Dacă nu cer prea mult - Marin Sorescu

- Ce-ai lua cu tine, Dacă s-ar pune problema Să faci zilnic naveta între rai şi iad, Ca să ţii nişte cursuri? - O carte, o sticlă cu vin şi-o femeie, Doamne, Dacă nu-ţi cer prea mult. - Ceri prea mult, îţi tăiem femeia, Te-ar ţine de vorbă, Ţi-ar împuia capul cu fleacuri Şi n-ai avea timp să-ţi pregăteşti cursul. - Te implor, taie-mi cartea, O scriu eu, Doamne, dacă am lângă mine O sticlă de vin şi-o femeie. Asta aş dori, dacă nu cer prea mult. - Ceri prea mult. Ce-ai dori să iei cu tine, Dacă s-ar pune problema Să faci zilnic naveta între rai şi iad, Ca să ţii nişte cursuri? - O sticlă de vin şi-o femeie, Dacă nu cer prea mult. - Ai mai cerut asta o dată, de ce te încăpăţânezi, E prea mult, ţi-am spus, îţi tăiem femeia. - Ce tot ai cu ea, ce atâta prigoană? Mai bine tăiaţi-mi vinul, Mă moleşeşte şi n-aş mai putea să-mi pregătesc cursul, Inspirându-mă din ochii iubitei. Tăcere, minute lungi, Poate chiar veşnicii, Lăsându-mi-se timp pentru uitare. - Ce-ai dori să iei cu tine, Dacă s-ar pune problema Să faci zilnic naveta între rai şi iad, Ca să ţii nişte cursuri? - O femeie, Doamne, dacă nu cer prea mult. - Ceri prea mult, îţi tăiem femeia. - Atunci taie-mi mai bine cursurile, Taie-mi iadul şi raiul, Ori totul, ori nimic. Aş face drumul dintre rai şi iad degeaba. Cum să-i sperii şi să-i înfricoşez pe păcătoşii din iad, Dacă n-am femeia, material didactic, să le-o arăt? Cum să-i înalţ pe drepţii din rai, Daca n-am cartea să le-o tălmăcesc? Cum să suport eu drumul şi diferenţele De temperatură, luminozitate şi presiune Dintre rai şi iad, Dacă n-am vinul să-mi dea curaj?

Foto: Grok