Se pare că va trebui să ne obişnuim cu campaniile electorale interne. După campania spumoasă din PNL iată că Dacian Cioloş anunţă că şi în USR PLUS va avea loc o campanie internă la fel de aprigă. Pentru că, nu-i aşa, numai prin competiţii interne un partid arată că este viu.
Liderul PLUS va candida la preşedinţia USR PLUS şi îl invită şi pe Dan să candideze. Am zis “Dan” pentru că şi Dacian i s-a adresat familiar contracandidatului său.
Începutul campaniei, după această primă declaraţie, pare să fie unul extrem de civilizat. Ca un meci amical. În mod strategic, useriştii vor să arate că ei sunt altfel, că se deosebesc fundamental de liberali.
De altfel, Dacian Cioloş nu se sfieşte să spună despre USR PLUS că este un “partid unic”. În sensul că a luat fiinţă ca partid anti-sistem, iar acum fiind la guvernare şi vrea să arate că va face schimbările pe care le-a cerut, în stradă, altora să le facă.
Promite, de asemenea, Dacian Cioloş că după congres partidul va avea o “identitate politică bine definită”. După cum se vede, se fereşte să pronunţe cuvintele “ideologie” sau “doctrină”. Pentru că sunt concepte depăşite, specifice secolelor 19 şi 20. USR PLUS ţinteşte mai sus.
În urmă cu câteva săptămâni, mai precis în 6 iunie, Dan Barna declara că Dacian Cioloş încă se gândeşte dacă va candida sau nu la congresul din 2 octombrie pentru funcţia de preşedinte al noului partid rezultat din fuziunea USR şi PLUS. Între timp s-a întâmplat ceva din moment ce exact la o lună Cioloş este atât de hotărât să candideze. Analizând profilul contracandidatului său, probabil a constatat că nu corespunde unui prezidenţiabil. Are şi probleme penale, a mai candidat la preşedinţia României şi a obţinut un scor slab.
În schimb, fostul premier susţinut de PNL, dar care până la urmă le-a tras clapa liberalilor, şi-a construit un profil de prezidenţiabil. Acest lucru îi conferă un avantaj faţă de colegul Dan Barna. Dacă o parte din delegaţii desemnaţi de USR vor înţelege acest lucru, la congresul din 2 octombrie, cel puţin o parte dintre ei îl vor vota pentru funcţia supremă în noul partid pe preşedintele PLUS, lui Dan Barna urmând să-i fie rezervată funcţia de prim ministru. În cazul în care candidatul prezidenţial al USR PLUS, evident Dacian Cioloş, va câştiga alegerile prezidenţiale.
În primul rând trebuie să intre în turul doi, luând mai multe voturi decât candidatul PNL. Cine va fi acesta? Cel care va câştiga alegerile interne fixate de PNL în 25 septembrie. Adică exact cu o săptămână înaintea alegerilor din USR PLUS.
Cele două congrese fiind atât de apropiate în timp, se pune întrebarea de ce PNL a intrat atât de repede şi brusc în campanie, iar USR PLUS abia acum îşi fixează candidaţii?
Campania furibundă din PNL a început din momentul în care Florin Cîţu a anunţat că va candida la preşedinţia partidului. Aşadar, el este factorul declanşator al nebuniei care a cuprins PNL. Ludovic Orban nu s-a aşteptat la un gest atât de neprietenos al celui pe care l-a făcut prim ministru. Desigur, cu acceptul preşedintelui Iohannis.
Acum exact o lună nici Dan Barna nu se aştepta să candideze Dacian Cioloş. El se gândea că USR este un partid mare, iar PLUS unul mic, şi prin urmare doar el are o şansă reală.
Realitatea este că în USR au apărut fricţiuni, nemulţumiri, chiar revolte pe faţă, încă de la întocmirea listelor electorale pentru parlament. Aşadar, Dacian Cioloş poate conta şi pe voturile delegaţilor din partea USR.
Alegerea unui lider unic la USR PLUS este chiar mai importantă decât alegerea viitorului preşedinte PNL. Din punctul de vedere al liberalilor, ar fi în avantajul PNL ca Dan Barna să câştige preşedinţia USR PLUS. Pentru că are un potenţial de creştere mai mic decât Dacian Cioloş.
În acelaşi timp, USR PLUS ar avea un avantaj dacă ajunge Florin Cîţu lider al PNL sau dacă Ludovic Orban rămâne în continuare la cârma partidului?
Astfel de analize cred că se fac în ambele partide. La rândul lui, preşedintele Iohannis face astfel de analize. Nu este lipsit de importanţă nici pentru PSD cine vor fi liderii PNL şi USR PLUS.
Astfel de analize sunt fireşti. Este extrem de important nu doar cine conduce un anumit partid, ci şi cine conduce formaţiunile adversare.
Presupunând că vor avea loc schimbări şi la PNL şi la USR PLUS, înţelegând prin asta că viitorii preşedinţi vor fi Florin Cîţu şi Dacian Cioloş, ar fi de aşteptat ca şi la PSD să aibă loc o schimbare la vârf. Marcel Ciolacu nu are detentă, cum se zice în sport. Adică nu reuşeşte să se desprindă de vechile năravuri din PSD nici pe orizontală, nici pe verticală. Nu tinde să ajungă nici foarte sus, în sensul că nu doreşte să candideze la preşedinţia României, dar nici nu demarează reforme interne la nivelul organizaţiilor judeţene care să arate odată pentru totdeauna că PSD este un partid modern, european. PSD rămâne cu un picior în secolul 20, lăsându-se dominat de spiritul lui Ion Iliescu.
O campanie internă de factura celei din PNL este de neconceput în PSD. Cine mişcă în front este ejectat fără discuţii. Pentru că PSD este un partid în care disciplina vine de sus în jos, la fel ca democraţia internă.
Pentru toate partidele, anul 2024 este unul decisiv. Viitorul fiecărei formaţiuni va depinde de modul în care se va prezenta la alegerile europarlamentare, la alegerile locale şi parlamentare, iar în final la alegerile prezidenţiale.
Toate având loc în acelaşi an, responsabilitatea fiecărui preşedinte de partid este imensă. Cine va pierde pe linie, va dispărea de pe scena politică. Avem în acest moment patru nume din partea dreaptă a eşichierului politic: Ludovic Orban, Florin Cîţu, Dacian Cioloş, Dan Barna, şi doar unul pe stânga, Marcel Ciolacu.
În timp ce pe dreapta este atâta vânzoleală, se caută soluţii, au loc dezbateri, pe stânga parcă este prea multă linişte. Şi aici pot fi aduse în discuţie câteva nume, începând de la Marcel Ciolacu şi Vasile Dâncu la Victor Ponta, iar mai nou şi Alexandru Rafila. Datorită ascensiunii lui în politica internaţională, nu poate fi exclus din ecuaţie nici Mircea Geoană.
Să fii secretar adjunct NATO nu este puţin lucru, dar nu ştim cât ar conta într-o competiţie politică internă. La fel cum foarte puţin ar conta pentru alegători desemnarea independentului Ioan Aurel Pop drept candidat prezidenţial din partea PSD.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informația zilei Maramureș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu