Foaie periodică, gratuită a
Parohiei Malovăţ-Mehedinţi
Anul XXV(2025), nr. 533(1 –15 Ianuarie)
Dragii
mei enoriași!
La mulţi ani! Sănătate, bucurii, belşug şi bunăstare să fie
în casa şi în viaţa Dumneavoastră!
Fericirea să poposească în
sufletul fiecăruia!
Mulţumim tuturor celor care ne-au primit
cu colindul, după datina străbună, ca nişte adevărate familii de creştini! Să dea Dumnezeu să vă
găsim pe toţi sănătoşi şi cu voie bună mulţi ani de aici înainte!
Prin voia lui Dumnezeu, iată că am păşit
şi în anul 2025! Îi mulţumim pentru tot şi pentru toate, căci fără El suntem
praf şi pulbere. Atât cât vrea El mai fiinţăm pe acest pământ, ne mai bucurăm
de fiecare zi ce ne-o dăruieşte, de fiecare anotimp, de fiecare clipă fericită,
pe care mai avem prilejul s-o trăim! Dumnezeu să ne ajute fiecăruia în parte și
tuturor laolaltă! Să fie pace pe pământ și bună înțelegere între oameni și
popoare! Să fie sănătate, belșug și bucurie, iar credința creștină să triumfe
în lumea întreagă. La mulți și fericiți ani, dragii mei!
*
Rugă pentru Eminescu. ,,Doamne, și Tu l-ai iubit pe el, fiindcă prea mult har ai revărsat într-însul!
Doamne, și Tu l-ai iubit, fiindcă i-ai dat suflet de-ajuns, ca să pună-n tot
și-n toate! Doamne, și Tu l-ai iubit, fiindcă durerile unui neam întreg i le-ai
pus în spate ca pe-o cruce. I-ai dat lacrimi și durere, dragoste și mângâiere!
Doamne, Te rog, în numele neamului meu,
ajută-l să nu plângă! Să nu plângă, Doamne, că-l doare și-i păcat! Dă-i,
Doamne, bucuriile netrăite, bucuriile sperate, dă-i împlinirea întru dreptate!
Dă-ne, Doamne, roadă-n toate, fericire,
bunătate, ca să nu cerșim vreodată din cetate în cetate! Dă-ne aur, dă-ne grâne, ca să aibă fiecare pe măsuța lui
o pâine! Dă-ne Sfânta Libertate și credință-ntru dreptate! Dă nădejdea de mai
bine, pentru ziua care vine!
O veni și el acasă, când i-o fi mai dor de
noi! Nu-l lăsa, Doamne, să plângă, că
se-ntoarce înapoi! Nu-l lăsa, Doamne, să vadă câte-ar vrea, câte-ar putea
dintr-atâtea suferințe, dintr-atâtea năzuințe, ce le-ncearcă neamul său! Prea
ar plânge și-i păcat!
Doamne, pașaport nu are, dar ar vrea să-și
vadă Țara, toată Țara-n lung și-n lat, de la Nistru pân-la Tisa, de la Herța în
Banat. Fă, Tu, Doamne, să dispară blestemata despărțire și să poată biet Poetul
să cutreiere în voie, fără vize și control, câmpi, păduri, munți și vâlcele,
cum i-o fi în suflet dor!
Dă-ne, Doamne, minți deștepte, vlagă multă,
trupul tare, ca să facem zid de piepturi
la bătrânele hotare! N-om lăsa păgânătatea să-Ți mai spurce iar altare,
schituri vechi să le dărâme, morți să tulbure-n morminte. N-om lăsa păgânătatea
cugetul să-ncătușeze, sufletul să ne alunge, râul să ne întineze. Prea s-ar
supăra Poetul, prea ar plânge și-i păcat!
Doamne, l-ai iubit și Tu, cum și noi l-avem în suflet. Dacă vrei să-l
vezi cântându-Ți versuri sfinte, îngerești, Doamne, fața Ta o-ntoarnă către
neamul lui de-acuma! Doamne, ai privirea trează către Țara lui de-aicea și o
binecuvântează! Amin.
*
Caşcavalul popii. Oricare
dintre noi ne amintim de fabula aceea cu vulpea şi corbul. Ea a fost cunoscută
din antichitate. Cel dintâi care a pus-o pe hârtie a fost Esop. A cunoscut-o La
Fontaine, a făcut-o poezie în limba română Grigore Alexandrescu. Povestea e
simplă: un corb a furat de undeva o bucată de caşcaval. Şedea cu ea pe o
creangă şi se pregătea s-o mănânce. Multe păsări ar fi vrut bucăţica lui, dar…
Tocmai trecea pe acolo vulpea. L-a văzut pe corb şi a început imediat să-i
laude vocea şi frumuseţea cântecului, adică tocmai ceea ce corbul nu avea.
Măgulit de laude, corbul s-a lăsat înduplecat să ,,cânte”. A fost destul să
croncăne o dată, că i-a căzut bucata de caşcaval din gură şi vulpea chiar asta
aştepta! Mi-am amintit de această fabulă, când am auzit următoarea întâmplare.
Părintele Ilie Izverceanu de la
Cernavârf era un om trecut prin multe. Era un fin psiholog şi ştia
să cântărească pe fiecare de la primele vorbe. Am putea spune că era un
adevărat negustor de oameni. Nu se oprea întotdeauna la a-i cunoaşte pe oameni,
ci încerca şi să le corecteze anumite năravuri prin glume sau situaţii comice,
pe care se pricepea de minune să le creeze. Se vedea cât colo că era în vinele
lui şi sânge de roman, fiindcă romanii ziceau: ,,ridendo castigat mores!”
Adică, râzând corectezi moravurile sau năravurile.
Într-o zi, Părintele Izverceanu era
la protoierie la Severin. Era zi de şedinţă. Fiind dimineaţa devreme, încă nu
începuse şedinţa. Preoţii veneau unul câte unul, îşi plăteau anumite dări, se
interesau ba de una, ba de alta. La un moment dat a intrat Părintele Puiu
Ciolan. I-a dat la o parte pe toţi şi, cu voce tare, ca să fie auzit, s-a
adresat casierului-magaziner Ionică Negrescu: ,,- Nea Ionică, te rog întrerupe
puţin şi dă-mi trei sticle de vin bisericesc! Trebuie să merg la cenaclu
literar, că vine acolo cutare poet şi cutare scriitor şi eu trebuie să-mi
prezint o carte şi să le citesc din versurile mele!” Toţi cei prezenţi s-au dat
la o parte respectuoşi, făcându-i loc.
Părintele Puiu publicase câteva
poezii prin unele ziare şi reviste, publicase nişte cărticele de versuri şi nu
scăpa nici un moment să se laude cu cunoştinţele şi relaţiile lui din lumea
literară. Era ceva obişnuit, spre exemplu, să-l auzi spunând: ,,- Mi-a dat
aseară telefon Adrian Păunescu. Era foarte supărat. Mi-a zis: ,,-Bine, mă, Puiule, te aştept de atâta timp
să-mi trimiţi poezii să ţi le public în ,,Flacăra” ! Trimiţi la toate revistele
literare din ţară şi numai mie nu-mi trimiţi nimic. Ce ţi-am făcut de eşti
supărat pe mine?”
Părintele Izverceanu şedea de-o
parte şi privea. Cum era mai înalt decât toţi, îi privea de sus. Auzindu-l pe
Părintele Puiu, a înţeles exact despre ce e vorba şi a găsit imediat
medicamentul să-l vindece. I-a zis: ,,- Părinte Puiu! Eu demult vream să
vorbesc cu dumneata, dar n-am avut prilejul. Dumneata eşti o capacitate,
dom’le! Dumneata ar trebui să fii protopop aici, să ne reprezinţi în relaţia cu
autorităţile statului. Dumneata ai şti să vorbeşti şi cum să vorbeşti. Eşti
cunoscut peste tot ca o personalitate de prima mână a judeţului nostru…!”
Părintele Puiu, mic de
statură, se oprise surprins, se uita în sus, în gura Părintelui
Izverceanu, şi gura lui se deschisese necontrolat de uimire. Nu-i venea să
creadă că auzea asemenea vorbe şi mai ales de faţă cu atâţia preoţi.
Dezmeticindu-se, s-a întors brusc spre magazioner şi i-a spus: ,,-Nea Ionică,
mai ia trei sticle de vin să le bem aici!” ,,-Dar cine le plăteşte, părinte?” a
întrebat omul cu grijă. ,,-Trece-le în contul meu, nea Ionică!” A adus nea
Ionică sticlele. Părintele Puiu a desfăcut una câte una, a băut el, i-a dat
Părintelui Izverceanu, au bătut şi ceilalţi şi sticlele au secat în câteva
minute.
Părintele Izverceanu, văzând că se
termină vinul, numai ce a grăit: ,,- Părinte Puiu, ce vorbesc eu de Severin?!
Dumneata ar trebui să fii la Craiova, dom’le! Eu te văd un consilier cultural.
Acolo, în creierul Craiovei, dumneata ai fi un adevărat stâlp al Bisericii.
Ne-ai reprezenta cu cinste. Ai putea să publici cărţi, reviste, să aduni oameni
de cultură în jurul dumneata. Ai putea să organizezi simpozioane. Mitropolitul
însuşi ar trebui să aibă în dumneata un sfetnic de încredere…!”
,,- Nea Ionică, mai adu repede trei
sticle! Eu plătesc!” a mai zis Părintele Puiu peste umăr, nevrând să scape un
cuvinţel din gura Părintelui Izverceanu. Au băut rapid şi seria a doua şi
Părintele Izverceanu n-a întârziat să brăzdeze mai adânc:
,,- Părinte Puiu! Dumneata eşti o
personalitate a culturii româneşti, dom’le! Dumneata ar trebui să fii consilier
sau inspector la patriarhie. Ar trebui să umbli numai cu avionul peste mări şi
ţări, ca trimis al patriarhului. Ai ajunge membru al Uniunii Scriitorilor şi al
Academiei Române. Ai avea perspective mari cu capacitatea dumneata!”
,,-Nea Ionică, mai adu trei sticle!
Eu plătesc!”
Dându-şi seama că timpul trecuse,
Părintele Puiu a mulţumit Părintelui Izverceanu pentru aprecieri, şi-a cerut
scuze şi a plecat în fugă. Toţi preoţii au rămas buimăciţi, privind lung în
urma lui cu admiraţie. Numai Părintele Izverceanu a dat din cap semnificativ,
parcă ar fi vrut să spună: ,,- Nu-i nimic de capul tău!”
*
Cuvinte duhovnicești. Dintr-o carte a Sf. Inochentie al Odesei
spicuim câteva meditații pline de miez: ,,Oare,
știți voi câte legi s-au avut în vedere la formarea gheții, iarna? Colea, pe
cel mai neînsemnat pârâu, pe cea mai mică baltă, s-a repetat, în formă, ceea ce
s-a întâmplat oarecând cu munții cei uriași și la formarea acelor stânci uriașe
dintr - înșii, la care nu te poți uita fără de mirare și spăimântare! Toate
acestea și altele multe sunt de ajuns pentru a încredința pe oricine că haina
cea aspră și grea pe care iarna la venirea sa o aruncă în spinarea pământului
pentru a apăra de mulțimea gerului și de moarte cele încredințate sânurilor
lui, deși s-ar părea că se formează la întâmplare, totuși ea întotdeauna este
țesută de o mâna mult iscusită, după un model și într-un chip de mai înainte hotărât,
după măsura trebuitoare și cu toate podoabele cu putință”.
*
Rugăciune ciudată. Dragii mei! Multe veţi fi
citit în viaţa Dvs. şi multe rugăciuni veţi fi auzit. Şi eu la fel! Zilele
trecute, însă, am găsit pe internet o ,,rugăciune”, care m-a dat gata. N-aş fi
crezut că există aşa ceva. Nu ştiu cine a compus-o, dar veţi vedea şi Dvs., că,
după ce vă umflă râsul, vă opriţi în loc şi ziceţi: ,,Nu cumva ăsta o avea
dreptate?” Iată ,,rugăciunea”:
Şi actualii,
dar şi foştii,
Cei mai deştepţi de pe Pământ
Au fost întotdeauna … PROŞTII!
Nu te ruga la ursitoare
Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost,
Mai bine urlă-n gura mare:
,,Iubite Doamne, fă-mă… PROST!
De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveţi atâtea fără rost?
De vrei să faci o carieră,
Ajunge numai să fii ….PROST!
În lumea asta cu de toate,
Unde se-nvaţă contra cost,
Păcat că nici o facultate
Nu dă diplomă de…PROST!
Avem impozite cu carul,
Dar înotăm în sărăcie
Şi ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe… PROSTIE!
Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Să nu-i jicneşti, să nu-i împroşti!
O, Doamne, de ne-ar creşte grâul,
Cum cresc recoltele de …PROŞTI!
În lumea asta răsturnată,
Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi,
Savanţii noştri mor de foame
Şi numai PROŞTII sunt deştepţi!”
*
Publicații. În această perioadă am publicat câteva materiale, astfel: ,,Scrisoare pastorală” – 530, în ,,Armonii culturale”, Adjud, 2 dec. 2024(https://armoniiculturale.ro); în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 4 dec. 2024, ediție și on-line(https://ebibliothecaseptentrionalis. wordpress.com); Speranțe și neliniști, în ,,Obiectiv mehedințean”, Dr. Tr. Severin, an. XXVII(2025), nr. 1260(9 ian. 2025), p. 12; Scrisoare lui Eminescu – IX, în ,,Obiectiv mehedințean”, Tr. Severin, nr. 1261(16 ian.), p. 12; ,,Scrisoare pastorală” – 531, în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 22 dec. 2024, ediție și on-line(https://www.observatorul.com); ,,Scrisoare pastorală” – 532, în ,,Armonii culturale”, Adjud, 12 ian. 2025, ediție și on-line (https://armoniiculturale.ro); în ,,Bibliotheca Septentrionalis”, Baia Mare, 14 ian. 2025, ediție și on-line (https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com).
În această perioadă parohia noastră a publicat
cartea preotului Dvs., Scrisori către
Eminescu( 172 pag.).
,, Eminescu
putea să nu se nască din femeie, ci din fior de cântec, din suspin, din țărnă,
din ape ori văzduh, din orice, fiindcă el, mai întâi de toate, era suflet;
sufletul cel mai curat zămislit de veacuri din milioane de suflete. Se supunea
însă legilor nescrise ale firii, pentru a le înțelege mai bine și, când zodia
Capricornului încă mai umbrea pe lume, iată că pe pământul nostru a văzut lumina zilei Eminescu.
Trupul lui fremăta de
vârtutea oaselor ce ninseseră câmpurile, ochii ca noaptea scânteiau aidoma
focurilor de pe înălțimi la ceasuri de primejdii, suflarea îi era ca viforul
mistuitor de vrăjmași, iar glasul… devenea când urlet de durere pe câmpul de
bătaie, când șoaptă de dragoste și dor.
Oamenii s-au adunat în jurul
lui, iubindu-l ca pe un copil, ca pe un frate, ca pe un părinte al lor!
Eminescu le-a vorbit despre
începuturile, luptele, durerile și bucuriile lor. Le-a povestit despre faptele
lor de vitejie, despre truda muncii lor nedreptățite, despre dragostea și
gândurile lor.
Frații îl ascultau
vorbindu-le frumos despre lucruri pe care și ei le știau, dar, spuse de gura
lui Eminescu, ele păreau altfel. Atunci a luat Eminescu un brăzdar de plug și a
scris pe mantia pământului țării sale speranțele neamului. Și ele se
întruchipau într-un tot unic, ca un fascicul de lumină. Acel ceva
începea să capete contururi tot mai precise prin propria devenire. Un edificiu
grandios, ce străpungea cerul cu măreția sa creștea văzând cu ochii și neamurile
pământului priveau înmărmurite, neînțelegând minunea. Eminescu lucra de zor și
ceea ce făcea el părea că seamănă cu ce făcuseră frații lui, deși, scriind cu
inima slovele, un nou fior se-ntrezărea. Oamenii îl înțelegeau și-l iubeau,
fiindcă el făcea tocmai ceea ce ar fi vrut ei să facă.
Oamenii așteptară cât
așteptară, dar Eminescu lucra mai departe și atunci ei, ca unul singur, i se
alăturară. Se urcară pe schele tot mai sus și lucrul creștea.
Târziu, când au băgat de
seamă, Eminescu dispăruse. Deasupra zidirii lor scria însă cu litere de foc ce
se zăreau până la capătul pământului: ,,ROMÂNIA!”
*
Bilanțuri și proiecte. La cumpănă de ani, se
cuvine să facem un scurt bilanţ fiecare dintre noi cu privire la viaţa noastră,
la familiile noastre, la speranţele ce le avem de viitor. Dacă n-ar mai fi
sărbătorile şi rânduielile acestea ale anotimpurilor, viaţa ar fi ca o lungă
călătorie fără popas. Aşadar, să ne oprim un pic în lungul drum al trecerii
noastre prin lume şi să ne facem un examen de conştiinţă fiecare. Să ne
imaginăm că derulăm filmul vieţii noastre de până acum, cu toate ale sale bune
şi rele. Să ne imaginăm, de asemenea, că la acest film ar privi şi Dumnezeu.
Ia, gândiţi-vă, că aţi găsi vreo scenă în acel film de care să vă fie frică,
ori să vă roşească obrazul la gândul că va vedea-o Cel de Sus!
Sau chiar şi numai ceilalţi semeni ai Dumneavoastră! E o grea încercare!
Căutaţi, de asemenea, să
socotiţi dacă aţi făcut tot ce a depins de Dumneavoastră, ca propria familie să
dureze, ca soţul, soţia, copiii, părinţii, socrii, cumnaţii Dumneavoastră să aibă o rază de fericire,
când s-au aflat în preajma Dumneavoastră, când aţi vorbit, când aţi muncit
împreună. Vedeţi dacă aţi făcut vreo fărâmă de bine cuiva, dacă v-aţi făcut
întotdeauna rugăciunea, dacă sunteţi împăcaţi cu Dumneavoastră înşivă, cu cei
din jur şi, mai ales, cu Dumnezeu. Încercaţi să vă imaginaţi că în clipa
următoare aţi fi chemaţi înaintea lui Dumnezeu, că v-ar sosi ceasul cel din
urmă. Aveţi, oare, bagajul făcut? Sunteţi, într-adevăr, pregătiţi de marea
călătorie? Aveţi suficiente argumente ca
să vă apăraţi la dreapta judecată pentru faptele săvârşite în această
viaţă? Sunt câteva întrebări, pe care ar
trebui să ni le punem fiecare dintre noi la această cumpănă de ani.
Faceţi planuri pentru
familia Dumneavoastră, dar ţineţi seamă şi de ceilalţi membrii ai familiei.
Vedeţi dacă şi lor le place şi dacă sunt de acord cu ceea ce vreţi să faceţi.
Numai aşa va fi armonie şi unitate în casa Dumneavoastră şi nimănui lehamite nu-i va fi, că staţi sub acelaşi
acoperiş! Dumnezeu să vă ajute şi să fie bine!
A
mai trecut un an şi în viaţa parohiei
noastre. Mulţumesc lui Dumnezeu că am fost împreună şi că am mai reuşit
să realizăm câte ceva. Au fost şi momente fericite şi mai puţin prielnice, dar
le-am depăşit cu bine. Făcând un scurt bilanţ, putem spune că ne-am propus la
începutul anului trecut, conform ,,Scrisorii pastorale”, să continuăm să publicăm sau să republicăm şi să
difuzăm cărţi pretutindeni, unde va fi fost nevoie de ele. Dintre cărțile publicate menționăm: Pr.
Al. Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Biserica Ortodoxă
Română”(1874-2004)(603 + 493 + 994 pag.), 3 vol.; Pr. Al.
Stănciulescu-Bârda, Bibliografia Revistei ,,Ortodoxia”(1948-2008)(610
pag.); Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Dicționarul proverbelor religioase
românești(612+ 600+651 pag.), 3 vol.; Pr. D. Bălașa, De a Zalmoxe
la Iisus Hristos(200 pag.); Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Jurnal(1988),
vol. VII (424 pag.); Viața lui Iuda(32 pag.), Pr. Al. Stănciulescu-Bârda,
Sfânta Scriptură. Contribuții bibliografice(342 pag.); Pr. D. Bălașa, Țara
Soarelui(350 pag.); Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Scrisoare pastorală,
vol. XIII (660 pag.); Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Dogmatică. Contribuții
bibliografice (342 pag.); Dr. Ivo Gheorghiev, Cuvioasa Teofana Basarab.
Sfânta țarină(78 pag.); Pr. Al. Stănciulescu-Bârda, Viața Cuvioasei
Teofana Basarab(296 pag.); Pr. D. Bălașa, Dacii de-a lungul mileniilor(350
pag.); Pr. D. Bălașa, Marele atentat al Apusului papal(215 pag.); Pr.
Simion Desrobitu, Omul, chipul lui Dumnezeu (80 pag.); Pr. Al.
Stănciulescu-Bârda, Monografia satului Bârda-Mehedinți. Contribuții(590
pag.). Așadar, cincisprezece titluri în douăsprezece luni. E ceva, dar nu
mare lucru!
Am donat 210 exemplare din volumul Povestea vorbelor de duh enoriașilor
din parohie care au vrut s-o primească și celor din afara parohiei care ne-au
ajutat cu prilejul Sfintelor Paști. Am
vândut cărțile publicate de către parohia noastră în țară și străinătate. De
Nașterea Domnului – 2024 am publicat cartea preotului Dvs., Monografia satului Bârda - Jud. Mehedinți. Primăria
Malovăț a suportat costul cărții. Am început să donăm această carte enoriașilor
parohiei noastre. Până în prezent am donat deja 220 exemplare. Pregătim pentru Sfintele Paști cartea Monografia satului Malovăț – Jud.
Mehedinți, pe care o vom dona, de asemenea enoriașilor noștri cu sprijinul
primăriei Malovăț.
Am reușit să publicăm ,,Scrisoarea
pastorală” din două în două săptămâni, să v-o dăm Dvs., tuturor familiilor
din parohie, gratuit, cât și la alte câteva sute de cititori din țară și din
străinătate. Publicația a fost postată și pe internet, a fost preluată, de
asemenea, parțial sau în întregime, de mai multe periodice din țară și din
străinătate, precum ,,Armonii culturale”(Adjud), ,,Bibliotheca
Septentrionalis”(Baia Mare), ,,Observatorul”(Toronto-Canada) și
altele. Au fost și publicații, precum ,,Națiunea” din București, care au
publicat articole din ,,Scrisoarea pastorală”.
Am reușit să donăm câte
trei pâini la slujbele de duminică și câte patru în cele de peste săptămâni. În
cursul anului 2024 am donat: în Ian.:
692 pâini; în Febr.: 675 pâini; în Mart.: 833
pâini; în Aprilie: 738 pâini; în
Mai: 869 pâini; în Iunie: 996 pâini; în Iulie: 725 pâini; în August: 1.056 pâini; în Sept.: 781 pâini; în Octombrie: 806 pâini; în Nov.: 902 pâini; în Dec.: 1.190 pâini.
În total, în 2024 s-au
donat 10.263 pâini.
Am vândut la prețul de
achiziție(1,30 lei/buc.): Ian.: 1.258 pâini; Febr.: 1.475 pâini; Mart.: 1.928 pâini; Apr.: 1.562 pâini; Mai: 1.081
pâini; Iun.: 2.304
pâini; Iul.: 1.455 pâini; Aug.: 1.794 pâini; Sept.: 2.019 pâini; Oct.: 1.994 pâini; Nov.: 1.798 pâini; Dec.: 2.610
pâini.
Așadar, s-au vândut la
prețul de achiziție 21.278 pâini.
Ne-am propus şi am reuşit
să acordăm ajutoare în bani unor enoriaşi ai parohiei noastre aflaţi în
situaţii dificile, fie din cauza stării de sănătate, fie din alte cauze
nenorocite ce s-au abătut peste ei. Am reușit să strângem și să dăm ajutoare
celor sinistrații din Moldova. Adăugând
la acestea ajutoarele date unor oameni aflați în dificultate din azilele
mehedințene sub forma unor bunuri materiale și mâncare, cât și donația pentru Fondul
Central Misionar, însumăm 103.954 lei.
Am efectuat aproape lunar
vizite la azilele mehedințene, donând acolo mâncare pregătită la firmă de
catering și diferite obiecte de care acele instituții au avut nevoie. Am cita
din aceste donații câteva: 37 saltele de latex la Azilul de la Strehaia(4
febr.); produse alimentare, două fotolii și veselă de bucătărie la Azilul de la
Vânjuleț(22 febr.); cărți pentru slujbă bisericii de la Pârlagele în valoare de
1.400 lei și două covoare persane (mart.); o remorchiță auto și un autoturism
plin cu haine Azilului de la Cireșu (28 mart.); aragaz cu butelie, cărucior
pentru persoană handicapată și articole medicale la Azilul Gura Văii(25 apr.);
50 cearșafuri – husă la Azilul de la Șimian(11 iul.); 30 costume pijama, 30
cearșafuri de pat și 30 perechi teniși la Azilul de la Cujmir(2 aug.); 5
televizoare și 32 perne Azilului de la Bâcleș(3 sept.); două uși de termopan și
cuptor electric la Azilul de la Ciovârnășani(5 nov.); 40 perechi galoși și 15
fețe de masă la Azilul de la Ilovăț(20 nov.).
Am achitat de Paști 2.650 lei, iar de Crăciun 30.000 lei unor credincioși din parohie
și din afara parohiei. La Crăciun s-a adăugat o sobă de teracotă de 2.000 lei.
Am organizat și efectuat
excursii în țară cu credincioși din Malovăț și Bârda, la care s-au adăugat
mulți alții din Tr. Severin, Dudașul
Cernețiului, Balotești, Colibași, Cocorova, Căzănești, Negrești, Breznița, Laz
din Jud. Mehedinți, Godinești și Tălpășești din jud. Gorj. Menționăm câteva astfel de
excursii-pelerinaj, indicând doar punctul final: Mănăstirea Prislop(7 mart.);
Baia de Aramă(11 apr.); Mănăstirea Cozia(2 iul.); Aiud-Sibiu(22 iul.);
Negotin-Vidin-Calafat(7 nov.); Prislop(5 dec.).
Am spovedit și împărtășit,
la cerere, credincioși în duminici și
sărbători. În afară de aceasta, am spovedit și împărtășit de Paști, de
Adormirea Maicii Domnului și de Crăciun, la biserică și la domiciliu 248 + 125
+ 110= 483 credincioși. Dintre
aceștia 250 au fost copii.
La 25 octombrie, preotul
Dvs. a participat la un simpozion la
Vidin, iar la 4-5 dec. la Tr. Severin, susținând comunicări.
Ne-am propus să menţinem serviciile gratuite şi am reuşit, iar
contribuţia de cult să fie ca şi în anii trecuţi după principiul: fiecare dacă poate şi cât poate,
preotul fiind la dispoziţie tuturora, indiferent dacă au achitat ceva sau nu 24
de ore din 24, şapte zile din săptămână şi 365 de zile din an. În rest a fost liber! Cu toate că nu este
obligatorie, contribuția de cult pe 2025 a fost achitată astfel: în Malovăț au
achitat 90,85% din credincioși; în
Bârda au achitat 92,63%. La nivel de
parohie au achitat 91,42%. În
Malovăț s-au remarcat următorii enoriași: I.
Ilinca Alexandru: 500 lei; II.
Cioabă Dumitru, Coman Vasile, Oproiu
Elisabeta, Almichi Ion și Mănescu Vasile: câte 400 lei; III. Popescu Marga: 360 lei; IV. Popescu Angelu și Mănescu Silvia: câte 320 lei: V. Ungureanu Margareta,
Ionașcu Marinelu, Borugă Ion, Crașoveanu Valeriu, Meilă Constantin, Pereanu
Constantin(I), Bazavan Georgeta și Ing. Michescu Ion: câte 300 lei. În Bârda s-au remarcat: I. Mucioniu Ion(I): 405 lei; II. Rădulescu Gica: 400 lei; III. Curea Gigi: 355 lei; IV. Butoi Marius și Turlacu Emil: câte 350 lei; IV. Olteanu Virgil: 300 lei. Cea mai mică
contribuție de cult achitată în Malovăț a fost de 10 lei(5 familii), iar în Bârda 5 lei(o familie). În Malovăț n-au achitat contribuția de cult 33 familii, iar în Bârda 12 familii. Acestea nu sunt cele mai
sărace. Dimpotrivă, dacă v-aș da câteva nume…..!
Am distribuit anul acesta 500 calendare(de perete și agende) şi 254 Kg. lumânări.
Am oficiat slujbele
cuvenite în duminici și sărbători, cât și în celelalte zile, la dispoziția
credincioșilor. Sperăm că ați fost mulțumiți în această privință.
În cursul anului, în
parohia noastră au fost 6 botezuri, 3
cununii și 23 înmormântări. Dintre botezuri, unul a fost din Timișoara. Unul
singur a fost în Bârda.
Am încheiat anul 2024 fără
nici o datorie, cu toate plățile la zi și cu un sold 45.385,29 lei, cu care am trecut în 2025.
Îi mulțumim lui Dumnezeu
pentru tot și pentru toate! Vă mulțumesc Dumneavoastră pentru tot sprijinul pe
care mi l-ați dat și anul trecut!
Dacă Dumnezeu ne va ajuta şi Dvs. îmi veţi fi alături, vom
reuşi să mai facem multe lucruri bune împreună, spre slava lui Dumnezeu. Dorim
să continuăm publicarea şi răspândirea cărţilor religioase; să continuăm să
scoatem şi să vă trimitem ,,Scrisoarea pastorală”; să distribuim gratuit fiecărei familii din
parohie cartea Monografia satului
Bârda-Mehedinți; să tipărim și să vă donăm de Sf. Paști volumul Monografia satului Malovăț-Mehedinți.
Sperăm că primăria va mai avea posibilitatea să ne ajute să realizăm și acest
obiectiv. Dorim să dăm cât mai multe filme cu conţinut religios; să fim
prezenţi în presa scrisă şi pe internet cu cât mai multe contribuţii; să văruim
exteriorul bisericilor din parohie; să organizăm mai multe excursii cu caracter
religios; să continuăm cu donarea pâinii
în duminici şi sărbători; să menţinem serviciile gratuite şi contribuţia
de cult la aprecierea fiecăruia; să putem să acordăm ajutoare celor bolnavi,
neputincioşi şi tuturor celor loviţi de
nenorociri; să intensificăm activitatea pastorală şi misionară; să mărim
numărul participanţilor la slujbe şi multe, multe altele, despre care vom vorbi
pe parcurs. Doamne ajută!
*
Zâmbete. ☺ E greu să nu faci nimic …, nu știi
niciodată când termini; ☺E minunat să ai pe cineva care să te asculte …!
Chiar azi vorbeam cu pereții …! ☺ Doamne, dă-le oamenilor minte! Iar
unora și instrucțiuni de utilizare! ☺ Când îmi vine dor de
copilărie, o pun pe mama să mă bată! ☺Eu, chestia asta n-am înțeles-o.
Când împlinești anii, stingi lumânarea, iar când mori ți-o aprinde… !!!??? ☺Majoritatea
spuneți că găina bătrână face zeama bună. Întrebarea este: cocoșul bătrân la
ce-i bun? ☺ Nu vorbiți niciodată cu gura plină, e lipsă de respect.
Nu vorbiți nici dacă aveți capul gol, e și mai rău! ☺Mecanicul: ,,– Vă
costă 980 lei reparația mașinii! Preferați să plătiți cash sau cu cardul?” ,,–
În lacrimi nu se poate?” ☺Un turist întreabă: ,,– Nu vă supărați, cum
pot să ajung mai repede la gară?” ,,– Luați-o la fugă!!!” ☺Somnul adânc
ajută la prevenirea îmbătrânirii. Mai ales dacă dormi la volan! ☺,,- Domniță,
te rog, un bilet la Cluj!” ,,- Bade, trenul de Cluj a plecat demult!” ,,- Unde?”
*
Program. În
cursul lunii Februarie avem următorul program de slujbe: 1 Febr.(Bârda-Malovăț);
2 Febr.(slujbă la Bârda; pomeniri la Malovăț, la ora 12.30); 8 Febr.(Bârda-Malovăț);
9 Febr.(Malovăț); 15 Febr.(Bârda-Malovăț); 16 Febr.(Bârda);
22 Febr.(Malovăț-Bârda); 23 Febr. (Malovăț) În restul
timpului, la orice oră din zi sau din noapte, preotul poate fi găsit la
biserică, acasă, la telefon: 0724. 99. 80. 86, ori pe adresa: stanciulescubarda@gmail.com.
Sănătate,
pace și bucurii să vă dea Dumnezeu! La
mulți ani!
Pr.
Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu