Gluma zilei - „Am antifurt”!

 

Un conflict mocnit

 

Una dintre cele mai mari înşelăciuni pe care guvernul le face, desigur din considerente electorale, este asigurarea că nu se vor mări taxele. Primul ministru, ministrul de finanţe, liderii şi comunicatorii partidelor de la guvernare, parlamentarii PNL şi PSD, susţin cu toată convingerea că taxele nu cresc. Nu-i crede nimeni. Nu ştim dacă ei înşişi cred ceea ce spun.

Adevărul nu poate fi ascuns. Preţurile continuă să crească, printr-o formă sau alta cresc şi dările la stat.

Guvernul Ciucă încearcă să scoată bani şi din piatră seacă. Uită că o găină moartă nu mai face ouă. Firmele, mari şi mici, sunt sleite. Deopotrivă patroni şi salariaţi sunt dezorientaţi.

Până la un moment dat bugetarii păreau să fie la adăpost. Criza loveşte şi instituţiile de stat. Cresc cheltuielile de întreţinere, primăriile nu mai au fonduri pentru a susţine investiţiile.

Un semn că lucrurile merg prost este şi faptul că numărul persoanelor care îşi petrec concediul la mare este la cel mai mic nivel din ultimii 30 de ani. De ce încearcă guvernul să ascundă adevărata situaţie socială şi economică din ţară? Aşa sunt obişnuite toate guvernele, indiferent de culoarea politică. Văd mereu numai partea plină a paharului. Numai că acum paharul riscă să se golească complet.

Pe lângă prăbuşirea economiilor provocată de criza energetică, de război, şi-a făcut apariţia şi seceta. Se vorbeşte despre raţionalizarea apei, iar la iarnă despre raţionalizarea gazului.

Ca şi când nu ar fi destule aceste nenorociri, resimţite de fiecare cetăţean, revine şi pandemia. Numărul infectărilor este în creştere, de asemenea şi decedaţii.

Cu toate nenorocirile, guvernul nu poate fi acuzat de rea intenţie. Încearcă să împace şi capra şi varza. Adică să nu mărească taxele, dar să aducă mai mulţi bani la buget. Ceea ce guvernul ar putea face, dar nu face este reducerea cheltuielilor. Nu echilibrează veniturile diverselor categorii sociale. De pensiile speciale nu se atinge nimeni, dar nici de privilegiile mascate sub diferite forme, uniforme, plata chiriilor, asistenţă medicală gratuită etc. Acordarea de tichete de vacanţă numai pentru bugetari nu este cumva o discriminare? Salariatul de la privat nu plăteşte dări la stat?

La ce privilegii au renunţat parlamentarii şi europarlamentarii, de exemplu? Sau înalţii funcţionari ai statului.

Sau pensionarii de lux. Inegalităţile, privilegiile, supraimpozitarea unor categorii sociale, cum ar fi cei care prestează muncă part-time, sunt la ordinea zilei.

Se produce o ruptură între clasa de jos, tot mai oropsită, şi clasa superpusă, care-şi oferă singură privilegii. Războiul, creşterea continuă, de necontrolat a preţurilor, criza energetică, inegalităţile sociale, tratamentul discriminatoriu este deseori mai greu de suportat decât veniturile prea mici pentru un trai decent. Toate acestea, şi multe altele, sunt cunoscute de guvern, de preşedinte, de parlamentari. Tragedia este că nu pot face nimic altceva decât să escamoteze adevărul, să prezinte realitatea în culori cât mai deschise.

Soluţia de compromis este minciuna acceptată de toată lumea. Cei de la etajele superioare ale stratificării sociale se prefac că muncesc pentru a găsi soluţii, cei de la parterul şi subsolul societăţii îşi ascund nemulţumirile.

Adevărul este că sunt întrunite aproape toate condiţiile pentru izbucnirea unei revolte sociale de proporţii. Auzi tot mai multe persoane care spun că aşa nu se mai poate. Un conflict inerent este gata să se producă. Liderii sindicali sunt în expectativă, asociaţiile civice, militanţii pentru drepturile omului sunt în aşteptarea unei scântei care să adune oamenii în stradă.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Satu-Mare

EDITORIAL

Pentru aleși și-al lor comând,

guvernul are bani oricând...

            Deseori stau și mă gândesc la șansa pe care ne-a dat-o bunul Dumnezeu de a trăi (de parcă nici n-am fi) în făcătura numită democrație originală, unde totul se petrece ca în lumea nonsensului din poveștile lui Lewis Carroll: cu nelegiuți care elaborează legi și oameni vrednici care-și iau lumea-n cap, cu penali putrezi de bogați și atâția oameni săraci lipiți pământului, cu mine declarate nerentabile și închise, deși ele conțin aur în stare nativă, cu circa o jumătate de hectar de teren arabil (pământ bun de uns pe pâine!) pe cap de locuitor, dar lăsat în paragină și deja înstrăinat în proporție de 50%, pentru ca guvernanții posdecembriști să umble cu limba scoasă după împrumuturile din care, pe urmă, vor fi cumpărate peste 60% din alimentele ce ajung pe mesele românilor tot mai apatici, pe scurt, cu-alegători mereu driblați de-aleșii lor nerușinați.

            Dar cum starea asta dezastruoasă de lucruri nu-i o întâmplare, ci reprezintă axioma postdecembrismului antinațional, este cazul să ne întrebăm: Cât din tragedia noastră revine electoratului și cât se datorează acelui tainic și atotputernic sistem mafiot, căruia nici măcar primii oameni în stat n-au izbutit să-i vină de hac? Dimpotrivă, la sfârșitul mandatului, Emil Constantinescu ne spunea cu resemnarea aflătorului în treabă că a fost învins de sistem, iar Traian Băsescu se arăta mulțumit de scorul egal cu acesta, după un „meci” întins pe durata a zece ani!

            Nu cumva respectivul sistem este indestructibil întrucât se compune din năravurile fanariote și din deprinderile balcanice ale tuturor participanților la tragicomedia numită politica dâmbovițeană postdecembristă? Căci numai așa avem explicația logică a pretinsului fatalism găzduit în propoziția limită „La noi nu se mai poate face nimic!”: fie că pe aceste meleaguri și în aceste triste vremuri pentru țară și nație, demnitatea și curajul sunt pe cale de dispariție, fie că, aidoma celor mai mulți dintre preoți și medici, cam toți aventurierii politici pornesc la drum cu mârșavul gând de a se căpătui, indiferent de mijloacele întrebuințate (minciună, înșelătorie, lingușeală, ipocrizie, trădare, hoție), fapt pentru care eventualele rudimente de omenie și cinste din faza de început nu au nicio șansă în confruntarea directă cu adversari precum „Banii n-au miros” sau „Piară lumea, numai eu să-mi beau în tihnă cafeaua”...

            Dar iată cea mai proaspătă sfidare a aleșilor, deopotrivă stângaci, dreptaci și ambidextri (a se citi traseiști). Firește, programul de guvernare Grindragnea este fără cusur (în teorie) și, potrivit angajamentelor luate de către ipochimenii direct implicați, va fi înfăptuit la virgulă (la Sfântul Așteaptă). Atâta doar, ne înștiințează cu seninătate dubioasa Lia Olguța Vasilescu (aia care are dosare pe rol și recent i-a spus în față lui Grindeanu: „Măi pulifrici, aud că spui că mă dai afară din guvern. Vezi să nu zbori tu...”), că nefiind în momentul de față și pe viitor bani la buget pentru căței, în derularea celebrului program au intervenit câteva mici, dar esențiale schimbări.

            Mai exact, cadrele sanitare și educatorii, da, vor beneficia de majorări salariale, însă nu de la 1 iulie, cum actualii manevranți politici au tot clamat în dreapta și în stânga, ci de la 1 ianuarie 2018. Dar și atunci doar cu 25%! La urma urmei cu o nimica toată, căci până atunci, fiind întrunite toate condițiile (investiții ioc, noi împrumuturi externe pentru consum), nici inflația nu va sta cu mâinile în sân.

            În schimb, sunt bani la buget pentru toate categoriile penale, respectiv cu acte în regulă, și mai puțin penale (în devenire) de aleși: șparlamentari, președinți și vițeipreședinți de Consilii Județene, primari, consilieri. Dar o majorare nu oricum, ci cu un mizilic de...100%. Că, de, toată haita asta trebuie să trăiască mai departe ultraporcește și, în plus, să-și recupereze și marile cheltuieli făcute în campania electorală pentru binele și fericirea concetățenilor de partid și clan. Altminteri, mai mult de la program ei vor lipsi și vina nu a lor va fi...

            Sighetu Marmației,                                                         George  PETROVAI

                8 iunie 2017

Sindicaliștii li s-au adresat parlamentarilor maramureșeni în cadrul ședinței Comisiei de dialog social

 Vineri, 28 aprilie, la sediul Instituției Prefectului – Județul Maramureș, a avut loc ședința lunară a Comisiei de dialog social, condusă de subprefectul Gavriș Ardelean. La întâlnire au fost invitați să ia parte parlamentarii maramureșeni, răspunzând pozitiv senatorul Severica Covaciu, deputații Norbert Apjok, Călin Matei, Vlad Duruș și Adrian Todoran, precum și Olivia Cherhaț, care a reprezentat-o pe Viorica Cherecheș, deputat. Au mai participat reprezentanți ai Instituției Prefectului, ai Consiliului Județean Maramureș, ai serviciilor publice deconcentrate, ai filialelor județene ale confederațiilor patronale și ai filialelor județene ale confederațiilor sindicale. Tema întâlnirii a constituit-o prezentarea unor disfuncționalități în aplicarea unor legi, precum și unele propuneri de modificare a acestora.

Liviu Pop, vicepreședinte al UST Cartel Alfa, Filiala Maramureș, a cerut ca salariile în administrație să fie stabilite pe baza unor grile și să nu rămână la latitudinea unor președinți de consilii județene sau a unor primari. De asemenea, el s-a exprimat pentru crearea unui Corp al funcționarilor publici, care să asigure independența funcționarului din punct de vedere politic. Liviu Pop a propus, totodată, ca sporul de condiții grele sau vătămătoare să se stabilească în cuantum și nu în procent și s-a arătat dispus, în numele sindicatelor, să stea la masa dialogului pentru a pune la punct un nomenclator de personal, pentru că în acest moment în unele instituții sunt prea mulți angajați, iar în altele prea puțini.

Florin Hossu, președinte al UST Cartel Alfa, Filiala Maramureș, a adus în discuție Legea Salarizării Unitare, cerându-le parlamentarilor maramureșeni ca, împreună cu federațiile sindicale, să organizeze la București o dezbatere publică pentru completarea sau modificarea acestui proiect de lege. Florin Hossu s-a referit și la necesitatea ca această lege să fie sustenabilă pe termen lung.

Dr. Zagyva Piroska Judit, din partea Cartel Alfa, s-a referit la câteva solicitări ale personalului medical, cum ar fi salarizarea medicilor în funcție de vechimea în grad, reglementarea gărzilor sau creșterea sporului pentru condiții de muncă deosebit de periculoase.

Ștefan Petricean, reprezentantul Confederației Meridian, Filiala Maramureș, a făcut câteva propuneri punctuale de modificare a Legii Dialogului Social, a Legii Insolvenței, a Legii Minelor, a Legii pensiilor (cu referire directă la foștii lucrători ai IPEG) și le-a cerut parlamentarilor maramureșeni să susțină proiectul de lege privind Statutul personalului feroviar.

Constantin Cucoșel, președinte al UGIR, Filiala Maramureș, s-a referit la modalitatea de impozitare a microîntreprinderilor, considerând că s-a creat o discriminare între plătitorii de impozit pe profit și plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. De asemenea, el a vorbit despre învățământul dual, fiind de părere că întreaga greutate a susținerii acestuia este pusă pe umerii agenților economici, care nu întotdeauna au posibilități materiale și financiare suficiente. Constantin Cucoșel a propus câteva măsuri de stimulare a agenților economici care se implică în susținerea învățământului dual.

Parlamentarii prezenți s-au arătat bucuroși că au avut ocazia să poarte discuții directe cu sindicaliștii maramureșeni, chiar dacă unele dintre problemele discutate se află deja în lucru la Parlament. Ei au promis că vor susține în comisiile parlamentare amendamentele propuse și și-au exprimat disponibilitatea de a participa mai des la astfel de întâlniri.

Instituția Prefectului – Județul Maramureș

Statul îi ofera lunar unui parlamentar cat ar ajunge pentru plata a o suta de angajaţi cu salariu minim pe economie

Suma pe care cei 583 de aleşi din Parlamentul obez au reuşit să o cheltuiască în prima sesiune parlamentară a legislaturii 2012-2016 se ridică la aproximativ 58 de milioane de lei. Cu aceşti bani ar putea trăi lunar în România 20 de bugetari, care câştigă salariul minim pe economie, sau zece angajaţi care sunt remuneraţi cu salariul mediu: 1.611 de lei. 
Sumele de care parlamentarii beneficiază lunar pentru desfăşurarea propice a activităţii de aleşi ai neamului sunt substanţiale. Pe lângă indemnizaţie, fiecărui deputat şi senator îi revin prin lege sume forfetare în care intră cazarea, deplasările şi abonamentele telefonice. Potrivit datelor publicate pe site-ul Camerei, cheltuielile cu deputaţii în primele şase luni de mandat au fost de circa 48.000.000 de lei. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat în luna aprilie, peste 9.6 milioane de lei, iar cele mai mici, în decembrie, circa 2.1 milioane de lei, însă atunci aleşii au muncit doar câteva zile. În primele şase luni de mandat, cazarea deputaţilor a costat în jur de 9.000.000 de lei, transportul, care reprezintă 2% din indemnizaţia lunară, a necesitat aproape 3.000.000 de lei, iar abonamentele pentru mobile, în jur de 124.000 lei. O sumă importantă din bugetul alocat Camerei a fost direcţionată pentru întreţinerea birourilor parlamentare din circumscripţiile electorale şi salariile angajaţilor. Suma forfetară pe care o primeşte un deputat este echivalentă cu o indemnizaţie şi jumătate brută a deputatului. În cazul deputaţilor, aceasta s-a ridicat la 20.500.000 lei. Salariul unui deputat a variat între 4.741 lei şi 6.188, atât cât primesc liderii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea. 
SENAT: ACELAŞI BUGET, SALARII MAI MARI 
Camera superioară a Parlamentului a cheltuit cu senatorii în primele patru luni de mandat din legislatura 2012-2016 suma de 10.432.129 lei, cele mai mari cheltuieli înregistrându-se în luna martie – 2.713.849 lei, iar cele mai mici, în luna ianuarie – 2.468.630 lei. Indemnizaţia senatorilor în prima sesiune a legislaturii 2012-2016 a fost mai mare decât cea primită anul trecut, deşi bugetul alocat Senatului a rămas acelaşi ca în 2014, în speţă 85.140.000 lei. În luna mai, de exemplu, un senator a câştigat între 4.312 lei şi 6.188 lei, diferenţă de câteva sute de lei fiind în favoarea alesului care a ocupat funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte într-o comisie parlamentară. 
BIROURILE PARLAMENTARE, COSTISITOARE 
Unii senatori cheltuiesc lunar cu birourile din circumscripţiile teritoriale mult mai mulţi bani decât prevede legea. Articolul 38 din statutul parlamentarilor stipulează că, în scopul exercitării mandatului în circumscripţiile electorale, aleşii primesc lunar o sumă forfetară echivalentă cu o indemnizaţie şi jumătate brută a deputatului, respectiv a senatorului. În luna mai, senatorul PNL de Hunedoara Ben-Oni Ardelean a depăşit cu 4.000 de lei suma care i s-ar fi cuvenit pentru întreţinerea cabinetului, adică 14.016 lei. Şi în cazul senatorului Valeriu Todiraşcu, cheltuielile cu cabinetul de parlamentar au depăşit suma prevăzută conform legii. Pentru salariile angajaţilor de la cabinet şi întreţinerea spaţiului, senatorul a plătiti 12.800 de lei, deşi trebuia să se încadreze în cuantumul de 10.500. 
ANTONESCU VORBEŞTE PUŢIN LA MOBIL 
Cheltuielile Senatului cu telefonia mobilă au ajuns să fie în ianuarie de 15.323 lei, cele mai mari facturi fiind ale senatorului de diaspora Viorel Badea (PDL) – 1.503 lei – şi ale lui Traian Igaş (PDL) – 650 lei. Alţi senatori care au avut cheltuieli mai mari cu telefonia mobilă, dar care nu au efectuat şi apeluri în regim roaming sunt chestorul social-democrat Ioan Chelaru (172,59 lei), liderul grupului parlamentar al PNL, Puiu Haşotti, cu o factură pe luna ianuarie de 170,58 lei, şi Marius Nicoară, cu 164,83 lei. În topul senatorilor cu facturi de telefonie nesemnificative se află lideri ai grupurilor parlamentare, dar şi preşedintele Senatului, Crin Antonescu, care a avut în luna ianuarie o factură în valoare de 6,19 lei. Şi liderul grupului parlamentar al PDL, Cristian Rădulescu, a avut o factură redusă, de numai 1,69 lei, iar chestorul UDMR al Senatului, Verestoy Attila, a avut o factură în valoare de 2,72 lei. „Dacă privim aceste sume raportate la numărul de zile de lucru în plen putem constata, cumulând costurile plătite pentru a aduce parlamentari la Bucureşti, că fiecare zi de plen, care a durat în medie două ore, ne-a costat peste 25.000 euro la Camera Deputaţilor şi 12.000 euro la Senat sau, de exemplu, fiecare proiect de lege din cele 220 care a devenit Lege în această sesiune parlamentară a costat peste 12.500 euro“, potrivit unui raport privind bilanţul primei sesiuni parlamentare elaborat de Institutul pentru Politici Publice. 
HÂRTIA IGIENICĂ, MAREA ECONOMIE 
Totuşi, aleşii au reuşit să facă şi economii. Camera Deputaţilor a intenţionat să cumpere trei tipuri de hârtie igienică şi trei tipuri de prosoape de hârtie. Dintre toate acestea, 76.500 role de hârtie igienică şi 66.000 de role de prosoape trebuiau să fie de calitate superioară, în două straturi, preporţionată, gofrată, de culoare extra alb. Toate aceste valorau peste 30.000 de euro, iar parlamentarii au decis că preţul este prea piperat. „E o situaţie mai delicată, e criză, nu trebuie să ne cramponăm acum de şerveţele“, spunea Florin Iordache, deputat PSD. Colegul său de la PDL, Alin Popoviciu, a ales să facă haz de necaz: „Situaţia e maro spre negru“. 
„ALEŞII SĂ EXPLICE PE CE SE DUC BANII“ 
Sociologul Darie Cristea crede că există o problem de comunicare între parlamentari şi populaţie. „Parlamentul are cheltuieli foarte mari pe care populaţie nu le înţelege, sau nu este dispusă să le înţeleagă. Din punct de vedere psihologic, aleşii trebuie să explice pe ce se duc aceşti bani. Toate cheltuielile trebuie explicate atent populaţiei. Lumea nu înţelege câte costuri are Parlamentul, dar nici senatorii şi deputaţii nu se chinuie să explice cum funcţionează această instituţie“, spune Cristea. „Dincolo de reprezentarea simbolică, trebuie să vedem bilanţul parlamentarilor. Nu s-a văzut niciun produs palpabil“, a conchis sociologul. ; DEPLASĂRILE EXTERNE, ÎN TOP 
Deşi nu au trecut decât şase luni de când şi-au început mandatul, parlamentarii au prins gustul străinătăţii. Camera Deputaţilor a alocat aproape 350.000 de euro pentru deplasările externe din acest an, iar după prima sesiune parlamentară, aleşii au cheltuit, deja, 280 de mii de euro. În fruntea deputaţilor care au cheltuit cei mai mulţi bani pe vizite externe este chiar Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, care a adecontat pentru patru deplasări externe suma de 46.410. În luna martie, deputaţii au făcut 18 deplasări în străinătate. Au văzut pe banii publici Turcia, Maroc, Franţa, Austria, Danemarca, Irlanda şi chiar Coreea. Nici senatorii nu s-au lăsat mai prejos. Cele mai mari deconturi pentru deplasări în străinătate le-a avut preşedintele Comisiei pentru cultură, Georgică Severin, care a cheltuit 12.782 de lei în Franţa, la Festivalul de Carte. 
BANII DE CHIRIE, LA JUMĂTATE
 Ca urmare a modificării Statutului senatorilor şi deputaţilor, în cea de-a doua parte a sesiunii legislative, senatorii vor primi pentru chirie jumătate din cât au primit până acum. Mai exact, fiecare deputat va primi lunar suma de 4.000 de lei pentru cazare în Bucureşti, sumă cu care poate să îşi negocieze, în nume personal sau colectiv, un alt contract la hotel sau să se mute în chirie.  Sursa: Adevarul.ro


 Citeste mai mult aici http://cyd.ro/statul-ii-ofera-lunar-unui-parlamentar-cat-ar-ajunge-pentru-plata-a-o-suta-de-angajati-cu-salariu-minim/ .

Parlamentarii atacă iar Codul Silvic. Vor să defrişeze pădurile pentru a ridica hoteluri şi SPA-uri !

Pentru parlamentarul român "interesul joacă fesul", nu-i interesează ce lasă urmaşilor. Şi nu doar vrea, ci şi încearcă, pentru că este parlamentar şi poate face legi. Social democratul, împreună cu alţi colegi de partid, a depus două proiecte care dau liber defrişărilor. Statisticile arată că în România sunt tăiate trei hectare de pădure, în FIECARE ORĂ.

 11 parlamentari PSD, printre care şi trei proprietari de păduri, vor să modifice Codul silvic. Adică să treacă terenurile forestiere din extravilan, în intravilan, astfel încât pe viitor, să poată fi tăiate, ca să lase loc construcţiilor. Potrivit proiectului, cine defrişează, se angajează, în schimb, să împădurească, în altă parte aceeaşi suprafaţă de teren.

Suprafaţa care face obiectul scoaterii definitive din fondul forestier este destinată numai pentru construcţia structurii turistice, accesul şi împrejmuirea, şi nu poate depăşi 50% din suprafaţa proprietăţii forestiere.

Parlamentarii spun că este nevoie de această modificare a legii, pentru că turismul montan trebuie să se dezvolte. De aceea este nevoie de unităţi de cazare şi de baze de agrement, spa-uri, piscine, restaurante şi baruri.

Zonele în care se realizează obiective turistice pentru practicarea sporturilor de iarnă (...) sunt exceptate de la restricţia de trecere a terenurilor forestiere din domeniul public al unităţilor administrativ teritoriale în domeniul privat al acestora. Sursa: Realitatea.net

IATĂ "DOMENIILE" ÎN CARE SUNT PREGATIŢI UNII PARLAMENTARI AI ROMÂNIEI !

In timp ce în ţările civilizate din occident, în fruntea statului ajung intelectualii şi cei mai educaţi oameni, în România este exact invers. Lăsând la o parte câteva personaje care şi-au plagiat lucrările de doctorat, în rest în fruntea ţării se află numai oameni care par mai degrabă din "clasa muncitoare" decât din cea a intelectualilor...

Iată LISTA:

1. Dumitru Chiriţă, electrician şi şef tură între 1981 – 1990, deputat PSD
2. Constantin Adăscăliţei, antrenor de karate, deputat PSD
3. Dorel-Gheorghe Căprar, mecanic, conducător auto, deputat PSD
4. Dan Ciocan, subofiţer IPJ Olt 1985-2001, deputat PSD
5. Ion Melinte, horticultor, urmărea activităţii în cadrul fermei pomicole, deputat PSD
6. Neculai Răţoi, mecanic locomotivă 1958-1980, deputat PSD
7. Victor Roman, 1981 – 1982, tehnician auto, deputat PSD
8. Vasile Berci, tâmplar, sortator şi maistru la C.P.L. Sighet între 1964 – 1971, acum deputat PNL
9. Dan Bordeianu, merceolog, 1988 – 1992, acum deputat PNL
10. Constantin Gălan, morar la Fabrica de Morărit şi Panificaţie Suceava între 1973-1974, lăcătuş mecanic în perioada 1974-1976, acum deputat PNL
11. Andrei Dominic Gerea, electronist 1987 – 1991, acum deputat PNL, fost ministru al Economiei
12. Dumitru Verginel Gireadă, mecanic agricol - SMA Agromec Botoşani 1987-1990, acum deputat PNL
13. Titi Holban, muncitor CPL Gugeşti 1983 – 1984, muncitor IPILF Râmnicu Sărat 1984 – 1985, merceolog, acum deputat UNPR (fost la PNL până zilele tecute)
14. Mihai Lupu, operator chimist Fabrica de Antibiotice Iaşi în 1981, mecanic IUG Basarabi 1982 – 1985, acum deputat PNL
15. Eugen Nicolaescu, tehnolog, merceolog la Complexul de Hoteluri şi Restaurante Flora din ITHR Bucureşti - Ministerul Turismului în perioada 1976 – 1985, acum deputat PNL, ministru şi fost ministru
16. Valentin Rusu, mecanic Masini si Utilaje, 1990 - 1992 , acum deputat PNL
17. Aurel Nicolae, tehnician, 1980 - 1990 , acum deputat PNL
18. Sorin Teju, muncitor necalificat 1985-1988, lăcătuş mecanic 1988-1989 şi 1991-1997 la Schela Boldeşti, acum deputat PNL
19. Radu Bogdan Ţîmpău, merceolog, 1998 – 2001, acum deputat PNL
20. Costică Canacheu, tehnician electroenergetic la I.D.E. Bucureşti în perioada 1978 – 1989, acum deputat PDL
21. Vasile Iliuţă, lucrător comercial la Remat Călăraşi, 1990 – 1993, acum deputat PDL
22. Mircia Muntean, electrician la turnatoria - otelaria “ Siderurgica “ S.A. , Hunedoara, 1982 – 1990, acum deputat PDL
23. Eusebiu Manea Pistru-Popa, mecanic auto, 1988-1995 la service auto, acum deputat PDL
24. Ionaş Florin Urcan, gestionar SC Poliuretani S.A. Luduş, acum deputat PDL
25. Iulian Vladu, tehnolog Dacia-Service, Găeşti în perioada 1984-1989, acum deputat PDL
26. Mircea Vicenţiu Irimie, mecanic Trustul de Constructii Turda, 1985 – 1990, instructor karate Shotokan – Fudokan, acum deputat PC
27. Valentin Blănariu, magazioner, Dacia Service Reşiţa, 1986 – 1991, acum deputat PPDD
28. Ştefan-Petru Dalca, mecanic Maşini şi Utilaje Vagoane 1988 – 1994, revizor Tehnic Vagoane 1994 – 1998, Maistru Electromecanic 1998 – 2000, toate la CFR, acum deputat PPDD
29. Adrian-Nicolae Diaconu, muncitor calificat UM Plopeni Prahova 1985 – 1990, acum deputat PPDD
30. Niculina Mocioi, agent comercial Flamingo Computers, 2004, acum deputat PPDD
31. Constantin Moisii, operator chimist - Arpechim Săvineşti, 1970 – 1978, acum deputat PPDD
32. Cezar Cioată, şef sector electromecanic subteran - Compania Naţională a Uraniului SA Bucureşti, Sucursala Suceava, 2007 – 2012, acum deputat PC
33. Gheorghe Coman, lăcătuş mecanic MECON SA, acum deputat PC
34. Răzvan Rotaru, muncitor necalificat, 1996 – 1998, lăcătuş, 2000 – 2002, fotbalist nonamator, 2002 – 2004, acum deputat PC
35. Claudiu-Andrei Tănăsescu, merceolog, 1988 – 1990, acum deputat PC
36. Haralambie Vochiţoiu, strungar Umirom Petrosani 1988 – 1991, muncitor E. M. Petrila 1991 – 1997, acum senator PSD
37. Viorel Chiriac, tehnician OMNITEC Brasov, Tractorul Brasov 1981- 2000, acum senator PSD
38. Dan-Aurel Ioniţă, cofetar patiser Ploiesti , 1987-1992, acum senator PSD
39. Ákos-Daniel Mora, tehnician automatist, 1991-1995, acum senator PNL
40. Ioan Deneş, electrician Căile Ferate Române, 1988 – 1993, acum senator PNL
41. Ion Popa, tehnician SC Automobile Dacia, 1986-1994, acum senator PNL
42. Mihai Niţă, tehonolog Uzina de Avioane Craiova , Uzina Autoturisme Pitesti 1980 -1983, acum senator PC
43. Ioan Iovescu, mecanic Autobaza 4 Lugoj 1979 – 1982, sofer, Autobaza Lugoj, 1984-1987, acum senator neafiliat

Comunicat de presă senator Sorin Bota

Senatorul PSD, Sorin Bota, consideră că suma de 4000 de lei este suficientă pentru a sta la un hotel sau în chirie în oraş. „Nu ştiu de ce se face atâta vâlvă. Colegii care doresc să stea la hotel nu au decât să-şi caute şi să-şi negocieze condiţii de cazare la această sumă sau să achite din buzunar diferenţa, dacă nu doresc să locuiască în oraş”, a declarat senatorul.

Cabinetul senatorului 

Ţestoasa de pe stâlp

Un tânăr mergea pe jos printr-un sat şi la un moment dat decide să ia o pauză.
Se aşează pe o bancă, unde se afla un om mai în vârstă şi  încep, firesc, să vorbească despre ţară, guvern, despre legiuitori şi cei asemenea lor.
Domnul îi spune tanarului:
- Eu îi compar pe parlamentari şi pe alţii asemenea cu o broasca ţestoasă aşezată pe un stâlp.
Intrigat, tânărul ii spuse:
- Eu nu înţeleg aceasta analogie ... Ce vreţi să spuneţi, domnule?
Domnul a explicat:
- Dacă te plimbi prin ţară şi vezi cumva o broască ţestoasă stând in echilibru pe capătul de sus al unui stalp de gard, ce poţi să te-ntrebi?
Văzând nedumerirea de pe faţa tânărului, continuă cu explicaţia:
- În primul rând: Nu intelegi cum A AJUNS acolo.
- În al doilea rând: Nu poţi să crezi că STĂ acolo.
- In al treilea rând: Ştii sigur că nu ar fi putut SĂ AJUNGĂ ACOLO SINGURĂ.
- In al patrulea rând : E clar că N-ARE CE CĂUTA ACOLO.
- In al cincilea rand : Eşti convins de faptul că aceasta NU VA FACE NIMIC FOLOSITOR cât timp stă acolo.
 Concluzia: singurul lucru raţional ar fi s-o ajuţi să coboare, iar ca să o ajuţi să coboare trebuie să fii ACOLO, la VOT. 

Să vezi şi să nu crezi – În România se acordă diplome de excelenţă şi pentru simplul fapt că vizitezi o oarecare localitate

Este un lucru onorabil pentru o persoană să primească o diplomă sau mai multe

diplome de excelenţă pentru faptul că vizitează o oarecare localitate.

Marile oraşe din ţara noastră sunt vizitate aproape în fiecare zi de personalităţi din diferite domenii de activitate, fie miniştri, parlamentari, clerici, artişti, sportivi, scriitori, oameni de afaceri, etc.În cazul acesta ce este de făcut ?

Să-i întâmpinăm pe domniile lor cu diplome de excelenţă ?! Putem face lucrul acesta ori de câte ori dorim! Dar mai întâi ne putem pune întrebarea:"Care-i scopul Vizitei dumnealor în localitatea respectivă? Îşi promovează imaginea în plan politic sau de afaceri? Ori artişti fiind vin să susţină un program artistic, mânaţi printr-o campanie electorală plătiţi din fondul de stat sau din bugetul local? Vin pe cont propriu spre a contribui financiar, material sau prin alte mijloace la îndeplinirea unor obiective pe care le are în vedere localitatea respectivă?

Dacă suntem impulsionaţi să acordăm diplome de excelenţă sau chiar de "cetăţeni de onoare" unor persoane pentru faptul că acestea au funcţii şi "celebritate"şi pentru aspectul că dânşii au dus la îndeplinire unele planuri impuse de natura serviciului lor cu bani de la bugetul de stat sau local, este foarte bine.Mult mai bine ar fi să lăsăm această listă deschisă şi pentru cei care prin mijloace proprii,au iniţiat şi dezvoltat unul sau mai multe obiective.

Vasile Dan Marchiş