la ora la care stelele se îmbrăţişează
în miez de vară
cu un surâs
în liniştea serilor
cu miros de lavandă
opresc clipa
de linişte şi
lumină
lângă inima
obosită
a cuvintelor mele
păianjenul
nopţii
îşi ţese pânza
auzul
percepe ecoul
unui vânticel
cuminte
de iulie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu