Pe 21 noiembrie 2020, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, PNL a prezentat prima variantă a PNRR, în cadrul unui eveniment de partid la care au fost prezenți doar aproximativ 30 de membri ai PNL, premierul în funcție la acea dată, Ludovic Orban, și președintele Iohannis.
A fost un pur exercițiu electoral, PNL prezentând
planul ca pe un proiect propriu, fără să spună că este, de fapt, vorba despre
un Proiect European bine definit, care stabilește clar în ce se pot investi
banii alocați fiecărei țări. PNL promitea 30 de miliarde pentru „modernizarea”
României, iar Iohannis a mai plusat până la 80 de miliarde. Nimeni nu a spus,
atunci, că, de fapt, cea mai mare parte din PNRR o reprezentau împrumuturile,
nu granturile nerambursabile.
Fiind o porcărie electorală, PNRR-ul prezentat pe 21
noiembrie nu a ajuns niciodată la Comisia Europeană, pentru că nu fusese un
plan alcătuit după cerințele UE, care, la acel moment, nici măcar nu erau
foarte clar formulate.
După alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020,
Orban nu a mai fost premier, iar guvernul a fost alcătuit de partidele care
s-au clasat pe locurile 2, 3 și 5 la alegeri, respectiv PNL, USR și UDMR. De
PNRR a ajuns să se ocupe Cristian Ghinea, ministru al Investițiilor și
Proiectelor Europene, care era și este membru al USR, partid care a avut doar
17% din mandatele parlamentare din mandatul 2020-2024.
Ghinea și premierul Cîțu și-au asumat, ei doi,
PNRR-ul, nemailăsând pe nimeni altcineva să se implice în formularea acestui
proiect.
România avea alocate de către CE pentru PNRR 29,2
miliarde de euro, dintre care 14,24 de miliarde erau granturi și aproape 15
miliarde erau împrumuturi. Prima variantă a PNRR depusă de Ghinea conținea
proiecte în valoare de 40 de miliarde de euro. Comisia europeană i-a dat cu
dosarul în cap și l-a trimis acasă, întrebându-l ce naiba nu a înțeles din
alocare maximă posibilă de 29,2 de miliarde.
În mai 2021, Ghinea a trimis la Comisia Europeană a
treia variantă a PNRR, care, de data asta, se încadra în bugetul stabilit de
CE. Când a anunțat public această performanță, ne-a spus și că onor Comisia
Europeană a recomandat României să nu acceseze și componenta de împrumuturi, ci
să se mulțumească doar cu granturile nerambursabile. Ghinea s-a lăudat atunci
că el a decis să meargă cu pedala la pământ, cerând toți banii pe care-i puteam
accesa. El. Un singur om.
PNRR-ul României nu a fost trimis spre aprobare
Parlamentului, nici înainte de a fi trimis la Comisia Europeană, nici după ce a
fost negociat îndelung cu CE și aprobat de aceasta, în septembrie 2021.
Asta, deși, la final, PNRR-ul conținea angajamente
de modificări legislative care nu erau decât de competența Parlamentului.
Căci, orice s-ar crede, în România Parlamentul este
cel care legiferează. NU președintele, nu Guvernul, ci Parlamentul.
Așa s-a ajuns ca un singur individ, Cristian Ghinea,
să negocieze modificări și reforme legislative pe care, din punct de vedere
democratic, nu avea voie să le facă. Mai ales că, în 2021, Cristian Ghinea nu
era nici măcar membru al Parlamentului României. El fusese ales, în 2019, pe
listele USR-PLUS pentru Parlamentul European și a renunțat la calitatea de
membru al PE atunci când a devenit ministru. La alegerile parlamentare din
România nici măcar nu candidase în 2020.
Este o îngrozitoare și foarte gravă abatere de la
Constituție. Un individ care nu a fost votat de nimeni în 2020 a stabilit, în
2021, cum vor fi schimbate legile în România, fără să aibă acest drept. În
plus, nici partidul al cărui membru era și este Cristian Ghinea nu putea decide
singur cum să se schimbe legile țării, dat fiind că nu avea decât 17% dintre
mandatele parlamentare.
Singurul care a aprobat fanteziile legislative ale
lui Ghinea a fost premierul de atunci, Florin Cîțu. Ei doi și-au asumat acest
demers, cerându-ne zgomotos să le ridicăm statui pentru că schimbă România.
Cum, însă, am putea să ridicăm statui unor oameni
care au acționat ilegal, neconstituțional, imoral și antinațional? Statuete ar
trebui să cioplească ei în săpunul pus la dispoziție de închisoarea în care ar
trebui deja să se afle.
Nu doar că cei doi au forțat, complet
antidemocratic, schimbări legislative majore, deși nu conduceau vreo majoritate
parlamentară, dar au produs și pagube majore bugetului țării.
Pentru că mare parte dintre proiectele prevăzute în
PNRR nu au putut fi realizate în termenul prevăzut, ele au fost abandonate și
s-a renunțat la atragerea sumelor aferente de la Comisia Europeană, fie
granturi, fie împrumuturi.
În primul rând, alocarea totală de 29,2 miliarde de
euro a fost redusă, în 2022, cu 1 miliard de euro din partea de granturi, ca
urmare a recalculării performanțelor economice ale României în 2020 și 2021. Au
rămas 28 de miliarde.
Din acestea, am pierdut încă 7 miliarde la
renegocierea cu CE din 2025, din cauza proiectelor nerealizabile în termen
(ceva autostrăzi, metroul din Cluj și multe altele). Apoi am mai pierdut 500 de
milioane din Cererea 3 de plată. Am rămas, până la urmă, cu aproximativ 13,5 de
miliarde de euro granturi și cam 7 miliarde de euro împrumuturi.
Deci din 29 de miliarde am pierdut aproape 9. Mai
avem de primit cam 7 miliarde din cele 20-21 de miliarde de care putem
beneficia în total. Mai sunt 27 de zile până când cade cortina și se încheie
această aventură. Cele 7 miliarde pe care ar trebui să le mai primim înseamnă
contracte semnate și parțiale sau total executate. Statul român trebuie să dea
acești bani, chiar dacă ei nu mai vin de la CE.
Și este posibil să nu mai vină banii, pentru că pare
imposibil să îndeplinim „jaloanele” impuse de Ghinea și Cîțu până la 31 august,
data limită.
Este, așadar, foarte posibil să pierdem cam 7
miliarde de euro (5 miliarde granturi, restul împrumuturi la dobândă mică).
Poate nu vom pierde decât o parte din acești bani. Nu știm încă. Dar deja am
pierdut.
Toate investițiile începute în baza finanțărilor din
PNRR și care nu vor mai fi finanțate prin PNRR trebuie, totuși, plătite. Pentru
asta, Guvernul va trebui să împrumute bani din alte părți, la dobânzi de
7-7,5%. O catastrofă economică pentru o țară și așa înglodată în datorii făcute
aiurea, pentru înarmare și alte fantezii belicoase.
Arareori putem indica un vinovat sau doi pentru un
asemenea dezastru. De obicei, responsabilitatea se împarte la mult mai mulți
oameni. În cazul acesta, însă, lucrurile sunt destul de clare.
Principalul vinovat este Cristian Ghinea, care s-a
și fălit o perioadă, până s-a împuțit situația, că este părintele PNRR. Complicele
lui este, desigur, fostul premier Florin Cîțu, cel care a girat această
aventură financiară comisă în disprețul democrației.
Dincolo de orice altceva, este cel mai clar caz din
istoria recentă a României în care un individ care nu a fost nici ales și nici
mandatat de nimeni a reușit să bage toată țara într-o criză profundă.
Dacă nici de data asta nu se întâmplă nimic și nu
schițează nimeni niciun gest pentru a face dreptate românilor, atunci, cu
siguranță, ne merităm soarta.
Autor:
Patrick Andre de Hillerin
Sursa: Gandul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu