Parcă şi acum o văd pe drum venind
De noi toţi se îngrijea
Dar pentru ea avea timp oare când?
Noaptea se trezea, hainele le repara,
Dimineaţa pâinea o cocea,
Oare când se odihnea?
Florile mult le îndrăgea
De multe ori pentru mine şi cu tata se certa.
Bunica locuia-n alt sat mama mergea la sfat
Întreba bunica: „Stă-i gândul la-nvăţat?
Să hie popă ori primar în sat!”
Mama spunea: „Bucuria tinereţii,
Înţelepciunea bătrâneţii!”
Vă spun adevărat căci nici azi nu am uitat.
Este primăvară ....iar!
Mă întrebaţi ce-i.....dar?
Este primăvară......iar!
Observ de dimineaţă câmpul cu iarbă şi verdeaţă.
Tata îmi spune: „...măi copile,
Caru-i gata, vacile-s prinse la jug,
Timpul ne-mbie la plug.”
O văz pe mama pe trepte,
Chemându-mă la prânz înainte.
Să ne bucurăm iar şi iar când vine primăvara!
Câmpul tot îi plin de flori...
Bucurie în suflet să avem,
Să ne amintim de ai noştri părinţi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu