În 1898 se desfăşura
primul congres al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România. ,,Învăţător”
însemna cadru didactic aşa cum Ziua Învăţătorului instituită atunci la 30 iunie
era şi este ziua tuturor slujitorilor şcolii. La sfârşit de august 2014, timp
de nouă zile, aproape 1500 de învăţători, educatoare şi profesori au participat
la Suceava, Cernăuţi, Chişinău şi Eforie Sud la a XXXVI-a ediţie a acestui cel
mai mare forum anual de dezbatere din învăţământul românesc după cum aprecia
însuşi ministrul Remus Pricopie. Colegilor din România li s-au alăturat peste
300 de dascăli din R.Moldova, 150 din regiunile ucrainene Cernăuţi, Odessa,
Transcarpatia şi Vinniţa, zeci de colegi din Serbia (Voivodina şi Serbia de
răsărit), un grup reprezentativ de cadre didactice de la şcolile de grafie
chirilică din toate raioanele nistrene ale Moldovei, profesori de etnie sârbă
şi ucraineană din România.
Gazde
ne-au fost Universitatea ,,Ştefan cel Mare” din Suceava, Colegiul Tehnic de
Industrie Alimentară Suceava, Asociaţia Generală a Învăţătorilor din România
–filiala Republica Moldova, Asociaţia Învăţătorilor ,,George Tofan”-Rădăuţi, Uniunea
Interregională „Comunitatea Românească din Ucraina” şi Liceului Teoretic
“Carmen Sylva”din Eforie. Parteneri ai AGIRo au fost Inspectoratul Şcolar al
Judeţului Suceava, Inspectoratul Şcolar al Judeţului Constanţa, Casa Corpului
Didactic ,,George Tofan” Suceava, Casa Corpului Didactic Constanţa, Asociaţia
Educatorilor Suceveni, Asociaţia Învăţătorilor şi Institutorilor Constănţeni,
Despărţământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, Asociaţia Pedagogilor din
Odessa-Ucraina, Asociaţia «ВАРТО» din Vinniţa-Ucraina, Institutul de Ştiinţe
ale Educaţiei Chişinău-Republica Moldova, Asociaţia Învăţătorilor din
Vârşeţ-Serbia, Organizaţia Arad-Gai a Comunităţii Sârbilor din România, Uniunea
Ucrainenilor - Filiala Arad, România, Primăria şi şcoala din Şviniţa-Mehedinţi.
În ziua anterioară deschiderii lucrărilor au fost depuse
flori la monumentul lui Ion Mihalache de la Topoloveni, împlinindu-se 100 de
ani de când omul politic de mai târziu fusese ales în 1914 preşedinte al AGIRo.
Delegaţii de peste hotare au mai vizitat Ipoteştiul, monumentul de la
Mărăşeşti, Muzeul Unirii din Iaşi, oraş unde în 1934, la congresul AGIRo,
participaseră 40 000 de învăţători, Teiul lui Eminescu, Palatul Parlamentului
din Bucureşti.
Lucrările
congresului de la Suceava au stat sub semnul aniversării a 100 de ani de la
congresul din 1914 din cetatea de scaun a Moldovei aflată atunci sub stăpânire
austriacă. Aici, ministrul Remus Pricopie a transmis omologului său Serghei
Kvit din Ucraina, prin intermediul consulului general al Ucrainei la Suceava,
medalia de aur a congresului, medalie care de 8 ani este o ştafetă înmânată
unor miniştri din diferite ţări pentru aportul lor la modernizarea
învăţământului şi încurajarea cooperării internaţionale în sfera educaţională.
Excelenţa Sa Vasyl Boiechko, consulul general cu studii de învăţător la bază, a
adăugat “Sperăm să ne ajute Dumnezeu şi Europa, lumea civilizată, să trăim în
pace pentru viitorul omenirii. Această medalie înseamnă respectul dvs. faţă de
Guvernul ucrainean”. Congresul a hotărât ca în al doilea semestru al anului
şcolar 2014/2015 medalia să fie transmisă ministrului educaţiei Srgean Verbici
din Serbia. Colegii români din Serbia şi colegii sârbi din România s-au angajat
să pună la cale detaliile organizatorice ale înmânării efective a medaliei în
acord cu asociaţia omolagă din Serbia şi cu ministerul din Belgrad.
Fiecare
grup de participanţi a intonat imnul ţării pe care au reprezentat-o. Drapelele
celor 4 ţări au însoţit participanţii în toate zilele congresului. Fiindcă 24
august a coincis cu ziua independenţei Ucrainei, preşedintele AGIRo şi alţi
participanţi au purtat cocarde ucrainene, iar cei 500 de profesori din sala
filarmonicii din Chişinău au fluturat sute de foi în culorile galben-albastre
ale statului ucrainean atât de încercat în ultima perioadă.
A fost
remarcat faptul că în Serbia de răsărit s-a încheiat, în madatul actualului
ministru sârb, primul an în care în câteva şcoli publice s-au ţinut ore de
limbă română într-una dintre administraţiile şcolare pentru o parte din cei
1617 elevi care au cerut-o, că în mandatul actualului ministru ucrainean au
fost bugetate locuri la catedra de limbă română din Izmail după ce în mandatul
fostului ministru aceste locuri fuseseră suprimate.
Congresul va expedia miniştrilor educaţiei din Ucraina şi
Serbia lista localităţilor de pe raza administraţiilor şcolare Odessa,
respectiv Pojarevaţ, Zajecear şi Iagodina în care în luna septembrie să se
anunţe elevii de etnie română/vlahă/moldoveană că pot studia limba română din
octombrie 2014.
În unanimitate sutele de participanţi români la congres s-au
autoidentificat prin vot ca fiind în acelaşi timp ,,valahi” aşa cum germanii
sunt în acelaşi timp nemţi. Pe site-ul Ministerului de Externe Sârb, la rubrica
activităţi bilaterale Serbia-România s-a scris foarte corect că relaţiile
diplomatice româno-sârbe au fost inaugurate în 1841 prin deschiderea la
Bucureşti a ,,Agenţiei Principatului Serbiei pentru Vlaşka” (Континуитет
дипломатских односа са Румунијом постоји од 1841. Годин, Када је Србија
Кнезевина отворила агенцију у Влашкој). O recunoaştere firească a continuităţii
şi sinonimiei între termenii român şi vlah. Ar fi un act cel puţin neprietenesc
ca statul vecin să revină asupra acestei recunoscute sinonimii şi să inventeze
o limbă şi o minoritate artificială vlahă distinctă de cea română.
S-a amintit apoi de faptul că atât în România cât şi în
R.Moldova în şcoli se studiază exclusiv limba română ca limbă de stat. Dacă
Kievul acceptă că acestea două şi nu altele sunt ţările ,,mamă” pentru
românii/moldovenii din regiunea Odessa a Ucrainei, s-a exprimat speranţa ca
Ucraina să nu meargă în continuare pe o mână cu Tiraspolul cultivând o limbă
,,moldovenească” artificială la îndemnul unor inspectori şcolari locali care nu
servesc nici interesele Ucrainei, nici ale statelor prietene România şi
R.Moldova prin impunerea limbii ruse sau ,,moldoveneşti” în localităţile în
care până acum câţiva ani se învăţa limba română. Statul român oferă ca limbă
maternă exclusiv limba ucraineană literară atât celor care se autidentifică
ucraineni cât şi celor care se autoidentifică ruteni sau huţuli.
Domnului ministru Pricopie i s-au prezentat punctual cazuri
din România în care elevi de etnie sârbă şi ucraineană nu au posibilitatea să
înveţe limba maternă din cauze ce ţin de numărul redus al acestora sau de
comoditatea unor administraţii şcolare locale. Ministrul român al educaţie s-a
angajat să remedieze la începutul de an şcolar această stare de lucruri
semnalată.
La
congresul AGIRo, domnul ministru Remus Pricopie a pus în discuţie în premieră
şi a lansat noi măsuri şi strategii: obligativitatea grupei mari la grădiniţă
din 2015 şi a învăţământului obligatoriu de la 3 ani din 2018, problema
,,acută” a creşelor pentru copiii de sub 3 ani, ocuparea prin concurs până în
sptembrie 2015 a tuturor celor 10 000 funcţii de conducere, acordarea unei sume
de bani cadrelor didactice, echivalentul a 150 de euro, pentru a-şi cumpăra
materiale didactice, cărţi şi reviste, abonamente la diferite site-uri
specializate sau reviste specializate, dar şi pentru participarea la
conferinţe.
