joi, 26 martie 2026

Marele rost



În oglindă-s bătrân, poezia, în schimb,
Mi-e tânără și eu am aceiași stare,
Singurele ce au neobrăzarea s-o conteste,
Sunt propriile analize medicale.
Dar asta nu se pune chiar deloc,
Ce-mi știe viteza de sedimentare din sânge,
Cum o comparație poate fi o batistă,
Pentru un ochi de mugur care plânge?
Ce știe analiza de trigliceride
Și cea de colesterol, pe aceiași mână,
Despre termeni aparent incompatibili,
Ce dau versurilor frumusețe și vână?
Ce știe biata mea analiza de urină,
Despre cât văzduh eu am băut,
Și câte stele și câte nopți magnifice,
În fundul ochilor mei au încăput?
Ce pot să știe transaminazele
Sau o analiză de glicemie,
Despre epitetele inspirate și capabile
Să deschidă cerul de sub scăfârlie?
Ce știe un microscop de laborator,
Sau substanțele ce sunt de contrast,
Despre universul care colcăie în mine,
Și cât în fascinație-i de vast?
Electrocardiograma nu-i inima mea,
Ci o sinusoidă luată de pe un gard,
Inima mea este locul neastâmpărului,
Unde mă frământ și-apoi ard.
Razele nu văd decât un schelet de oase,
Ca după un timp de la-ngropat,
Văd ele cum mă-mbăt în metafore,
Și de la metafore cum umblu beat?
Analizele mele spun despre suport,
Dar nimic despre confort nu spun,
Îmbăierea în magica poezie și despre,
"Locul la umbră și cu verdeață", antum.
Despre simțurile ascuțite mereu,
Pentru minunății în idei, prin cuvinte,
Pe care le îmbrac după har,
Și care mă fac să fiu mai cuminte.
Analizele medicale-s pentru doctori,
Ce-mi dau tratament pe un înscris,
Pentru că citesc corpul meu și atât,
Fără să știe nimic din ce-am scris.
De aceea o declar ca fiind elixir,
Poezia mea tânără din corpul bătrân,
Analizele medicale îmi spun că e cazul,
Iar analizele poetice, să mai rămân.
Dacă ar mai fi trăit dr. Ana Aslan,
La București, la Institutul de Geriatrie,
I-aș fi recomandat pentru pacienții ei,
Metoda de întinerire prin poezie.
M-aș fi dus ca și material didactic,
Cu poezia mea tânără și eu ca atare,
Să-mi fie studiate, puse-n oglindă,
Poeziile cu analizele medicale.
Dar d-na academician nu mai este,
Și nimic nu mai e cum a fost,
Eu sunt o găina bătrână de supă,
Iar poezia tânără, mi-e morcov cu rost.
Răzvan Ducan
27 martie 2023

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu