Programul de guvernare al niciodată-lui premier Eugen Tomac, include un capitol dedicat relației cu Moldova. Acolo aflăm că se va apăsa pedala de accelerare dintre cele două țări surori.
Am devenit curios și am parcurs pasajul respectiv. Pierdere de vreme. Nici acum 35 de ani nu se vorbea altfel: măsuri administrative, economice, educaționale, culturale, legislative, bla, bla și iarăși bla, bla.
Păi măi, omule bun cu trei cetățenii la activ prin zona de interes, de astea suntem sătui de am ajuns să ne îndoim că mai există speranța reunificării firești.
Acum, ne-am așteptat să ieși la înaintare cu un program concret, menit să (re)îndeplinească visul românilor, întrerupt brutal în 1939 de Stalin și Hitler.
Voiam să vedem că ai în cap un plan concret privind data convocării unui referendum despre unire aici și în „țara” suratei tale Maia, un calendar constituțional, pas cu pas, pentru reîntregirea țării.
Și tu vii să ne aburești cu strategii de apropiere, cu cetățenii reciproce ca pe vremea părintelui tău Petrov, investiții, educație, conectare economică de parcă nu asta face România de vreo trei decenii. De au ajuns românii de aici să aibă îndoieli despre deznodământul investițiilor și necesitatea unirii cu niște frați care par, pe zi ce trece, mai degrabă vitregi.
Nu ține vrăjeala...
C.L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu