Statul îi ofera lunar unui parlamentar cat ar ajunge pentru plata a o suta de angajaţi cu salariu minim pe economie

Suma pe care cei 583 de aleşi din Parlamentul obez au reuşit să o cheltuiască în prima sesiune parlamentară a legislaturii 2012-2016 se ridică la aproximativ 58 de milioane de lei. Cu aceşti bani ar putea trăi lunar în România 20 de bugetari, care câştigă salariul minim pe economie, sau zece angajaţi care sunt remuneraţi cu salariul mediu: 1.611 de lei. 
Sumele de care parlamentarii beneficiază lunar pentru desfăşurarea propice a activităţii de aleşi ai neamului sunt substanţiale. Pe lângă indemnizaţie, fiecărui deputat şi senator îi revin prin lege sume forfetare în care intră cazarea, deplasările şi abonamentele telefonice. Potrivit datelor publicate pe site-ul Camerei, cheltuielile cu deputaţii în primele şase luni de mandat au fost de circa 48.000.000 de lei. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat în luna aprilie, peste 9.6 milioane de lei, iar cele mai mici, în decembrie, circa 2.1 milioane de lei, însă atunci aleşii au muncit doar câteva zile. În primele şase luni de mandat, cazarea deputaţilor a costat în jur de 9.000.000 de lei, transportul, care reprezintă 2% din indemnizaţia lunară, a necesitat aproape 3.000.000 de lei, iar abonamentele pentru mobile, în jur de 124.000 lei. O sumă importantă din bugetul alocat Camerei a fost direcţionată pentru întreţinerea birourilor parlamentare din circumscripţiile electorale şi salariile angajaţilor. Suma forfetară pe care o primeşte un deputat este echivalentă cu o indemnizaţie şi jumătate brută a deputatului. În cazul deputaţilor, aceasta s-a ridicat la 20.500.000 lei. Salariul unui deputat a variat între 4.741 lei şi 6.188, atât cât primesc liderii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea. 
SENAT: ACELAŞI BUGET, SALARII MAI MARI 
Camera superioară a Parlamentului a cheltuit cu senatorii în primele patru luni de mandat din legislatura 2012-2016 suma de 10.432.129 lei, cele mai mari cheltuieli înregistrându-se în luna martie – 2.713.849 lei, iar cele mai mici, în luna ianuarie – 2.468.630 lei. Indemnizaţia senatorilor în prima sesiune a legislaturii 2012-2016 a fost mai mare decât cea primită anul trecut, deşi bugetul alocat Senatului a rămas acelaşi ca în 2014, în speţă 85.140.000 lei. În luna mai, de exemplu, un senator a câştigat între 4.312 lei şi 6.188 lei, diferenţă de câteva sute de lei fiind în favoarea alesului care a ocupat funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte într-o comisie parlamentară. 
BIROURILE PARLAMENTARE, COSTISITOARE 
Unii senatori cheltuiesc lunar cu birourile din circumscripţiile teritoriale mult mai mulţi bani decât prevede legea. Articolul 38 din statutul parlamentarilor stipulează că, în scopul exercitării mandatului în circumscripţiile electorale, aleşii primesc lunar o sumă forfetară echivalentă cu o indemnizaţie şi jumătate brută a deputatului, respectiv a senatorului. În luna mai, senatorul PNL de Hunedoara Ben-Oni Ardelean a depăşit cu 4.000 de lei suma care i s-ar fi cuvenit pentru întreţinerea cabinetului, adică 14.016 lei. Şi în cazul senatorului Valeriu Todiraşcu, cheltuielile cu cabinetul de parlamentar au depăşit suma prevăzută conform legii. Pentru salariile angajaţilor de la cabinet şi întreţinerea spaţiului, senatorul a plătiti 12.800 de lei, deşi trebuia să se încadreze în cuantumul de 10.500. 
ANTONESCU VORBEŞTE PUŢIN LA MOBIL 
Cheltuielile Senatului cu telefonia mobilă au ajuns să fie în ianuarie de 15.323 lei, cele mai mari facturi fiind ale senatorului de diaspora Viorel Badea (PDL) – 1.503 lei – şi ale lui Traian Igaş (PDL) – 650 lei. Alţi senatori care au avut cheltuieli mai mari cu telefonia mobilă, dar care nu au efectuat şi apeluri în regim roaming sunt chestorul social-democrat Ioan Chelaru (172,59 lei), liderul grupului parlamentar al PNL, Puiu Haşotti, cu o factură pe luna ianuarie de 170,58 lei, şi Marius Nicoară, cu 164,83 lei. În topul senatorilor cu facturi de telefonie nesemnificative se află lideri ai grupurilor parlamentare, dar şi preşedintele Senatului, Crin Antonescu, care a avut în luna ianuarie o factură în valoare de 6,19 lei. Şi liderul grupului parlamentar al PDL, Cristian Rădulescu, a avut o factură redusă, de numai 1,69 lei, iar chestorul UDMR al Senatului, Verestoy Attila, a avut o factură în valoare de 2,72 lei. „Dacă privim aceste sume raportate la numărul de zile de lucru în plen putem constata, cumulând costurile plătite pentru a aduce parlamentari la Bucureşti, că fiecare zi de plen, care a durat în medie două ore, ne-a costat peste 25.000 euro la Camera Deputaţilor şi 12.000 euro la Senat sau, de exemplu, fiecare proiect de lege din cele 220 care a devenit Lege în această sesiune parlamentară a costat peste 12.500 euro“, potrivit unui raport privind bilanţul primei sesiuni parlamentare elaborat de Institutul pentru Politici Publice. 
HÂRTIA IGIENICĂ, MAREA ECONOMIE 
Totuşi, aleşii au reuşit să facă şi economii. Camera Deputaţilor a intenţionat să cumpere trei tipuri de hârtie igienică şi trei tipuri de prosoape de hârtie. Dintre toate acestea, 76.500 role de hârtie igienică şi 66.000 de role de prosoape trebuiau să fie de calitate superioară, în două straturi, preporţionată, gofrată, de culoare extra alb. Toate aceste valorau peste 30.000 de euro, iar parlamentarii au decis că preţul este prea piperat. „E o situaţie mai delicată, e criză, nu trebuie să ne cramponăm acum de şerveţele“, spunea Florin Iordache, deputat PSD. Colegul său de la PDL, Alin Popoviciu, a ales să facă haz de necaz: „Situaţia e maro spre negru“. 
„ALEŞII SĂ EXPLICE PE CE SE DUC BANII“ 
Sociologul Darie Cristea crede că există o problem de comunicare între parlamentari şi populaţie. „Parlamentul are cheltuieli foarte mari pe care populaţie nu le înţelege, sau nu este dispusă să le înţeleagă. Din punct de vedere psihologic, aleşii trebuie să explice pe ce se duc aceşti bani. Toate cheltuielile trebuie explicate atent populaţiei. Lumea nu înţelege câte costuri are Parlamentul, dar nici senatorii şi deputaţii nu se chinuie să explice cum funcţionează această instituţie“, spune Cristea. „Dincolo de reprezentarea simbolică, trebuie să vedem bilanţul parlamentarilor. Nu s-a văzut niciun produs palpabil“, a conchis sociologul. ; DEPLASĂRILE EXTERNE, ÎN TOP 
Deşi nu au trecut decât şase luni de când şi-au început mandatul, parlamentarii au prins gustul străinătăţii. Camera Deputaţilor a alocat aproape 350.000 de euro pentru deplasările externe din acest an, iar după prima sesiune parlamentară, aleşii au cheltuit, deja, 280 de mii de euro. În fruntea deputaţilor care au cheltuit cei mai mulţi bani pe vizite externe este chiar Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei, care a adecontat pentru patru deplasări externe suma de 46.410. În luna martie, deputaţii au făcut 18 deplasări în străinătate. Au văzut pe banii publici Turcia, Maroc, Franţa, Austria, Danemarca, Irlanda şi chiar Coreea. Nici senatorii nu s-au lăsat mai prejos. Cele mai mari deconturi pentru deplasări în străinătate le-a avut preşedintele Comisiei pentru cultură, Georgică Severin, care a cheltuit 12.782 de lei în Franţa, la Festivalul de Carte. 
BANII DE CHIRIE, LA JUMĂTATE
 Ca urmare a modificării Statutului senatorilor şi deputaţilor, în cea de-a doua parte a sesiunii legislative, senatorii vor primi pentru chirie jumătate din cât au primit până acum. Mai exact, fiecare deputat va primi lunar suma de 4.000 de lei pentru cazare în Bucureşti, sumă cu care poate să îşi negocieze, în nume personal sau colectiv, un alt contract la hotel sau să se mute în chirie.  Sursa: Adevarul.ro


 Citeste mai mult aici http://cyd.ro/statul-ii-ofera-lunar-unui-parlamentar-cat-ar-ajunge-pentru-plata-a-o-suta-de-angajati-cu-salariu-minim/ .