SALCÂMUL ROȘU
Se scutură ușor salcâmul roșu
Și dintre flori se-aude tânguit,
De dragoste, de jale, de durere,
Ca un apus de soare-n asfințit.
Din seva dulce se hrănesc albine
Și gâze mici roind printre cercei,
Ce-i poartă tremurând duios salcâmul,
Trezit din somnul leneș dintre ei.
Se-aude tril de mierlă printre ramuri,
Care cuprinde în povestea lui,
Și zborul vesel printre frunze dese,
Și căutări prin iarbă pentru pui.
Apoi, când înserarea se așterne
Peste salcâmul roșu, tacticos,
Se-adună pe la cuiburi mici de pene,
Un el și-o ea cântând tot mai frumos.
Perdeaua nopții peste tot se-ntinde,
Apoi deschide geamul înnegrit,
Ce poartă-n zare luna argintie
Și stele multe prinse în zenit!
Baia Mare
02.07.2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu