

Dar Traian Băsescu o fi fost mai breaz? Și ce carieră politică și-a construit!  Ori C.V. Tudor! Ori, mai la vest de noi, la Budapesta, Victor Orban!

Ce vreau să spun este că succesul în politică se obține mai degrabă pe bază de defecte umane și nu de virtuți.

După rezultate, Liviu Dragnea pare a fi un excelent navigator în ape tulburi. Departe de a pune accentul pe calitățile sale, el se concentrează pe a exploata defectele celorlalți.

Lucrează foarte mult la contraforți. El nu atacă primul. Preferă să se lase atacat și știe să organizeze rezistențe, să zădărnicească atacuri. Iar după fiecare astfel de zădărnicire iese mai puternic.  În momentele de maximă încleștare, tace. Apare la declarații abia după ce a triumfat (vezi cazul Ponta, vezi cazul Grindeanu, vezi cazul Tudose, vezi chiar cazul Dăncilă), apoi, în liniște, când dușmanul își linge rănile, îl subminează, îl surpă, îl scoate complet din jocul mare.

Ne place ori nu, corespunde sau ba sistemelor noastre de valori, Liviu Dragnea se dovedește, cu toate defectele și mediocritățile lui unanim recunoscute, o nucă tare pentru adversari. Iar secretul acestei capacități de rezistență nu stă în erorile adversarilor ci constă în  știința exploatării acestor erori. Și adversarii altora, precum Iliescu, Ponta, Grindeanu, Tudose au făcut erori și totuși, la prima zdruncinătură mai serioasă, toți acești lideri politici au plecat capul și s-au predat.

Dragnea rezistă pentru că deține excepționala însușire ca, odată cu apropierea de cineva, să-i identifice aceluia slăbiciunile și să i le documenteze. Se face frate cu dracu’ dar nu ratează prilejul ca din frăția asta să obțină și ceva probe cu care să-l aibă la mână pe aghiuță, când va fi nevoie.

Eu așa îmi explic anduranța extraordinară de care dă dovadă liderul PSD în războiul pe care i l-au declarat atâția inamici puternici. A pârlit porcul cu Coldea și Kovesi (și câte altele o mai fi făcut împreună cu ei) dar n-a plecat cu mâna goală de la aceste ceremonii.

Teoretic, statul paralel l-ar putea umfla de pe stradă pe Liviu Dragnea oricând, aplicând rețete deja verificate pe alții. De ce n-o face? Mai ales că președintele ar jubila, strada ar aclama, propaganda ar înălțas imnuri?

N-o face pentru că, la fel ca și în cazul lui Traian Băsescu, arestarea și anihilarea lui Liviu Dragnea ar putea produce (prin dovezile pe care acesta le ține la sertar) prăbușirea întregului sistem ocult.

Iar aici nu mai e vorba de greșelile dușmanilor politici ci de abilitatea lui Liviu Dragnea de a supraviețui. Îi are la mână pe toți greii din fața lui în așa măsură încât parcă ar fi inseparabili. Sau acceptă compromisul actual, sau se duc toți la fund, odată cu el.

Simplu și nebazat pe calități umane ci, mai degrabă pe slăbiciuni animalice.

Contele de Saint Germain

Dacă nu se schimbă nimic, de ce se modifică?

O dezbatere cu adevărat serioasă este cea pe marginea pensiilor. România a învăţat să se pensioneze destul de repede după căderea regimului comunist. Se punea atunci problema scoaterii din viaţa socială şi publică a ceea ce se numea „nomenclatură comunistă”. S-a început cu foştii demnitari comunişti, s-a continuat cu lucrătorii din fosta Securitate. Dar pensiile cu adevărat uriaşe au început să vină mai târziu, când s-au dat câteva legi de care au profitat cei care erau la curent cu ele.

Momentul în care pensia s-a stabilit la un procent din veniturile pe ultimele trei luni poate fi considerat momentul zero al pensiilor neruşinate. Cei care au profitat de momentul acela ştiu foarte bine despre ce este vorba. La o adică ei pot fi incluşi în categoria profitorilor, în categoria corupţilor. Până la urmă tot despre furt este vorba.

S-a ajuns, ca nicăieri în lume, la pensii de peste 30 000 de lei. Odată cu creşterea punctelor de pensii, ele avertizează ministrul Muncii, ar putea creşte în timp la peste 60 000 de lei. În acelaşi timp sunt persoane care au pensii de 400-500 de lei. Diferenţele sunt enorme, în multe cazuri contribuţiile la fondul de pensii fiind aproximativ egal. La fel şi prestaţia şi valoarea socială a muncii. Aici se impune o comparaţie cu pensiile fostelor cadre didactice.

Trecând peste pensiile speciale, adică pensii primite fără o contribuţie la fondul de pensii, ajungem la nişte sume uriaşe. Cei care îi amendează pe cei care plătesc asigurări sociale când trec pe roşu, au pensii speciale. Militarii au pensii speciale. Nu se prea vorbeşte despre sume, însă nu sunt foarte mici.

Cert este că guvernul, văzând că sacul este din ce în ce mai gol, în raport cu promisiunile electorale, vrea să dreagă busuiocul. Evident, în stilul caracteristic, actualii guvernanţi afirmă că nicio pensie nu va scădea. Dacă nu se schimbă nimic de ce se modifică? S-a găsit un termen mai social democrat: pensiile se vor reaşeza.

Dreapta taie, stânga reaşează. Important este să se restabilească ordinea în sistemul de pensii. O ordine bazată pe contribuţie, nu pe interese politice. Lupta împotriva pensiilor nemeritate este la fel de importantă ca lupta împotriva corupţiei. Cu diferenţa că la pensii se consumă mai mulţi bani adunaţi din muncă.

Nu doar pensiile nesimţite sunt o povară fiscală greu de suportat. Sunt multe salarii atât de mari încât celor în cauză le este şi ruşine de ele. Ei înşişi simt că nu le merită.

Cu o populaţie îmbătrânită, cu câteva milioane de cetăţeni buni de muncă plecaţi din ţară, România se zbate să ajungă din urmă ţările dezvoltate. Mai exact acele ţări în care muncesc câteva milioane de români, fără să contribuie la fondul de pensii din România.

Dar ei au profitat de sistemul de şcolarizare, de sistemul de Sănătate, de sistemul de apărare, au fost apăraţi de hoţi de către poliţiştii români. Sigur, se spune că trimit bani în ţară. Tot mai puţini, pentru că mulţi şi-au dus toată familia cu ei.

România nu mai funcţionează ca o ţară normală.

Cele aproximativ trei milioane de persoane care produc nu pot întreţine un milion şi jumătate de bugetari şi peste cinci milioane şi jumătate de pensionari. Mai trebuie să adăugăm şi copiii, elevii, studenţii, şomerii şi avem un tablou cu totul distorsionat.

Ce modificări trebuie făcute pentru a se schimba în bine situaţia? Realitatea este mai tare decât orice program electoral. PSD, partid pentru care demagogia este un mod de a fi, o adevărată biblie, nu are nicio rezervă din a face promisiuni. Adevărul este că ar da şi salarii mai mari şi pensii uriaşe, şi stimulente pentru clientela politică, însă nu mai are de unde.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

Mircea Sandu rămâne cu sechestru pe o parte din avere, în dosarul în care este acuzat de corupţie

Mircea Sandu şi soţia sa, Elisabeta Sandu, rămân cu sechestru pe o parte din avere, după ce instanţa a respins contestaţia celor doi, formulată în dosarul în care sunt urmăriţi penal de DNA pentru infracţiuni de corupţie, în cazul cunoscut drept „Mită pentru avocaţi”.

Mircea şi Elisabeta Sandu au contestat, la Curtea de Apel Bucureşti, sechestrul pus de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

„Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de suspecţii Sandu Mircea şi Sandu Elisabeta împotriva măsurilor asiguratorii luate de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Infracţiunilor Asimilate Infracţiunilor de Corupţie”, se arată în decizia instanţei de vineri.

Mircea Sandu este urmărit penal de DNA, din 20 iunie, pentru luare de mită şi spălare de bani, fiind acuzat că, pe vremea când era preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal (FRF), a primit, prin intermediul soţiei, 724.000 de lei mită de la o societate de avocatură, ca să atribuie contracte de asistenţă juridică.

Astfel, Mircea Sandu este urmărit penal de către procurorii anticorupţie pentru luare de mită şi spălarea banilor, în timp ce soţia acestuia, Elisabeta Sandu, este urmărită penal pentru complicitate la luare de mită şi spălarea banilor.

„La data de 02 octombrie 2009, suspectul Sandu Mircea, în calitate de preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal, cu intenţie, a primit prin intermediul soţiei sale Sandu Elisabeta, cu titlul de mită, suma de 724.000 lei, de la reprezentanţii unei societăţi de avocatură. Banii respectivi au fost primiţi de suspect pentru ca Federaţia Română de Fotbal să încheie cu societatea de avocatură două contracte de asistenţă juridică, aspect materializat prin semnarea celor două documente la data de 20 octombrie 2009”, arătau procurorii DNA într-un comunicat de presă.

Mircea Sandu mai este acuzat că, ulterior, a ascuns provenineţa banilor încasaţi în contul soţiei sale, creând aparenţa că suma ar reprezenta daune plătite de societatea de avocatură acesteia din urmă, ca urmare a nerespectării unor clauze contractuale. Sursa Mediafax

                                                                         Cristi Someşan

Şefa Judecătorilor din România desființează referendumul lui Klaus Iohannis

Dana Gârbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România (UNJR), a declarat că intenţia preşedintelui Klaus Iohannis de a face un referendum pentru „continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice” relativizează legea şi discreditează lupta anticorupţie, deoarece face din ea dintr-un instrument de aplicare a legii o armă în bătălia politică.

Astfel, într-o scrisoare deschisă șefa UNJR, Dana Gârbovan, atrage atenția că lupta împotriva corupției trebuie să fie una ce ține strict de aplicarea legii.

„Din punct de vedere juridic, lupta împotriva corupţiei trebuie să fie una ce ţine strict de aplicarea legii. Cu alte cuvinte, există un cadru legislativ şi instituţii ce sunt dedicate luptei împotriva corupţiei. Să înţeleg că Preşedintele Iohannis doreşte să întrebe poporul dacă vrea în continuarea respectarea şi păstrarea acestui cadru legislativ? Adică întrebăm poporul dacă legile mai trebuie respectate în România?

Mai departe, conform unei hotărâri a CCR, chiar dacă referendumul este consultativ, rezultatul acestuia este obligatoriu. Prin decizia 682/2012, Curtea a constatat că „reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţă exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61″- pct.1.12 din decizie”, spune șefa UNJR.
Totodată, preşedintele UNJR mai transmite că, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale, chiar dacă referendumul este consultativ, rezultatul acestuia este obligatoriu.
„În anticiparea consecinţelor referendumului, trebuie pornit de la premisa că rezultatul acestuia este incert. Care atare, poporul poate răspunde la fel de bine DA sau NU.

Pentru că dacă este cert că se va răspunde DA, ce rost are să cheltui din banii publici peste 20 de milioane de euro, cât s-au cheltuit în 2012, o suma echivalentă cu bugetul anual alocat ICCJ?

Iar în ipoteza unui răspuns NU, cum va armoniza Preşedintele voinţă poporului de suprimare a luptei împotriva corupţiei cu obligativitatea respectării legii?

Din păcate, problemele ridicate mai sus nu fac altceva decât să arate că lupta anti-corupţie a devenit un slogan, iar justiţia continuă să fie folosită că armă în bătăliile politice.

Profit însă de interesul arătat de Preşedinte Iohannis pentru apărarea independenţei justiţiei şi îi propun un referendum în care să întrebe cetăţenii dacă doresc să se clarifice implicarea serviciilor secrete în justiţie ori lămurirea modului în care instanţele de judecată au devenit “câmp tactic” pentru SRI.

Iar până când un astfel de referendum va fi iniţiat, reiterez cererea adresată Preşedintelui Iohannis de a face toate demersurile pentru a declasifica deciziile secrete CSAT prin care, într-un mod ce contravine Constituţiei şi legii, serviciilor de informaţii, cu precădere SRI, li s-au dat competenţe extinse, care s-au materializat inclusiv prin acele „echipe mixte operative” formate din procurori şi agenţi SRI, a cărui mod concret de acţiune nu a fost încă lămurit”, a conchis Dana Gârbovan, potrivit Evz.ro.

Parlamentarii au dat aviz favorabil solicitării preşedintelui Klaus Iohannis privind organizarea unui referendum pe Justiţie. Comisiile juridice reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat aviz în unanimitate. Iohannis a declanşat în 24 ianuarie procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă.

Autor: Timeea Teodoru

Sursa: QMagazine

Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, H.R. Patapievici – plătiţi din afacerile Microsoft

Nu cumva aceasta era, în realitate, cumpărarea tăcerii din partea acestor intelectuali pe marginea subiectului „Dosarul Microsoft“? O dovadă este faptul că iniţiatorul lor, directorul Microsoft România, este acum cercetat penal în „Dosarul Microsoft“!

 Nu suntem primii care îşi pun această întrebare, ci poate doar cei mai vehemenţi adversari ai „intelectualilor lui Băsescu“, pentru că au devenit (şi le-a plăcut) să devină propagandişti. Încă din 2014, pe site-ul „Ştiri pe surse“ apărea articolul „Și-a cumpărat Microsoft bunăvoința vocilor anticorupție?“, semnat de Denisa Miron, în care se scria: „Intelectualii lui Băsescu“ au făcut parte din privilegiații sponsorizați de Microsoft România în perioada 2003-2006. Poate de aceea niciunul dintre numele participante la conferințele Microsoft nu s-a pronunțat public cu privire la…Microsoft. Printre „fanii“ Microsoft se numără nume grele, precum Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, H.R. Patapievici, Mircea Mihăieș sau actualul ambasador al României la Chișinău Marius Lazurca.

Ioan T. Morar, maestru de ceremonii

Maestrul de ceremonii și intermediarul legăturii intelectualilor cu Microsoft a fost Ioan T. Morar…Perioada desfășurării conferințelor Microsoft în care intelectualii cunoscuți ai țării făceau imagine publică pentru companie coincide cu perioada contractelor în care Microsoft are rolul principal în România. Tăcerea acelorași intelectuali pe această temă este, din acest punct de vedere, foarte grăitoare. Investiția în bunăvoința publică față de Microsoft a fost costisitoare și deocamdată nimeni nu a cercetat câți bani a cheltuit compania în a-și asigura o imagine bună sau protecția vizavi de activitățile sale!“.

„Conferinţele Microsoft“ – iniţiate de Silviu Hotăran, unul dintre suspecţii din dosar

Despre începutul acestei serii de conferinţe povesteşte chiar Mircea Mihăieş, unul dintre beneficiari, în „România literară“ nr. 47/2004: „În decembrie 2003, inauguram la Timişoara o aventură intelectuală, de cunoaştere şi comunicare, a cărei anvergură o visam, dar n-o credeam chiar atât de uşor de pus în practică.

E vorba de Conferinţele Microsoft. Totul a început simplu: Ioan T. Morar mi-a vorbit de existenţa la Microsoft România a unor oameni neobişnuiţi. Adică nişte profesionişti de elită care arătau o deschidere cu totul admirabilă pentru spaţiul culturii. Am cunoscut-o mai întâi pe Paula Apreutesei, apoi pe Silviu Hotăran“.

Iată cine sînt cei doi despre care scrie Mircea Mihăieş. Silviu Hotăran a fost directorul Microsoft şi chiar primul angajat al firmei americane în România. Iată ce scria „Ziarul financiar“ la începutul anchetei: „Fostul director general al Microsoft România Silviu Hotăran, care a fost audiat luni la Direcţia Naţională Anticorupţie şi plasat sub control judiciar în dosarul legat de contractele prin care statul român a achiziţionat licenţe de utilizare a produselor dezvoltate de compania americană, este unul dintre oamenii cheie pentru afacerile derulate în România de gigantul american“. Silviu Hotăran a fost chemat şi luni la audierile DNA, alături de Claudiu Florică!

Paula Apreutesei era Business Strategy Manager la Microsoft Romania şi declara în 4 aprilie 2009, într-un interviu pentru Hotnews: „Unul dintre programele pe care le-am avut noi, în ultimii cinci ani, s-a numit „Conferinţele Microsoft“. A fost o ocazie de a merge în mediul universitar, în universităţile din ţară, şi de a crea un mediu în care studenţii să fie în dialog cu personalităţi marcante ale culturii româneşti – Gabriel Liiceanu, Horia Roman Patapievici, Nicolae Manolescu, Andrei Pleşu şi alţii“.

Ce erau conferinţele Microsoft?

Toate aceste „Conferinţe Microsoft“ au fost un moft elitist, un fel de caravană purtată prin toată ţara, în care „elita“ bătea cîmpii pe teme dintre cele mai surprinzătoare! Pentru fiecare acţiune de acest fel, „conferenţiarii“ primeau, potrivit surselor noastre, între 2.000-3.000 euro! Multe dintre aceste „conferinţe“ au fost publicate apoi în broşuri, completînd aşa-zisa „operă filosofică“ a conferenţiarilor!

În 2004, potrivit informaiilor furnizate de Mircea Mihăieş, au avut loc 4 astfel de conferinţe: „Într-un an, 2004, în care «cearta intelectualilor» a împărţit lumea creatorilor de la noi în două tabere, publicul românesc a dovedit că rămâne constant alături de valoare. Deocamdată, pentru Microsoft au conferenţiat trei dintre «greii» culturii române de azi: Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu şi H.R. Patapievici“. Ulterior, au mai fost derulate încă 14 astfel de manifestări.

Spre exemplificare, iată ce scria revista „22“ în cronica broşurii „Despre minciună” a lui Gabriel Liiceanu, apărută la Humanitas: „Volumul cuprinde un eseu, Despre minciună, prezentat la Universitatea din Timişoara, în decembrie 2004, apoi la Universitatea din Oradea, în cadrul Conferinţelor Microsoft”.

Cine vrea să citească una dintre „conferinţele“ lui Andrei Pleşu, intitulată „Despre inimă“, ţinută la Timişoara chiar în prezenţa lui Silviu Hotăranu, suspect în „Dosarul Microsoft“, poate accesa pagina de Internet la adresa www.revistaorizont.ro, unde pot fi citite toate „conferinţele“ sponzorizate de Microsoft:

Conferinţele Microsoft s-au derulat între 2004-2006. Conferenţiarii care au încasat bani de la Microsoft România au fost: Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, H.R. Patapievici, Mircea Mihăieş, Nicolae Manolescu, Vladimir Tismăneanu, Mihai Răzvan Ungureanu, Theodor Baconsky, Andrei Codrescu. Au mai fost invitaţi scriitorii Mario Vargas Llosa şi Adam Michnik.

De remarcat că Patapievici a prezentat o conferinţă despre „Ochii Beatricei“, deşi a fost acuzat de către scriitorul István Aranyosi că, în cartea sa cu acelaşi titlu, a plagiat din textele filosofilor William Egginton şi Ioan Petru Culianu, referitoare la o interpretare specială a „Divinei comedii“ a lui Dante! Patapievici a mai susţinut alte 5 conferinţe.

Mihai Răzvan Ungureanu a susţinut conferinţa „Europele din Europa“, Theodor Baconsky a citit conferinţa „Ce viitor are creştinismul european?“, Nicolae Manolescu a susţinut conferinţa „Istoria literaturii la două mâini“. Vladimir Tismăneanu a ţinut şi el 3 conferinţe Microsoft, dintre care una chiar în SUA. Pentru toate aceste mici „prostioare elitiste“, conferenţiarii au primit sume importante de bani de la Microsoft!

Cine va căuta vreun articol scris de unul dintre autorii de mai sus împotriva „Afacerii Microsoft“ va avea surpriza să constate că aşa ceva nu există, deşi absolut toţi au susţinut teoretic lupta anticorupţie! În timp ce „conferenţiarii“ încasau banii de la Microsoft, şpăgi de zeci de milioane se dau pentru licenţele Microsoft, astfel că tăcerea acestui grup autointitulat „elita lui Băsescu“ era extrem de importantă căci, după cum se ştie, toţi aceştia erau şi lideri de opinie în spaţiul public, majoritatea avînd rubrici în reviste sau ziare!

Ţîfna lor elitistă a fost trădată chiar de unul dintre iniţiatorii acestor „conferinţe“. Este vorba despre acelaşi Mircea Mihăieş care, în articolul citat mai sus, încercînd din senin să arunce cu zoaie în „gaşca lui Iliescu“, practic, defineşte chiar grupul „conferenţiarilor Microsoft“: „Numai la gândul că un Fănuş Neagu, un Dinu Săraru, un Ludovic Spiess, un Sergiu Nicolaescu şi ceilalţi «apolitici» din gaşca lui Iliescu ar fi puşi în situaţia de a conferenţia în faţa unui public de genul celui care a rupt uşile la Conferinţele Microsoft mă trec fiorii unui râs homeric. Am dat nu întâmplător aceste nume, pentru că ele reprezintă tot ce are mai spectaculos pesedismul în materie de intelectuali. Adică aceeaşi veche gardă a băieţilor obişnuiţi să sufle în trâmbiţa partidului, oricare va fi fiind acela. Servilitatea a fost întotdeauna aducătoare de arginţi şi de posturi grase!“.

O mai bună radiografie a „Grupului Microsoft“ nici că putea s-o facă altcineva mai bine ca Mircea Mihăieş, căci toţi cei care-l formează au fost cu adevărat „trâmbiţa partidului“, iar „servilitatea“ lor chiar „a fost întotdeauna aducătoare de arginţi şi de posturi grase!“.

Că banii făceau parte din şpăgile grase din „Dosarul Microsoft“ este cu totul altceva, nu numai expresia „servilismului“, ci şi a unei ipocrizii care, mai devreme sau mai tîrziu, te pocneşte în moalele capului de te ia mama dracului, cum se spune în popor. Sursa: Cotidianul

                                                                                          Autor: Ion Spanu

Alţi impostori, doctori în delapidare şi corupţie

                        de Maria Diana POPESCU

Bătaia de joc şi dispreţul Puterii faţă de ţară şi de cetăţenii ei sînt fără margini. Sub umbrela politică se adăposteşte o întreagă mafie la nivel naţional! Şi dacă există în România o problemă mult mai greu de suportat decît austeritatea, sărăcia, umilirea şi exploatarea cetăţeanului, atunci, accesul la puterea de stat şi politică a proştilor, hoţilor, impostorilor, marionetelor şi indivizilor uşor şantajabili, ocupă locul fruntaş. Haideţi să vedem cine este tehnocratul de mai mare dragu' numit director al Corpului de Control Financiar? Se numeşte Ovidiu Cătălin Matei, pensionar militar, locotenent colonel în rezervă, e drept, cu o carieră de succes în armată, dar fără tangenţe cu finanţele, cu toate că, după pensionare şi-a făcut veacul prin ministerul condus de Dragu. Noul director are studii de drept la fără frecvenţă, absolvite numai el ştie cum, în timp ce locuia prin Congo şi Afganistan. Vedeţi ce minuni izbitoare se petrec la Ministerul Finanţelor?, ca de altfel, în tot mai multe sectoare corupte ale Puterii! Sînt atîţia tineri licenţiaţi în finanţe sau drept financiar-fiscal, însă ministrul Anca Dragu l-a preferat pe Ovidiu Cătălin Matei, în condiţiile în care, postul trebuia ocupat de o persoană mai competentă, cu studii universitare de economie sau de drept, la zi. Chiar credeţi că a fost numit ca să reformeze sistemul fiscal din România? Ei, aş!, nu va avea libertatea să meargă în picioare în nicio direcţie! Ori e cuminte şi fidel ascultător, ori închide imediat uşa pe dinafară!

Aveau pretenţia să fie recunoscuţi drept elite

Încă o temă care provoacă imaginaţia şi indignarea profundă. Hoţii de stat, care umblă liber la patru ace, scrobiţi la gulere şi manşete, au cîte două masterate şi doctorate în ştiinţele corupţiei şi hoţiei. Dar, iată, aceste studii înalte, absolvite pe traista cu bani i-au băgat la apă pe unii maiştri, electricieni şi lăcătuşi aterizaţi în cuibul Puterii. Ofensiva antiplagiat a stîrnit teamă în rîndul celor cu musca pe căciulă! Doctorii în tot felul de ştiinţe ai generalului Oprea, făcuţi la apelul de seară prin fapte de natură infracţională, au renunţat de bună voie şi nesiliţi de nimeni la titlul de doctor. Ei au motivat că sînt victime ale luptelor politice, însă, motivarea reală ţine de împrejurări penale. Aceşti impostori de rang, doctori în corupţie, evaziune, manipulare, şantaj aveau pretenţia să fie recunoscuţi drept elite ale Ţării. Să vedem cine sînt aceşti crai de curte nouă, care au cerut debarasarea de titlurile doctorale: Bogdan Licu - Procuror general adjunct al României, Radu Stroe - fost ministru de Interne, Daniel Moldoveanu - fost şef al Comisiei parlamentare de control al SIE, Romeo Raicu - vicepreşedinte PDL la data susţinerii tezei, în 2011, fost deputat şi preşedinte al Comisiei parlamentare de control al S.I.E., Mihai Stănişoară - fost ministru al Apărării şi fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate al lui Traian Băsescu, Mihail Tudose - fost ministru al economiei, Neculai Onţanu - fost primar al Sectorului 2 din Bucureşti, Adela Loredana Popescu - fostă secretară a ex-ministrului de interne Gabriel Oprea, Loredana Radu - nepoata lui Gabriel Oprea.

C.N.A.T.D.C.U. să ia la puricat şi teza de doctorat a lui Isărescu!

Cu toţii au făcut cereri scrise de renunţare la titlul de doctor obţinut la Academia Naţională de Informaţii a S.R.I. Aşadar, dintre cei 22 de doctori teleportaţi în impostură de plagiatorul şef Gabriel Oprea, şapte au etichetă de plagiatori: Neculai Onţanu, Bogdan Licu, Loredana Radu, Adela Popescu, Mihai Stănişoară, Dumitru Pârvu şi Adrian Petrache. Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) mai are pe masa de lucru zeci de lucrări suspecte de plagiat, printre care, Florentin Pandele, primarul oraşului Voluntari, care a obţinut două titluri doctorale într-un an. „Suspiciunile de plagiat vizează o treime din teza de doctorat în Ştiinţe Militare, cu titlul „România şi noile provocări generate de integrarea europeană", unde există zeci de pagini care ar fi fost copiate din alte lucrări sau preluate, fără ghilimele, din Strategia Naţională de Securitate, dată publicităţii în aprilie 2006. Conducătorul de doctorat de la U.N.Ap. a fost generalul de brigadă prof. univ. dr. Vasile Mihail Ozunu, actualul director al Colegiului Naţional de Apărare şi fost secretar de stat în Ministerul Apărării în mandatul lui Gabriel Oprea. Şi Robert Negoiţă este acuzat că şi-ar fi plagiat lucrarea de doctorat de la prima la ultima filă, pe care şi-a susţinut-o în 2012 la Academia de Poliţie. Negoiţă ar fi copiat din Nouriel Roubini, Mugur Isărescu, Cristian Păun, dar şi zeci de pagini de articole de presă. Luaţi la puricat şi teza de doctorat a lui Mugur Isărescu - şeful politicilor financiar-bancare mafiote, ca să fim siguri că e curată ca lacrima! Cine are curaj?!

Umilinţele la care au fost supuşi ofiţerii „Doi şi-un sfert“ care au îndrăznit să-şi denunţe şefii la DNA

 Denunţurile făcute de mai mulţi ofiţeri din cadrul Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne, mai cunoscut sub numele de „Doi şi-un sfert“, au fost decisive în ancheta privind deturnarea fondurilor de către şefii instituţiei. Este vorba despre dosarul de la DNA în care au fost puşi sub acuzare ultimii trei şefi ai DIPI: chestorul Gelu Oltean (aprilie 2012 - iulie 2014), chestorul Gheorghe Nicolae (august 2014- februarie 2016) şi comisarul-şef Rareş Văduva (februarie 2016 - august 2016).

 Practic, declaraţiile ofiţerilor care nu au mai suportat infracţiunile comise de conducerea serviciului secret al MAI au fost hotărâtoare şi în dosarul „Limuzina“, care a ajuns pe masa Curţii Supreme, şi în care sunt judecaţi fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, şi chestorul Gheorghe Nicolae. Aproximativ 10 ofiţeri DIPI au colaborat cu procurorii DNA, au dat declaraţii împotriva şefilor corupţi, iar unii au acceptat să poarte aparatură ambientală. Şi unul dintre şefi a recunoscut Acuzat de două infracţiuni de deturnare de fonduri în dosarul „Limuzina“, chestorul Nelu Zărnică, fost adjunct al lui Gheorghe Nicolae când ocupa cel mai important fotoliu din DIPI, a recunoscut toate acuzaţiile şi a cooperat cu anchetatorii în dosarul „Limuzina“.  Chestorul a solicitat chiar şi încheierea unui acord de vinovăţie, pentru o condamnare cu suspendare, dar procurorii DNA i-au respins solicitarea. Zărnică este cercetat în dosarul „Devalizarea Doi şi-un sfert“, deschis luni, pentru compliciatre la deturnare de fonduri şi fals intelectual. Concret, ancheta privind deturnările de fonduri de la DIPI a plecat de la Audi-ul achiziţionat din banii destinaţi filajelor şi informatorilor pentru ministrul de Interne de la acea vreme, Gabriel Oprea. Este vorba de maşina de protocol în care se afla fostul ministru în seara de 20 octombrie 2015,  atunci când a avut loc accidentul fatal în care şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Gigină. Moartea poliţistului şi mai apoi ancheta deschisă de procurori pe numele lui Gabriel Oprea au încurajat mai mulţi ofiţeri din serviciul secret al Internelor să facă denunţuri la DNA şi au primit statutul de martori ameninţaţi. Ei au primit şi nume de cod: „Claudiu Ionescu“, „Ionel Mihalcea“ şi „Victor Manea“ . Era vorba de ofiţeri care lucrau în sectoarele „Control“ şi „Autoprotecţie“ din cadrul DIPI. Poliţiştii au povestit că în august 2014, când s-a instalat în funcţie Nicolae, au făcut un audit intern privind cheltuielile operative DIPI şi au descoperit cheltuielile nelegale. Aceste probleme au continuat şi după acel moment. Surse cu nume de femei erau recompensate cu cantităţi mari de alcool, sau cu încălţăminte bărbătească mărimea „46“, sau ofiţeri DIPI care nu aveau atribuţii operative decontau produse de consum sau de lux. „Să sesizez Parchetul cu jumătate de instituţie?“ Echipa de control i-a prezentat rezultatele lui Nicolae a cărui reacţie i-a şocat pe denunţători: „Doar bunuri s-au mai cumpărat pentru minister, doar nu-i prima dată. Sunt tot banii ministerului până la urmă“.  Şeful DIPI de atunci le-a spus subalternilor săi că există posibilitatea de a cumpăra bunuri fără documente justificative, până la un procent de 20% din fondurile operative, dar a cerut echipei de control „atenţie mare“ la ce consemnează în rapoarte, deoarece odată înregistrate nu mai puteau să dispară sau să fie modificate. Chestorii se distrau la restaurant Una din situaţiile constatate la controlul pe anul 2015, a fost aceea că 40-50 de ofiţeri DIPI care au participat la un curs de pregătire profesională au decontat recompensări de surse. În realitate, banii erau destinaţi pentru instructorii din cadrul cursului, respectiv ofiţeri de informaţii ieşiţi la pensie. Ordinul: totul trebuia să fie muşamalizat, inclusiv prin distrugerea documentelor. Echipa de control a mai descoperit că ofiţeri superiori şi directori din MAI primeau laptopuri şi telefoane de ultimă generaţie, care erau decontate la DIPI ca fiind „consumate în misiuni“, deşi erau dăruite. Totodată, corpul de control a mai stabilit că sume exorbitante din bani de filaje sau care erau destinaţi informatorilor au dispărut la restaurantele „Excelsior“ şi „Grota Lupilor“ unde şefii din MAI dădeau petreceri. Pe 9 ianuarie 2016, „Claudiu Ionescu“, „Ionel Mihalcea“ şi „Victor Manea“ au fost autorizaţi de procurorii DNA să fie colaboratori cu identitate acoperită pe o perioadă de 60 de zile, iar pe 14 ianuarie 2016, procurorii DNA au descins la DIPI de unde au ridicat mai multe documente. Controlul la „Autoprotecţie“ Percheziţiile procurorilor l-au înfuriat pe şeful DIPI care a decis două controale tematice, care s-au dovedit a fi abuzive, pe linia protectie

Un patriot român nu răspunde provocărilor. SPIONUL MÂNJIT

În timp ce era urmărit penal, comisarul-şef (actualmente general) Vasile Mureşan (foto stânga) a fost numit şeful filajului din Direcţia Generală de Investigaţii şi Protecţie Internă a MIRA
Comisarul şef Vasile Mureşan este liderul unei mişcări subterane din Direcţia Generală de Investigaţii şi Protecţie Internă (DGIPI – UM 0962) care a dus la schimbarea eşalonului II din această structură şi la transformarea ei într-un instrument subordonat comenzii politice.
Prezenţa sa în cadrul DGIPI a fost, până recent, un secret atât de bine apărat încât ofiţeri superiori din această structură nu cunoşteau care era motivul prezenţei lui Mureşan pe culoarele instituţiei. Acesta este doar unul dintre motivele pentru care personajul a putut să desfăşoare nestingherit operaţiuni delicate.
Oficial, conform surselor publice, comisarul şef Vasile Mureşan a fost trecut în rezervă în 2006, după ce condusese mai multă vreme Secţia de Investigaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Maramureş din cadrul DGIPI. Conform surselor noastre însă, comisarul şef Vasile Mureşan nu a fost pensionat ci promovat în cel mai mare secret, ca director adjunct, la conducerea Diviziei de Ofiţeri Acoperiţi din cadrul DGIPI.
De aici, în octombrie 2007, el a preluat comanda Departamentului de Filaj al DGIPI, ocupând locul rămas liber după îndepărtarea din această funcţie a chestorului Terente Merce, deşi, în acel moment el se afla sub urmărire penală într-un dosar în care era acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă, aspect pe care îl vom dezvolta mai jos.
Aşadar, cel responsabil de filajul executat asupra procurorului Marian Sântion (foto dreapta),

procuror Marian Santion

fostul consilier al ministrului Cristian David, este chiar Vasile Mureşan. De altfel, într-o declaraţie publică făcută recent de un alt cadru mazilit din DGIPI (fostul prim-adjunct al şefului DGIPI, Constantin Dârnă), acesta a lăsat să se înţeleagă faptul că nu el a fost responsabil de supravegherea informativă a lui Sântion, deoarece altcineva era şeful Filajului.
Ei bine, pentru prima dată aflăm, azi, cine era cel vizat de Dârnă: comisarul şef Vasile Mureşan. Secretul păstrat în jurul acestui controversat personaj l-a făcut, astfel, imun faţă de privirile iscoditoare ale presei şi deci de tragerea sa la răspundere pentru cele întâmplate. De asemenea, aceeaşi discreţie l-a ajutat să-şi rezolve problemele deloc confortabile cu DNA-ul.
Printre protectorii lui Mureşan pot fi amintiţi Virgil Ardelean- fostul şef al DGIPI, Toma Zaharia – fostul secretar de stat la MI, Dan Gheorghe – fostul şef al UM0215 precum şi Petru Albu – actualul şef al DGIPI. Mai mult, aflăm, că pe lista prietenilor lui Mureşan se află chiar şi Mihai Răzvan Ungureanu, proaspăt propus pentru funcţia de şef al SIE.
Joaca de-a justiţia
Comisarul şef Vasile Mureşan a fost până luna trecută protagonistul unui dosar penal cu un traseu extrem de ciudat. În 2002, pe când era şeful SIPI Maramureş, împotriva lui s-a deschis un dosar penal în care era acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă. Alături de Mureşan, în aceeaşi cauză mai erau cercetaţi comisarul şef Birică Ştefan precum şi oamenii de afaceri Tătărescu Oprea Vasile şi Tătărescu Oprea Mihaela. Pe scurt, procurorii au efectuat cercetări cu privire la cazul preluării abuzive a unei societăţi, cu sprijinul comisarilor Mureşan şi Birică, de către unul dintre asociaţi, în condiţiile în care acţionarul majoritar al societăţii respective decedase.
Totul a început în 1998, când Teodor Lazăr Maruc, cetăţean american de origine română şi patron al firmei SC New York SRL, a decedat. Deşi acesta deţinuse 99% din acţiunile firmei, partenerul său Tătărescu Oprea Vasile a reuşit ca în scurt timp să preia controlul total al firmei, iar moştenitorii de drept ai defunctului au fost complet ignoraţi. Preluarea firmei de către Tătărescu s-ar fi făcut cu sprijinul comisarului şef Birică Ştefan, de la poliţia economică Bucureşti. De asemenea, pentru preluarea ostilă a firmei NewYork SRL, omul de afaceri Tătărescu ar fi beneficiat şi de sprijinul direct al comisarul Vasile Mureşan, şeful de atunci al Poliţiei din Maramureş.
Soţia defunctului Teodor Lazăr a făcut plângere penală atât împotriva celor care preluaseră abuziv societatea controlată, până în 1998 de soţul ei, cât şi împotriva poliţiştilor Birică şi Mureşan. Lui Vasile Mureşan i s-a reproşat că n-a restituit un aşa-zis împrumut de câteva mii de dolari, dar şi faptul că ar fi făcut scăpate „trei arme de vânătoare şi două limuzine“ ce aparţinuseră fostului patron al New York SRL.
Din acest motiv dosarul instrumentat iniţial de procurorii militari, a fost declinat către PNA. Aici, după aproape trei ani de cercetări, timp în care împotriva lui Vasile Mureşan, şeful de atunci al secţiei UM0962 Maramureş, s-a declanşat urmărirea penală, procurorii au dat o primă soluţie în 2005. Evident soluţia a fost de neîncepere a urmăririi penale. Cel care a confirmat soluţia pusă de procuror în acest dosar a fost procurorul-şef al Secţiei de Combatere a Corupţiei din cadrul DNA, Vasile Drăghici. Numai că, împotriva acestei rezoluţii, soţia defunctului Lazăr a formulat o contestaţie.
După încă doi ani, pe 24 aprilie 2007, şeful secţiei I din cadrul DNA, procurorul Lucian Papici, a admis contestaţia făcută în dosar şi a dispus infirmarea primei soluţii şi continuarea urmăririi penale faţă de toate persoanele implicate în acest caz. Conform ordonanţei din 24 aprilie 2007, semnată de procurorul-şef Lucian Papici, comisarul-şef Birică Ştefan a propus, după moartea lui Teodor Lazăr, neînceperea urmăririi penale faţă de Tătărescu Oprea Vasile în dosarul în care defunctul îl acuzase că fură din firmă.
Mai mult, ofiţerul de poliţie s-a oferit să-l ajute pe Tătărescu pentru a recupera o serie de creanţe de la RATB în schimbul sumei de 2 miliarde de lei şi a unor bunuri materiale. Acelaşi ofiţer ar fi intervenit la trei comisari ai Gărzii Financiare a Municipiului Bucureşti, pe care a încercat să-i determine să întrerupă un control demarat la societatea comercială administrată de Tătărescu.
De asemenea, „în acelaşi dosar se efectuau cercetări şi faţă de comisarul-şef Mureşan Vasile, fost şef al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Maramureş, împotriva căruia Maruc Anişoara, soţia supravieţuitoare a lui Teodor Lazăr, a formulat plângere conform căreia ofiţerul ar fi primit de la aceasta diferite sume de bani pentru a-şi îndeplini anumite sarcini de serviciu“.
În aceeaşi rezoluţie, procurorul Papici afirmă că, „având în vedere faptul că procurorul s-a pronunţat printr-o soluţie de neîncepere a urmăririi penale, deşi în dosar era începută urmărirea penală împotriva comisarului-şef Birică Ştefan, Tătărescu Vasile şi Tătărescu Mihaela (…) soluţia este netemeinică şi nelegală“. Toate acestea au reprezentat o parte dintre motivele pentru care Lucian Papici a dispus reluarea urmăririi penale asupra celor implicaţi în această afacere.

NUP după NUP pentru Mureşan

Dacă până aici lucrurile păreau clare, iar justiţia părea că-şi urmează cursul, câteva luni mai încolo avea să apară o nouă surpriză în dosarul lui Mureşan şi Birică. Nu ştim dacă surpriza are sau nu legătură cu poziţia deţinută, la secret, de Mureşan în structurile DGIPI. Ceea ce ne surprinde este faptul că în paralel cu reînceperea urmăririi penale faţă de comisarul şef Vasile Mureşan, acesta a fost promovat, tot în secret, la vârful Filajului din DGIPI.
La mai puţin de o lună de zile de la preluarea noii funcţii, procurorii DNA l-au scos pe Mureşan de sub urmărire penală. Rezultatele noului demers iniţiat de procurorul Papici în dosarul Mureşan&Birică sunt destul de clare. Astfel, conform unei adrese de la Biroul de Informaţii şi Relaţii Publice din DNA, „prin ordonanţa din data de 6 noiembrie 2007 dată în dosarul penal nr.5/P/2002 s-au dispus următoarele: neînceperea urmăririi penale faţă de două persoane pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, respectiv de dare de mită, întrucât din actele premergătoare efectuate a rezultat că faptele de corupţie nu există, din starea de fapt rezultând că suma de bani, reclamată ca mită, a fost dată în contextul unor relaţii de natură civilă; disjungerea şi declinarea competenţei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti pentru infracţiunea de înşelăciune săvârşite de două persoane; disjungerea şi declinarea competenţei la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pentru infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi favorizarea infractorului; constituirea unui nou dosar penal în care procurorii DNA efectuează acte de urmărire penală faţă de învinuitul Birică Ştefan, ofiţer de poliţie în cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi luare de mită“.
Deşi numele persoanelor implicate nu sunt făcute publice, avem informaţia că una dintre persoanele pentru care s-a dispus neînceperea urmăririi penale este comisarul şef Vasile Mureşan. Aşadar, după două NUP-uri date în acelaşi dosar, actualul şef al Filajului din 0962 s-a pus la adăpost de eventualele contestaţii. Numai că, ţinând cont de mişcările din acest dosar, este destul de greu de admis că Vasile Mureşan nu a profitat de poziţiile deţinute în DGIPI pentru a influenţa cursul cercetărilor.
Pentru a ridica suspiciunile ce planează asupra anchetei procurorilor, ar fi trebuit ca Vasile Mureşan să fie suspendat din orice funcţie publică din care ar fi putut influenţa mersul cercetărilor, chiar dacă împotriva sa nu se declanşase şi acţiunea penală. Având însă în vedere că, oficial, el n-ar mai fi ocupat vreo funcţie publică, aşa cum s-a anunţat în 2006, această condiţie părea, până azi, aberantă câtă vreme se ştia că poliţistul a fost trecut în rezervă.
Numai că, iată, el nu era rezervist, ci influenţa la greu, din poziţia în care îl plasase Virgil Ardelean, activitatea uneia dintre cele mai importante structuri de informaţii din România. Prin urmare putea influenţa, că doar trăim în România, şi decizia procurorilor anticorupţie. Nu ştim dacă a făcut-o sau nu, dar din informaţiile privind trecutul său putem concluziona că ar fi fost capabil de o asemenea influenţă.
Cumetrii şi relaţii în medii de interes
Cel care l-a sprijinit constant şi l-a promovat pe comisarul şef Vasile Mureşan este chestorul Virgil Ardelean (foto), zis „Vulpea“. Operaţiunea de camuflare a activităţii lui Mureşan, după 2006, a fost, evident, coordonată de Virgil Ardelean.

„VULPEA”

Pe de altă parte, un alt protector influent al lui Mureşan a fost Toma Zaharia, cel care l-a ascuns, pentru o vreme, în 2001, în structurile centrale ale Ministerului de Interne şi, ulterior, l-a trimis, precum „lupul printre oi“, la comanda UM0962 Maramureş.
Conform unor surse din Maramureş, Toma Zaharia ar fi, de fapt, naşul de cununie al soţilor Vasile şi Gabriela Mureşan. Lanţul cumetriilor nu se opreşte aici. Conform unei alte surse, familiile Vasile Mureşan şi Dan Gheorghe (fostul şef al UM 0215) au cununat-o pe adjuncta lui Nini Săpunaru şi fosta şefă a vămii din Baia Mare, Cornelia Negruţ. De asemenea, în vara trecută, Vasile şi Gabriela Mureşan i-au cununat pe Dora (Vaideş) şi Dan Pârcălab, directorul cotidianului „Gazeta de Maramureş“, personaj implicat în celebrul dosar penal de şantaj „Trustul Gazeta“.
Legătura lui Mureşan cu Dan Pârcălab era una atent construită în timp, fostul şef al IPJ Maramureş fiind, conform declaraţiei unui om de afaceri maramureşan, una din sursele folosite de ziariştii din „Trustul Gazeta“. În rechizitoriul întocmit în dosarul „Gazeta“ se susţine că Adrian Filip, om de afaceri şi preşedinte al PSD Vişeu de Sus, „a afirmat că inculpaţii Man Liviu, Mureşan Aurel şi învinuitul Avarvarei Adrian obişnuiau să vină în zona Maramureşului, iar el era obligat să organizeze mesele la restaurant pentru cei trei şi invitaţii acestora.
Cu aceste ocazii a aflat de la învinuitul Avarvarei Adrian că acesta culege informaţii despre diferite persoane prin intermediul foştilor săi colegi din poliţie sau actuali poliţişti. În acest sens, persoana vătămată a aflat de la învinuit că în judeţul Maramureş sursele de informare erau Mureşan Vasile, fostul şef al IPJ Maramureş, şi Andreica Nicoară, fost şef Poliţia Borşa“. Aşadar, din informator, comisarul-şef Mureşan a devenit, cum altfel, naş.
Conform unei alte surse, Gabriela Mureşan, soţia fostului şef al IJP Maramureş, a fost şi ea angajată în poliţie, în subordinea soţului său. Fostă chelneriţă, nevasta lui Mureşan ar fi fost angajată la IJP Maramureş, ar fi lucrat o perioadă la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul poliţiei economice, serviciu aflat sub comanda lui Augustin Bărbos. Acesta este, din 2007, şeful UM 0962 Maramureş.
El mai este, cum altfel?, finul aceluiaşi comisar-şef Vasile Mureşan. Peste toate acestea reamintim, dacă mai este nevoie, că actualul şef al lui Vasile Mureşan, dar şi al DGIPI, Petru Albu, este tot maramureşan.

Trecutul negru al lui Mureşan

Absolvent al Şcolii „Alexandru Ioan Cuza“ în 1985, Vasile Mureşan a deţinut mai multă vreme funcţia de şef al Inspectoratului de Poliţie Maramureş (1996- 2000), apoi pe cea de director adjunct al Direcţiei Organizare, Mobilizare, Operaţii a Ministerului de Interne şi, din 2002, a fost şeful serviciului secret DGIPI Maramureş. Presa a consemnat foarte multe acuzaţii extrem de grave aduse lui Mureşan, însă, de fiecare dată, protecţia de care s-a bucurat din partea şefilor săi a fost impecabilă.
Mahărul aflat azi pe lista scurtă a ministrului Cristian David (foto) a fost acuzat de protejarea unor reţele mafiote existente inclusiv în poliţie, de patronarea unei reţele de poliţişti care se ocupa cu înmatricularea ilegală a autoturismelor, de implicarea în acţiuni de crimă organizată, cazurile prezentate de presă fiind destul de numeroase. Prezentăm mai jos dezvăluirea unor aspecte din trecutul lui Mureşan, aşa cum au fost consemnate de ziaristul Cornel Sabou.
„Colonelul Vasile Mureşan percepea anumite «taxe de protecţie» chiar de la oameni de afaceri locali! Avea nişte slugi (în uniformă de poliţist) care băteau periodic anticamerele marilor afacerişti maramureşeni inventând tot felul de pretexte pentru a stoarce de pe aceştia bani (valută). Nu pot să vă spun câţi oameni au fost astfel şantajaţi şi nici cât timp au plătit aceştia pentru protecţia pe care le-o oferea Mureşan… dar pot să vă dau un exemplu concret (vor urma şi altele).
Prin 1996, omul de afaceri Călin Petruşca (clasat an de an în Top 300, patron la firma „Siromex“), important membru al PNL într-o vreme (a fost şi consilier local în perioada 2000-20004 – ministrul Remeş i-a fost contabil), ştiind că sunt în conflict cu Mureşan (în urma articolelor pe care eu le publicam frecvent în presă), m-a chemat să-mi destăinuie o problemă pe care o avea cu acesta. La el la birou s-a prezentat un subofiţer din partea şefului IJP şi a cerut, nici mai mult nici mai puţin, decât 10.000 de dolari! Pretextul era – cică – organizarea unui flagrant! Mureşan îi transmitea lui Petruşca faptul că poliţia – săraca de ea! – nu avea de unde lua aceşti bani pentru a organiza flagranturi.
Argumentul era penibil, deoarece toată lumea ştie că Poliţia poate procura, pentru asemenea acţiuni, orice fel de sumă de la Banca Naţională! „îţi dai seama Cornel, am refuzat să dau banii ăştia“ mi-a spus Petruşca. Omul de afaceri nu vroia să cedeze la şantajul lui Mureşan. Am mers mai departe, şi m-am prezentat la Mureşan pentru a verifica informaţia. Şeful IJP a recunoscut că a trimis pe cineva la Petruşca pentru a cere aceşti bani şi s-a justificat cu aceleaşi argumente penibile (nevoia de bani pentru flagrant).
Apoi, fără nici o legătură cu ceea ce discutasem, Mureşan s-a arătat disponibil să-mi pună la dispoziţie tot felul de date interesante din dosarele pe care Poliţia le instrumenta pentru a le publica eu în exclusivitate. Au fost mai multe asemenea „cazuri“… îmi amintesc acum de un cadru M.Ap.N care violase o vacă (după publicarea materialului în „Ziua“, Florin Călinescu preluase subiectul şi-l tratase în emisiunea sa „Chestiunea Zilei“!), de o bandă de traficanţi de droguri prinsă în flagrant pe terasa hotelului „Mara“ din Baia Mare etc… Am simţit că Mureşan dorea să compenseze oarecum tăcerea mea din „cauza“ şantajului la Petruşca prin oferirea de asemenea exclusivităţi“.

Cum a ajuns „lupul“ Mureşan paznic la stână

Ziaristul Cornel Sabou (foto dreapta) a devenit cunoscut mai ales după ce, în urma unui proces de calomnie, a fost încarcerat pentru 45 de zile şi a fost nevoie de intervenţia CEDO pentru a i se face dreptate. Referitor la acel episod, ziaristul Sabou a făcut o dezvăluire şocantă cu privire la modul de lucru al comisarului-şef Mureşan, şeful de atunci al IJP Maramureş.

„Este vorba de arestarea mea din 1998, după condamnarea la 10 luni închisoare (proces câştigat de mine ulterior la CEDO). Într-o zi m-am prezentat din nou la Mureşan în birou… Devenisem, între timp, proprietarul unei Agenţii regionale de Presă, Transpress se numea…

I-am predat o casetă audio în care era o înregistrare făcută de un mafiot local. Se vorbea cu un colonel (Bota) despre înmatricularea ilegală a unor maşini străine aduse (furate?) din vest. Bota ăsta trebuia să se ocupe de acte, iar individul trebuia să-l mituiască. S-au convenit chiar şi tarifele (inclusiv o ladă de bere şi un cartuş de ţigări!).

N-am să vă plictisesc acum povestindu- vă cum a ajuns caseta aceea la mine… L-am rugat să facă o verificare şi să-mi comunice rezultatul (în spiritul vechii noastre colaborări „fructuoase“, nu-i aşa?). M-a asigurat că voi primi răspunsul a doua zi. A doua zi m-a arestat!“…

Portretul făcut, mai jos, de Sabou lui Vasile Mureşan, deşi poate fi considerat subiectiv, merită citit cu atenţie. Iată o prezentare, destul de plastică, a lui Vasile Mureşan:

„Poliţist maramureşan de „excepţie“ şi „excepţional“!; 

poate chiar cel mai deştept, mai ambiţios şi mai capabil poliţist – fost miliţian din Maramureş, fiindcă mai nimeni din poliţia judeţului nu a mai avut o asemenea ascensiune fulminantă pe scara ierarhică precum Mureşan: în 1989 era un simplu locotenent, gura târgului spune că el era ofiţerul de serviciu în IPJ Maramureş când cu evenimentele din 22 decembrie ‘89, iar coincidenţa a făcut ca doar, după trei ani, în 1993, Mureşan să ajungă în funcţia de inspector-şef al IPJ!; 

căci «funcţia bate gradul», nu-i aşa?;

apropo despre avansările în grad ale lui Mureşan, fără cuvinte, precum Făt- Frumos, mai mereu avansat la «excepţional», până la colonel plin!;

a ajuns ulterior şi prin fotolii foarte înalte din conducerea centrală a MAI şi – ştiţi povestea cu lupul paznic la stână? – a ajuns la un moment dat să fie pus şef tocmai la UM 0962 Maramureş, adică să conducă «doi ş‘un sfert»-ul judeţean, adică să conducă exact unitatea care supraveghează activitatea poliţiştilor maramureşeni, adică să investigheze atunci când unii poliţişti ai IPJ-ului calcă pe bec: atunci când unii iau mită, ţin dosare grele la «naftalină», anchetează ani la rånd vreun caz limpede ca lumina zilei, protejează politicieniinfractori şi capi ai lumii interlope etc.; 

oare ştie cineva câţi poliţişti corupţi din IPJ Maramureş au fost descoperiţi în perioada în care Vasile Mureşan a condus IPJ şi, respectiv, «doi ş‘un sfert»? – iar dacă totuşi ştie cineva, să spună public!;

şi încă ceva despre colonelul Mureşan, un mizilic, acolo: cei mai hâtri spun că poliţistul nr.1 al Maramureşului ar putea râde ironic auzind porecla «Năstase – Patru Case» sau ar putea râde chiar în hohote dacă ar auzi pe cineva afirmând că, pe vremea când el era şeful IPJ, «mafia pădurilor» din Maramureş a prosperat mai ceva ca niciodată!!!; 

nu e adevărat, fiindcă «mafia pădurilor» chiar atunci s-a născut în Maramureş, nederanjată de nimeni din poliţie, la fel cum este şi astăzi, când IPJ Maramureş e condus de comisarul-şef Ioan Isac! – dar cu precizarea că Isac încă este un «puişor» pe lângă celebrul şi rutinatul colonel Vasile Mureşan“

material aparut in Interesul Public, 4 decembrie 2007

Peştele de la cap se împute! Șase șefi DIPI, acuzați de corupție! Au fraudat fondurile serviciului secret și au ascuns probe prin clasificarea lor ca documente secrete

Urmăriţi penal în dosarul de corupție de la serviciul secret al Ministerului de Interne:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția pentru combaterea corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față de următoarele persoane cu funcții de conducere în cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă (D.I.P.I.), având calitatea de suspect în cauză:

-VĂDUVA RAREȘ, comisar șef, la data faptelor subsecretar de stat la D.I.P.I , ulterior și în prezent șef al D.I.P.I, cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni: deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals, abuz în serviciu, toate în formă continuată, precum și favorizarea făptuitorului și obstrucționarea justiției;
-NICOLAE GHEORGHE, chestor principal de poliție, la data faptelor șef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals, toate în formă continuată, precum și două infracțiuni de abuz în serviciu, din care una în formă continuată;
-OLTEAN GELU-MARIN, chestor principal de poliție, la data faptelor șef al D.I.P.I. cu rang de secretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu;
-ZĂRNICĂ NELU, chestor principal de poliție, la data faptelor șef adjunct al D.I.P.I. cu rang de subsecretar de stat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la săvârșirea infracțiunii de deturnare de fonduri în formă continuată, fals intelectual și uz de fals, în formă continuată;
-POPA GHEORGHE, comisar șef de poliție, la data faptelor șef adjunct al D.G.I.P.I. (structură operativă a D.I.P.I.) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de deturnare de fonduri, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, toate în formă continuată și delapidare;
-POPA IOAN-DORIN, comisar șef, la data faptelor șef adjunct Diviziune administrativă a D.I.P.I. sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni deturnare de fonduri, delapidare, fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu, toate în formă continuată.

Cum au săvârșit infracțiunile șefii DIPI

În cursul anului 2014, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Oltean Gelu-Marin și-a însușit suma de 15.000 lei, iar pentru aceasta, într-un raport întocmit ulterior, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Pentru a ascunde delapidarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, înregistrarea în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare „secret”, a unui înscris care nu conținea nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale.
În cursul anului 2014, suspectul Popa Gheorghe, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., și-a însușit suma de 1.500 lei. Totodată, în aceeași perioadă, prin aprobarea a două rapoarte, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol care nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operativ, a schimbat destinația legală a sumei totale de 1.350 lei, alocate instituției pentru cheltuieli operative.
Pentru a ascunde delapidarea și deturnarea fondurilor operative, acesta a dispus, nelegal, înregistrarea în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I., nivelul de clasificare „secret”, a unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale.
Suspectul Popa Ioan-Dorin, având calitatea de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unui număr de 100 de rapoarte înregistrate la D.I.P.I. în anul 2014, a schimbat, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol și pentru înzestrarea instituției - cheltuieli care nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operativ, destinația legală a sumei totale de 210.045,94 lei, alocate instituției pentru fonduri operative. Sub pretextul unor cheltuieli operative, acesta și-a însușit suma de 44.833,44 lei. Pentru a ascunde deturnarea și delapidarea de fonduri, acesta a dispus, cu încălcarea legii, înregistrarea unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale, în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I.

Folosind același mod de operare, în cursul anului 2015, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., suspectul Nicolae Gheorghe și-a însușit mai multe sume de bani, în total 10.000 lei, iar pentru acesta, în patru rapoarte, a atestat în fals existența unor cheltuieli operative. Printr-o dispoziție emisă în anul 2015, în mod nelegal, a permis distrugerea mai multor rapoarte privind efectuarea unor cheltuieli operative, cu consecința vătămării intereselor legitime ale D.I.P.I. de a asigura respectarea legislației privind informațiile clasificate și de păstrare a documentelor financiar-contabile justificative.

În cursul anului 2015, în calitate de ordonator de credite asupra fondurilor operative ale D.I.P.I., prin aprobarea unor rapoarte, suspectul Văduva Rareș a schimbat destinația legală a sumei totale de 13.476,22 lei, alocată instituției pentru cheltuieli operative, banii fiind îndreptați către cheltuieli de protocol. Necesitatea efectuării unor cheltuieli operative a fost atestată în fals. În acest context, suma de 4.002 lei a fost solicitată printr-un raport, de suspectul Zărnică Nelu. Pentru a ascunde deturnarea de fonduri, suspectul Văduva Rareș a dispus, cu încălcarea legii, înregistrarea unor înscrisuri care nu conțineau nicio informație a cărei divulgare să fie de natură a produce daune securității naționale, în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I. Astfel a fost cauzată o vătămare a interesului legitim al statului român de a asigura transparența utilizării resurselor materiale ale instituțiilor publice.

În cursul anului 2016, suspectul Văduva Rareș, în calitate de secretar de stat în cadrul D.I.P.I., a refuzat, cu încălcarea legii, declanșarea procedurii de declasificare a înscrisurilor reținute ca mijloace de probă în dosarul nr. 20/P/2016, al Direcției Naționale Anticorupție, în scopul excluderii probelor care dovedesc vinovăția persoanelor inculpate în respectiva cauză penală. Fiind avertizat asupra consecințelor faptei sale, a refuzat să pună la dispoziția procurorului o serie de înscrisuri, a căror predare fusese dispusă conform Codului de procedură penală, în dosarul menționat.

La data de 29 august 2016, persoanelor menționate li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală de suspect și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane. 

UPDATE: Rareș Văduva, actualul șef al DIPI - serviciul secret al Internelor - este urmărit penal pentru favorizarea făptuitorului, abuz în serviciu, obstrucționarea Justiției, fals intelectual, uz de fals, delapidare. Între altele, ar fi transmis un ordin pentru ascunderea probelor din dosarul în care au fost inculpați pentru deturnări de fonduri fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, și fostul șef DIPI, Nicolae Gheorghe, spun surse judiciare.

Metoda de ascundere a probelor a fost clasificarea acestora ca fiind secrete. Invocând caracterul secret al documentelor, Rareș Văduva ar fi refuzat să le pună la dispoziția procurorilor, spun surse independente. Rareș Văduva a refuzat să comenteze acuzațiile. Premierul Dacian Cioloș a anunțat demiterea lui Văduva din funcția de șef al DIPI.

Procurorii DNA au început urmărirea penală și față de Gelu Oltean, fost șef de departament în perioada săvârșirii infracțiunilor și fost șef DIPI între 2012-2014.

La DNA sunt audiați mai mulți ofițeri DIPI . Între aceștia s-ar afla și fostul adjunct al DIPI, Nelu Zărnică, trimis în judecată în prima parte din dosar în care este judecat și fostul ministru Gabriel Oprea. DNA confimă deschiderea noului dosar care vizează deturnările de fonduri de la DIPI. 

Ce confirmă DNA

 "După constituirea dosarului penal nr. 20/P/2016 la Direcția Națională Anticorupție, una dintre persoanele din conducerea D.I.P.I. a refuzat, cu încălcarea legii, să înceapă procedura de declasificare a înscrisurilor reținute ca mijloace de probă în dosar, astfel încât să fie excluse o serie de probe ce ar fi susținut acuzațiile aduse de procurori, în respectiva cauză penală. Fiind avertizată asupra consecințelor faptei sale, persoana respectivă a refuzat să pună la dispoziția procurorului o serie de înscrisuri, a căror predare fusese dispusă conform Codului de procedură penală, în dosarul menționat" susține DNA.

Potrivit DNA, "în prioada 2014-2015, persoane cu funcții de conducere în cadrul ministerului Afacerilor Interne - Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI) - au aprobat mai multe rapoarte prin care a fost schimbată destinația unor sume de bani ce erau alocate pentru cheltuieli operative. Astfel, banii ce urmau a fi folosiți pentru acțiuni sau misiuni cu caracter informativ-operativ au fost îndreptați către cheltuieli de protocol prin documente falsificate. În aceeași perioadă, sub pretextul unor cheltuieli operative nereale, funcționari din cadrul DIPI și-au însușit sume de bani și diverse produse".

Clasificarea informațiilor, modalitatea de a ascunde deturnarea fondurilor

"Pentru a ascunde deturnarea de fonduri, persoane din conducerea instituției au dispus clasificarea unor informații și înregistrarea unor înscrisuri în evidențele documentelor secrete de stat ale D.I.P.I, deși divulgarea lor nu ar fi fost de natură să producă daune securității naționale. Aceste demersuri au fost făcute cu încălcarea prevederilor legale, fiind cauzată o vătămare a interesului legitim al statului român de a asigura transparența utilizării resurselor materiale ale instituțiilor publice" susține DNA.

-----

 Potrivit DNA, banii DIPI destinați acțiunilor operative ale serviciului secret al Ministerului de Interne au fost cheltuiți nelegal  pentru un autoturism de lux, marca Audi A8,  cu care să se deplaseze ministrul Gabriel Oprea, pentru dotarea biroului ministrului cu canapele de lux  și cu jacuzzi. Tot din banii DIPI, șeful serviciului secret Nicolae Gheorghe i-a cumpărat cadouri ministrului, cum ar fi parfum de 3.700 de lei  sau un ceas de 5.000 de lei .

În acest dosar Rareș Văduva a fost audiat ca martor. În declarațiile date la DNA ar fi acoperit deturnările de fonduri operative de la DIPI de care erau acuzați Oprea și Gheorghe. În momentul deturnărilor de fonduri, Rareș Văduva era adjunct al șefului DIPI, Nicolae Gheorghe.

Redăm declarația lui Rareș Văduva dată în dosarul Oprea-Gheorghe, care l-ar fi transformat pe actualul șef DIPI din martor în suspect: „Motivele care au stat la baza deciziei de achiziţionare a vehiculului au fost nişte informaţii primite de la un alt serviciu de informaţii, potrivit cărora Gabriel Oprea făcea obiectul unei activităţi informativ-operative din partea unui serviciu de informaţii extern, despre care s-a apreciat că s-ar putea să aibă scopuri care puneau în pericol activitatea  de vicepremier“.

Între timp, la dosarul disjuns din cel trimis în judecată ar fi apărut noi probe care ar demonstra că actualul șef DIPI, Rareș Văduva, ar fi implicat în acoperirea deturnărilor de fonduri de la serviciul secret al Internelor.  

Ce a declarat Rareș Văduva după ce a ieșit de la DNA

"Toate informațiile clasificate rămân clasificate" a spus Văduva în legătură cu declarația dată de el în prima parte din dosar în care fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, si fostul șef DIPI, Nicolae Gheorghe, au fost trimiși în judecată pentru cheltuirea ilegală a fondurilor serviciului secret al Internelor.

În cursul zilei de luni vor fi audiate și alte persoane de la DIPI în noua cauză penală disjunsă din dosarul în care au fost deja trimiși în judecată fostul ministru de Interne, Gabriel Oprea, și fostul șef DIPI, Gheorghe Nicolae, spun surse judiciare.

Inculparea lui Văduva continuă seria neagră a dosarelor penale în care sunt inculpați șefi al serviciului secret al Ministerului de Interne, serie începută cu arestarea preventivă, inculparea și trimiterea în judecată a lui Cornel Șerban, fost șef DIPI, și a lui Petru Pitcovici, în martie 2009.

----

Noul dosar în care este urmărit penal Rareș Văduva, este o disjungere din dosarul în care au fost trimiși deja în judecată Gabriel Oprea, fost ministru de Interne, Gheorghe Nicolae, fost șef DIPI, Nelu Zărnică, fost adjunct al șefului DIPI, Gabriel Nicolae Pavel, șeful Departamentului Juridic al serviciului, precum și Marian Iacob, fost șef al departamentului administrativ.

Potrivit procurorilor DNA, în ziua de 13 iulie 2015, inculpatul Oprea Gabriel, în calitate de ministru de Interne și ordonator de credite, cu ajutorul chestorului principal Nicolae Gheorghe și a comisarului șef Pavel Gabriel-Nicolae, a dispus suplimentarea cu suma de 410.000 lei a fondurilor pentru cheltuieli operative ale Departamentului de Informații și Protecție Internă (DIPI) și a aprobat achiziția unui autoturism Audi A8, în scopul declarat al asigurării protecției demnitarilor.

Acest lucru s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale care limitează achiziționarea autovehiculelor din fondurile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, strict la situații legate de folosirea lor în activități de urmărire penală a infracțiunilor de corupție.

Ca urmare a încălcării atribuțiilor de serviciu, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 410.000 lei, iar D.I.P.I. a beneficiat de dotarea cu bunurile respective, în valoare de 91.295,73 euro, folosul fiind necuvenit în raport cu destinația legală a fondurilor operative.

În perioada 21 august – octombrie 2015, chestorul principal de poliție Nicolae Gheorghe, în calitate de secretar de stat în cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă, a schimbat destinația resurselor materiale alocate instituției publice pe care o conducea, respectiv a autoturismului marca Audi A8 achiziționat din fonduri operative în mod conspirat, pentru folosința personală și exclusivă a ministrului de Interne în funcție Oprea Gabriel.

De asemenea, în perioada 2014 - 2015, inculpatul Nicolae Gheorghe, în calitate de secretar de stat și ordonator de credite în cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă, în mod repetat, a aprobat mai multe rapoarte prin care a fost schimbată destinația unei alte sume, și anume de 238.173,47 lei, alocată instituției pentru fonduri operative, în scopul efectuării unor cheltuieli de protocol ori pentru înzestrarea instituției, care nu au fost circumscrise activităților, acțiunilor sau misiunilor cu caracter informativ-operative. În aceeași manieră au procedat și inculpații Zărnică Nelu și Iacob Marian-Dănuț, în calitate de ordonatori de credite în cadrul Departamentului de Informații și Protecție Internă, care au întocmit rapoarte prin care a fost schimbată destinația sumei de 9.398 lei, respectiv 4.955,51 lei.

Comisarul-şef Rareş Văduva, şeful Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) din Ministerul Afacerilor Interne se află la Direcţia Naţională Anticorupţie unde urmează să fie audiat într-un dosar dosar de corupţie. Văduva este şeful DIPI din februarie după ce predecesorul său Nicole Gheorghe a fost trimis în judecată alături de Gabriel Oprea. În acea perioadă, Văduva era adjunct al DIPI.

 La intrare, Rareş Văduva nu a dorit să facă declaraţii în legătură cu dosarul în care a fost citat şi a spus că nu ştie în ce calitate a fost chemat.

La DNA vor fi chemate si alte persoane pentru audieri.