Constantin Gheorghe: „Care este logica ”pedepsei colective” aplicată tuturor europenilor, din ”solidaritate” cu ucrainenii?”

 

Care este logica ”pedepsei colective” aplicată tuturor europenilor, din ”solidaritate” cu ucrainenii, care se păruiesc cu rușii? Dacă Europa a ales să fie de partea Ucrainei, și aruncă bani în groapa asta fără fund, de ce să bagi economia europeană în recesiune, și să iei bani de la diverse programe de investiții și de la cheltuieli sociale, să-i dai Kievului? Nu mai bine stimulezi creșterea economică, fie chiar cumpărând energie ieftină din Rusia? Ce e acum economia Germaniei fără ea? A Italiei?

Eu nu mă simt cu nimic vinovat de situația ucrainenilor. Când îi beleau pe rușii din țara lor, erau fericiți. Unul nu s-a gândit la consecințe. Uite că acum vine reacția Rusiei. Nu știu cât de morală, dar justificată e. Kievul a ratat oportunitate după oportunitate pentru a rezolva o problemă care îi va determina viitorul, ținând cont de felul în care s-a format actualul stat. Pentru că nu e doar problema rușilor, este și problema polonezilor.Și a altor minorități. Polonia, cât e ea de isteric anti-rusă, tot i-a arătat un cartonaș galben Ucrainei.

Să fim realiști: Ucraina aceea construită de sovietici din bucăți NU mai poate exista, cu atât mai mult cu cât până acum a dovedit totala incapacitate de a administra complexitatea situației sale, și asta în condițiile în care se pune în discuție legitimitatea existenței sale în actuala formă.

Soluția redesenării granițelor Ucrainei se afișează în meniul unei păci pe care nimeni nu poate s-o amâne prea mult. Și asta nu doar pentru că iarna nu-i ca vara!

Federalizarea este practic imposibilă, atâta vreme cât Kievul a respins violent această soluție. Rămâne doar redesenarea granițelor ei, interne și externe. Chiar și dacă Ucraina câștigă războiul cu Rusia, problema granițelor rămâne, și trebuie rezolvată. Dacă învinge Rusia, ceea ce pare să fie cazul, Ucraina se prăbușește, ca stat.

Știu, pare inacceptabilă ideea ca niște unii se apucă să mâzgălească o hartă, și să hotărască destinul a milioane de oameni. Dar dacă asta e soluția să nu mai distrugi milioane de vieți și de destine, accepți și asta. E drept, pericolul adevărat al acestei soluții este acela că se deschide calea unui revizionism general în Europa, și nu doar aici. Dar dacă e vorba de Europa, actualele granițe ascund multe altele, din trecut, și ele otrăvesc orice încercare de a soluția o problemă prin apelul la retrasarea granițelor. Până unde se poate merge cu revizuirea lor? Care ar fi criteriile revizuirii? Care mecanismele de control? Care mecanismele asigurării drepturile minorităților? Care mecanismele de păstrare a păcii? Ce relații vor avea noile entități cu Rusia și cu Europa? Ce rol va juca NATO?

Așa ceva nu se discută. Suntem ocupați cu bolile lui Putin, și cu superbia armelor occidentale. Timp în care oameni, ruși ucraineni, foști cetățeni ai unei patrii comune, URSS, mor, pentru că nimeni nu s-a gândit serios la viitor.

Autor: Constantin Gheorghe