Viorel Dolha, preşedintele AGIRo, a ţinut să remarce că are
încredere în spusele domnului ministru fiindcă acesta a înfăptuit tot ceea ce
promisese cu exact un an în urmă la congresul de la Slatina (vezi manuale
digitale, completarea legii educaţiei etc).
Un memoriu cuprinzător cu problemele identificate pe
parcursul celor 9 zile de congres îi va fi înmânat domnului ministru în zilele
următoare. Nu vor lipsi sesizări privind neaplicarea unor ordine de ministru şi
texte legale în vigoare dar şi propuneri de îmbunătăţire a programelor şcolare.
S-a solicitat obligativitatea editurilor la o ordine cronologică identică a
predării conţinuturilor în manualele alternative, măsură care ar face ca
auxiliarele şi culegerile unei edituri să poată fi folosite şi de elevi care au
un manual al altei edituri, eliberând astfel elevii şi dascălii din
,,captivitatea” auxiliarelor şcolare editate exclusiv de o anumită editură.
Măsura ar conduce la dispariţia de pe piaţă a unor auxiliare obscure şi la
impunerea unora valoroase care ar putea fi sursă de a exersa pentru elevi
indiferent de manualul pe care l-au primit. Încă la întâlnirea din seara
dinaintea congresului, i s-a cerut domnului ministru Pricopie eliminarea din
cadrul ministerului şi sancţionarea exemplară a cel puţin două persoane
responsabile în promovarea unor programe şcolare şi manuale care sfidează bunul
simţ. Se aşteaptă ca MEN să dea urgent o lecţie în rândul propriului aparat de conducere,
lecţie care să dovedească cum că exigenţa din sistem nu este aplicabilă doar
elevilor care nu învaţă sau care copiază ci şi decidenţilor care dovedesc
superficialitate, ignoranţă şi dispreţ faţă de lege.
S-au
vizitat Suceviţa, Putna, Mănăstirea Bogdana unde odihnesc primii voievozi
moldoveni şi Rădăuţiul, unde, după spusele presei locale, ,,delegaţii au avut
parte de o primire aşa cum o făceau bucovinenii cu voievozii din vechime”. Doar
cine nu a fost acolo va considera exagerate aceste aprecieri la adresa
momentelor emoţionante puse la cale de către profesorii şi elevii rădăuţeni în
cinstea oaspeţilor.
Sute de
participanţi s-au deplasat în 22 august la Cernăuţi unde s-au depus flori şi
s-a cântat la statuile lui Mihai Eminescu şi Taras Şevcenco, unde au avut loc
întâlniri cu reprezentanţi ai administraţiei şcolare regionale la sediul
acesteia şi la renumita universitate cernăuţeană. Vizita a vrut să simbolizeze
şi susţinerea pentru independenţa şi integritatea Ucrainei. Au urmat vizitele
la mănăstirea Bănceni, unică în lume credem, la mormântul lui Aron Pumnul şi la
gimnaziul în care a învăţat Eminescu. În Cernăuţi am putut cumpăra de la
chioşcurile de presă publicaţii locale în limba română, lucru care sperăm să
fie curând posibil şi în alte regiuni din Ucraina şi în Serbia în care
procentul de români este cu mult mai mare decât ponderea românilor din oraşul
Cernăuţi (5%).
Sute de
colegi din România, Ucraina şi Serbia s-au deplasat apoi pentru două zile în
Chişinău, unde, în organizarea filialei MD a AGIRo au aniversat, împreună cu
peste 300 de cadre didactice din R.Moldova, 95 de ani de la congresul
înfiinţării în 1919 a Asociaţiei Învăţătorilor din Chişinău. De departe,
AGIRo-MD, condusă de distinsa doamnă preşedinte Mariana Marin, este filiala
noastră cea mai activă. A dat iarăşi o lecţie de profesionalism, de organizare
riguroasă şi de o imaginaţie de neegalat izvorâtă dintr-o sensibilitate care
este poate brandul suprem al spiritului moldovean. Nu a lipsit din nou de la
congres doamna ministru Maia Sandu, deţinătoarea în 2012 a medaliei de aur a
AGIRo, care a împărtăşit din noile prevederi ale codului educaţiei şi care a
avut cuvinte de aleasă apreciere pentru participanţi. A fost prezentă
conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, au conferenţiat nume de prestigiu
din ştinţele educaţiei. Chişinăul cu Aleea clasicilor şi monumentul lui Ştefan
cel Mare au constituit alte ,,lecţii” pentru toţi. La Orheiul Vechi, un loc ce
nu are asemănare în Europa, ne-a fost oferită posibilitatea de a participa la
etno-festivalul muzical internaţional ,,Gustar”-un adevărat Woodstock local.
