Astfel, într-o scrisoare deschisă șefa UNJR, Dana Gârbovan, atrage atenția că lupta împotriva corupției trebuie să fie una ce ține strict de aplicarea legii.
„Din punct de vedere juridic, lupta împotriva corupţiei trebuie să fie una ce ţine strict de aplicarea legii. Cu alte cuvinte, există un cadru legislativ şi instituţii ce sunt dedicate luptei împotriva corupţiei. Să înţeleg că Preşedintele Iohannis doreşte să întrebe poporul dacă vrea în continuarea respectarea şi păstrarea acestui cadru legislativ? Adică întrebăm poporul dacă legile mai trebuie respectate în România?
Mai departe, conform unei hotărâri a CCR, chiar dacă referendumul este consultativ, rezultatul acestuia este obligatoriu. Prin decizia 682/2012, Curtea a constatat că „reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţă exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61″- pct.1.12 din decizie”, spune șefa UNJR.
Totodată, preşedintele UNJR mai transmite că, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale, chiar dacă referendumul este consultativ, rezultatul acestuia este obligatoriu.
„În anticiparea consecinţelor referendumului, trebuie pornit de la premisa că rezultatul acestuia este incert. Care atare, poporul poate răspunde la fel de bine DA sau NU.
Totodată, preşedintele UNJR mai transmite că, potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale, chiar dacă referendumul este consultativ, rezultatul acestuia este obligatoriu.
„În anticiparea consecinţelor referendumului, trebuie pornit de la premisa că rezultatul acestuia este incert. Care atare, poporul poate răspunde la fel de bine DA sau NU.
Pentru că dacă este cert că se va răspunde DA, ce rost are să cheltui din banii publici peste 20 de milioane de euro, cât s-au cheltuit în 2012, o suma echivalentă cu bugetul anual alocat ICCJ?
Iar în ipoteza unui răspuns NU, cum va armoniza Preşedintele voinţă poporului de suprimare a luptei împotriva corupţiei cu obligativitatea respectării legii?
Din păcate, problemele ridicate mai sus nu fac altceva decât să arate că lupta anti-corupţie a devenit un slogan, iar justiţia continuă să fie folosită că armă în bătăliile politice.
Profit însă de interesul arătat de Preşedinte Iohannis pentru apărarea independenţei justiţiei şi îi propun un referendum în care să întrebe cetăţenii dacă doresc să se clarifice implicarea serviciilor secrete în justiţie ori lămurirea modului în care instanţele de judecată au devenit “câmp tactic” pentru SRI.
Iar până când un astfel de referendum va fi iniţiat, reiterez cererea adresată Preşedintelui Iohannis de a face toate demersurile pentru a declasifica deciziile secrete CSAT prin care, într-un mod ce contravine Constituţiei şi legii, serviciilor de informaţii, cu precădere SRI, li s-au dat competenţe extinse, care s-au materializat inclusiv prin acele „echipe mixte operative” formate din procurori şi agenţi SRI, a cărui mod concret de acţiune nu a fost încă lămurit”, a conchis Dana Gârbovan, potrivit Evz.ro.
Parlamentarii au dat aviz favorabil solicitării preşedintelui Klaus Iohannis privind organizarea unui referendum pe Justiţie. Comisiile juridice reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat aviz în unanimitate. Iohannis a declanşat în 24 ianuarie procedura pentru organizarea referendumului privind justiţia şi a transmis Parlamentului o scrisoare pe această temă.
Autor: Timeea Teodoru
Sursa: QMagazine
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu