PAS, un partid mare într-o ţară mică

 

Nici măcar în linii generale viaţa politică din Republica Moldova nu se poate asemăna cu viaţa politică din România, dar asta nu înseamnă că nu se pot face anumite comparaţii în favoarea uneia sau alteia din cele două ţări care au aceeaşi limbă, aceleaşi tradiţii. Desigur, diferenţele sunt uriaşe dacă privim cele două ţări din perspectiva apartenenţei la structurile euro-atlantice, UE şi NATO. Sora mai mică şi vitregită de soartă, Republica Moldova încet-încet îşi netezeşte drumul spre Europa.

Marele vecin este cu ochii pe ea, de parcă ar fi perla coroanei. Rusia a fost şi este o mare putere, dar refuzul ei funciar de a se democratiza se răsfrânge negativ asupra naţiunilor încorporate în URSS.

În bătălia marilor puteri militare, SUA şi Rusia, mica ţărişoară de dincolo de Prut, este o victimă colaterală, probabil neglijabilă în context internaţional.

În regiune, desigur şi din motive sentimentale, România este principalul ei sprijin. Mai puţin economic, mai mult cultural. În cazul Rusiei este invers. Moldovenii pro-ruşi încă văd în Rusia principalul investitor, furnizor de locuri de muncă, iar în plan politic garantul independenţei ţării. Efecte întârziate ale politicii de deznaţionalizare ale fostului URSS. Probabil tânăra generaţie nici nu mai ştie că URSS înseamnă Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Adică o federaţie, teoretic o uniune a unor entităţi naţionale.

Contează, desigur, ce a fost în realitate URSS în vremuri de glorie pentru Moscova, iar pentru “republici” vremuri de restrişte şi jale. Uitarea se aşterne, din fericire sau din păcate, în mod egal şi peste oprimaţi şi peste oprimatori. Rusia nu lasă din mână fosta pradă, în timp ce fosta pradă încearcă din răsputeri să se elibereze.

În acest sens Republica Moldova a mai făcut încă un pas către eliberarea de sub mentalitatea comunistă. Denumirea partidului care a câştigat în mod categoric alegerile se prescurtează în mod simbolic PAS. Adică Partidul Acţiune şi Solidaritate.

PAS va putea face singur o majoritate parlamentară având, după redistribuire, în jur de 60% din numărul de parlamentari. Asta se numeşte să fii partid mare. Este adevărat că PAS este un partid mare într-o ţară mică, dar contează direcţia spre care se îndreaptă în acest moment Republica Moldova.

Au trecut, totuşi, 30 de ani de la dezmembrarea URSS. În plină revoluţie anti-comunistă, mai exact în harababura creată în interiorul blocului sovietic de căderea regimurilor dictatoriale, teoretic se putea decreta unirea Republicii Moldova cu România. Ion Iliescu nu a avut curajul să facă acest pas. Corneliu Coposu i-a reproşat acest lucru, dar este posibil ca repercusiunile unei asemenea decizii s[ fi fost drastice pentru stabilitatea în zonă.

Nu vor şti niciodată cum ar fi fost mai bine. Trebuie să luăm lucrurile aşa cum au fost. Exemplul Germaniei reunite nu se poate aplica în cazul României.

Revenind la zi, alegerile anticipate din Republica Moldova ne oferă prilejul de a vedea cum s-ar desfăşura eventualele alegeri anticipate în România.

Se poate face o paralelă între românii de peste Prut şi maghiarii din Transilvania? Greu de spus. În ciuda distanţelor geografice mici, diferenţele, ca şi apropierile, sunt greu de depistat.

Un singur partid cu aceeaşi denumire ca în ţară a participat la alegeri. Este vorba despre AUR. Partidul care a dat peste cap toate pariurile, obţinând la parlamentarele din decembrie 2020 aproximativ 10%, iată că la alegerile din Moldova de peste Prut a obţinut doar 0,47%.

Acest lucru arată că există diferenţe uriaşe, de percepţie, de mentalitate, între alegătorii din Republica Moldova şi cei din România. În sensul că cetăţenii moldoveni au scopuri precise, apropierea de UE, în consecinţă refuzând populismele de tipul celor promovate de AUR, în timp ce alegătorii din România îşi permit să experimenteze votând aşa-zisele partide anti-sistem.

Din acest punct de vedere alegătorii din Republica Moldova sunt mai maturi decât cei din România, membră cu acte în regulă a Uniunii Europene şi parte a celei mai puternice organizaţii militare, NATO.

Pentru modul în care au votat, cetăţenii moldoveni merită tot respectul din partea ţărilor democratice europene, dar şi din partea Statelor Unite.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informația zilei Maramureș