La Eforie
Sud, prin implicarea conducerii Liceului Teoretic “Carmen Sylva”, sutele de
dascăli din cele 4 ţări au avut posibilitatea participării la numeroase
ateliere de dezvoltare profesională, de diseminare a bunelor practici, lansări
de carte, expoziţii de auxiliare şcolare. În 27 august s-a întâlnit cu
participanţii doamna Ecaterina Andronescu, preşedinte a comisiei senatoriale pentru
învăţământ şi preşedinte de onoare al AGIRo care a recunoscut birocratizarea
sistemului, care a dus ca dascălii „să se ocupe mai mult de hârtii decât de
copii”. De asemenea, a făcut o comparaţie cu celelalte ţări europene,
descoperind că unui profesor român îi trebuie cei mai mulţi ani pentru a atinge
un nivel maxim de salarizare. „Lucrul acesta ar trebui urmat de o consecinţă
pentru că este chiar inacceptabil”. Participanţii au mulţumit domnului ministru
Bogdan Stanoevici pentru mesajul acestuia şi pentru sprijinul acordat de DPPRP
evenimentului.
Au văzut lumina tiparului noi numere din revista AGIRo
(fondată la 1928), buletinul congresului, volumul VI din ,,Portrete de
dascăli”, ,,Învăţătorul Modern nr.32 şi ediţia în limba rusă”, ,,Grădiniţa
Modernă nr.6”, volumul ,,Despre şcoală, mai în glumă, mai în serios”, reviste
ale asociaţiilor judeţene ale AGIRo, volume ale colegilor.
Cu
sprijinul colegilor Ghenadii Cepurnoi din Vinniţa, al lui Nicolai Fedoreţ din
Odessa, al doamnei Olga Ostafi din Cernăuţi, al Interregionalei ,,Comunitatea
Românească” din Ucraina, al celorlalţi colegi din Ucraina sperăm ca până în
2015 să avem încheiate protocoale de parteneriat cu asociaţii omoloage de la
nivel naţional din Ucraina. Cu sprijinul doamnei director Vesna Schubert, al
colegilor Traian Căta, Diana Şolkotovici, Dorinel Stan, al CNMNRS, al
celorlalţi colegi români din Serbia şi al colegilor sârbi din România sperăm ca
până în 2015 să avem încheiate protocoale de parteneriat cu asociaţii omoloage
de la nivel naţional din Serbia.
Din 2015
AGIRo speră la un alt nivel, mult mai structurat, al colaborării cu colegii din
Serbia şi Ucraina, bazat exclusiv şi doar prin intermediul asociaţiilor
omoloage naţionale din Serbia şi Ucraina şi al viitoarelor asociaţii ale
cadrelor didactice de etnie română din Serbia, respectiv Ucraina. În R.Moldova,
de ani buni, colaborăm instituţional doar prin asociaţia învăţătorilor de acolo
şi nicidecum prin iniţiative în nume propriu, nereprezentative, sporadice şi efemere.
Le
mulţumim celor 1500 de slujitori ai şcolilor din cele 4 ţări, unii veniţi de la
peste 1000 km, pentru demonstraţia de forţă făcută în interesul copiilor ale
căror suflete le au în palme, în interesul unei mai intense colaborări între statele
noastre democrate, vecine şi prietene.
În noul an şcolar, să fiţi călăuziţi, dragi colegi, după
mottoul congresului ,,Educaţie, Inovaţie, Pasiune”.
Fericiţi elevii care vă au la catedră pe cei care aţi
cheltuit bani, timp, energii şi nesomn ca să fiţi mai bine informaţi şi cu o
mai mare stimă de sine atunci când veţi fi în faţa lor!
Viorel Dolha, preşedinte AGIRo
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu