Marmația literară

                                                de Gheorghe Pârja

O, Marmație, Marmație, buna mea grație, oraș între râuri, ferit de pustiuri, și a fost să fie să aprinzi făclie, la porți cu mândrie și te bate vântul colo către toamnă, când un pas de doamnă, aprinde pământul aducând Cuvântul… Că a fost să fie chiar Doamna Poezie. M-a prins, iată, flama armoniei din rostire când doream să vă povestesc despre Festivalul de Poezie de la Sighetul Marmației, care în acest an a împlinit 50 +1 ani și a pus definitiv așezarea pe harta literară a României și a Europei. Și nu este nicio exagerare. Dicționarul cu scriitorii care au pășit pe acest pământ este mare. Doamne, cine ar putea să-l scrie? Avem, totuși, un reper al memoriei edițiilor care s-au perindat prin timp. Este vorba despre revista Festivalului, care se numește, firesc, MARMAȚIA LITERARĂ.

Vedeți, de aceea am lăsat cuvintele să cânte la începutul acestui text. Ca să fiu mai concret, voi deschide numărul din acest an al revistei, octombrie 2024, și voi depăna semnăturile scriitorilor care ilustrează gânduri și vocații. Pe prima pagină scrisă sunt amintiți președinții juriului Festivalului de Poezie de la Sighetul Marmației, din anul 1973 până astăzi. E bine să-i ținem minte, că au pus o efigie lucitoare pe fruntea Maramureșului. Ei sunt: poetul Gheorghe Chivu, criticul literar Laurențiu Ulici, criticul literar Radu Săplăcan, poetul Cassian Maria Spiridon, poetul Ion Mureșan, poetul Adrian Popescu, criticul Gheorghe Grigurcu, poetul Vasile Proca, prozatorul Radu Țuculescu, poetul Mircea Petean, eseistul Ovidiu Pecican. Nume luminoase ale literaturii române contemporane, care, prin echilibrul lor critic, au dat o dimensiune valorică manifestării prin vreme. S-a acreditat orgoliul concurenților: am fost premiat la Sighetul Marmației!

Am fost martor la ieșirea din crisalida începutului firesc a unor nume devenite repere ale poeziei românești actuale. Dacă amintesc de poetul și dramaturgul Matei Vișniec, este un argument. Revista are și calitatea de martor, cum ne-a spus Ana Blandiana. Că și creația este supusă judecății timpului și este nevoie de martori. Aici, tinerii scriitori au învățat că nu le folosește gloria de o clipă. Că fără luciditatea propriei evaluări, efemerul pândește după colț. Au lipsit uleiurile și balsamurile care pot convoca iluzia. Aici, în Marmația, nu s-au făcut ierarhii dăunătoare, care pot alimenta mediocritatea. Festivalul nu a funcționat cu superlative, ci cu spiritul critic al lui Laurențiu Ulici, ori al lui Gheorghe Grigurcu. Festivalul a fost, și a rămas, o convocare, dar mai ales o decantare de valori. Și numărul acesta de revistă ilustrează parte din afirmațiile mele. Se deschide cu un comentariu critic scris de Ioan Dorel Todea despre mentorul tinerilor scriitori sigheteni, de la începuturi, pictorul, poetul, maestrul nostru Gheorghe Chivu.

Un eseu evocator despre crezul liric și arta poetică. Confratele Todea este și autorul unei cărți relevante despre Maestru. Cei 42 de autori-poeți, publicați în acest număr, fac parte din spiritul liric al Marmației. Unii sunt întemeietori ai manifestării, alții au aderat la efigia Festivalului, care a pledat, prin exponenții lui, pentru echilibru și valoare. După o jumătate de veac de Poezie între râuri spun pe proprie răspundere că aici s-a consolidat Școala de Poezie din Marmația, după modelul involuntar al Agorei grecești. De unde nu au lipsit spiritul critic, evaluarea și recunoașterea izbânzii în creație. Nu am cum să strig tot catalogul autorilor cuprinși în această minunată publicație literară, ci voi aminti câțiva. Poetul Gheorghe Mihai Bârlea, unul dintre semnatarii întemeietori, cel care a făcut ca ediția aceasta să fie împlinită, să aibă ființă, crede că dacă piatra este opreliște, pentru el este priveliște.

Vasile Barbu, din Uzdin, cântă iertarea cerului și necazul lacrimilor. Poetul Alexa Gavril Bâle desenează liric ciudate ipoteze despre ce am fi fost noi fără cai. Poeta Rodica Brad Păuna vorbește în numele lucrurilor și crede că natura e a tuturor, de la rădăcini la frunze. Poeta Florica Bud șlefuiește gânduri ce curg, păsări hrănite de lumini, onor poezie. Gavril Ciuban este născut din grele izvoare și își aduce aminte de tinerețea Vaserului. Poeta Dalia Dalin smulge îngerii de lângă oameni și-i alungă în lumea lor. Ștefan Jurcă vede cum se sting oamenii cu visele lor, iar alarma se aude până la Sighet. Ion Mariș simte și vede cum trecutul se plimbă pe o pânză de păianjen. Flaviu Claudiu Mihali glosează despre bastarzii imperiului de ieri, care au devenit cenușa regatului de mâine. Nicolae Scheianu ascultă cum vântul întoarce câmpia ca filele cărții. Nicolae Șapcă din Cernăuți se roagă să vină împărăția dimineții și să domnească peste noi de-a pururi. Iar Echim Vancea, alt întemeietor, ne spune că apa de graniță se lasă spălată de ploaie și face schimb de tristeți cu toate nopțile nedormite.

Coordonatorul acestui număr din MARMAȚIA LITERARĂ este poetul, universitarul, cărturarul Gheorghe Mihai Bârlea, care a zidit această ediție, de sus până jos. Redactori Nicolae Scheianu, Ileana Pop Nemeș și Flaviu Claudiu Mihali.

P.S. A apărut în cadrul manifestărilor gemene – Festivalul de Poezie din Marmația și Serile de Poezie de la Desești și consacrata revistă CRONICA SATULUI DESEȘTI, despre care vom mai scrie. Pe covorul de iarbă al curții părintești, Premiul cel Mare, la cea de-a 45-a ediție a Serilor de Poezie, i-a fost acordat poetului Ioan Dragoș, iar Premiul Consiliului Local al comunei Desești, scriitorului Ioan Ardeleanu-Pruncu, pentru opera lui de anvergură lirică, istorică și culturală.