CÂŞTIGĂTORII
din România, R.Moldova şi Serbia ai CONCURSULUI
,,ÎNVAŢĂ
DESPRE ROMÂNI DE ZIUA ROMÂNIEI”
Peste 2 000 de elevi, studenţi, învăţători şi
profesori din mai toate judeţele României au răspuns iniţiativei Asociaţiei
Generale a Învăţătorilor din România de a participa la concursul ,,ÎNVAŢĂ
DESPRE ROMÂNI DE ZIUA ROMÂNIEI”. Au participat şi 98 elevi din
majoritatea raioanelor R.Moldova şi 73 de elevi de liceu din Serbia. Aceştia au
căutat de chiar 1 Decembrie răspunsuri la teme din istoria României dar şi la
teme relevante dar absente în programele şcolare privind comunităţile româneşti
şi le-au expediat pe adresa noului Muzeu al învăţământului ,,Preparandia
arădeană” unde îşi are sediu şi asociaţia învăţătorilor.
În sala
festivă a Colegiului Naţional ,,Vasile Goldiş” Arad, în prezenţa inspectorului
şcolar general adjunct Mihai Spânu, a inspectorului şcolar pentru istorie
Simona Stiger, a inspectorului şcolar Viorel Binchiciu, a unor elevi şi membri
ai asociaţiei învăţătorilor, a avut loc tragerea la sorţi a câştigătorilor
dintre cei care au dat răspunsuri exacte.
Norocoşii care vor intra în posesia unor premii care se ridică la valoarea
de 600 lei au fost:
·
Ana Ciubotaru, clasa a X-a, Liceul Teoretic ,,Vasile
Alecsandri” din Ungheni, R.Moldova, profesor coordonator Corneliu Prepeliţă;
·
Mădălina Lorena Oltean, clasa a XII-a, Liceul ,,Borislav
Petrov Braca” din Vârşeţ, Serbia, profesor coordonator Ion Berlovan;
·
Costel Cătălin Marcu, Clasa a-XII-a A, Licelul Tehnologic
,,Costache Conachi” din Pechea jud Galaţi, profesor coordonator Artenie Viorica
Domnul inspector şcolar general Claudius Mladin a acordat un premiu special
elevei Jitariuc Laura, clasa a XII-a, Liceul Teoretic ,,Ştefan cel Mare şi
Sfânt” din Grigoriopol, liceu refugiat în satul Doroţcaia, raionul Dubăsari
(Transnistria), Republica Moldova.
Colegiul Naţional ,,Vasile Goldiş” şi-a premiat dintre elevii participanţi
pe Casiana Boiţi, Adrian Danci şi Ana Chirla.
Organizatorii anunţă că şcolile, asociaţiile/sucursalele judeţene
ale AGIRo şi alţi binevoitori pot să acorde propriile premii şi altor
participanţi, caz în care li se vor expedia lucrările elevilor care se doreşte
să fie suplimentar recompensaţi pentru eforturile lor.
Cu multă consideraţie,
Viorel Dolha, Preşedintele Asociaţiei Generale a
Învăţătorilor din România
tel 0723259290
Mulţumim
participanţilor! Ne-am fi dorit să avem resurse pentru a acorda premii mai
substanţiale şi pentru toţi care aţi depus eforturi ca să aflaţi mai multe
despre români. În perioada următoare vă vom expedia diplomele de participare
tuturor. Asociaţia noastră va organiza în scurt timp şi alte acţiuni de acest fel, dacă despre aceasta ne veţi
scrie la e-mail asociatiainvatatorilor@gmail.com
că a meritat.
IATĂ RĂSPUNSURILE
CORECTE LA ÎNTREBĂRILE CONCURSULUI:
1.
La Chişinău în data de 3 martie 1917 a fost înfiinţat Partidul
Naţional Moldovenesc sub conducerea lui Vasile Stroescu cu obiectivul de a crea o dietă provincială numită SFATUL ŢĂRII.
2. Cine este autorul actualului Imn de Stat al
Republicii Moldova (,,Limba noastră”
– în 2012 aniversăm 95 de ani de la publicare), cel care a rostit la primul
congres al învăţătorilor moldoveni din Basarabia din 25 mai 1917: „Lucrul drept poate înflori numai dacă se
întemeiază pe idei drepte. Dacă aţi luat asupra d-voastră sarcina de a lumina
poporul, apoi trebuie să daţi poporului idei adevărate, căci altfel întreg
învăţământul e fără rost. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă
facem parte din marele trup al românismului, aşezat şi prin România, Bucovina
şi Transilvania. N-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu
cea de peste Prut. Aceasta să se ştie din capul locului, ca să nu mai vorbim
degeaba.“? ALEXEI MATEEVICI
3. La 24 ianuarie 1918,
Sfatul Ţării proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, iar
unirea cu România a fost hotărâtă în data de 27 martie/9 aprilie 1918
4. După prăbuşirea monarhiei austro-ungare
Congresul General al Bucovinei a hotărât în majoritate la Cernăuţi Unirea cu
România în data de 15/28 noiembrie 1918.
5. La încheierea Primului Război Mondial, Ungaria
îşi proclamă independenţa, incluzând în teritoriul său şi Transilvania. În
aceste condiţii, fruntaşii Partidului Naţional Român şi românii din Partidul
Social Democrat înfiinţează la data de 3 noiembrie 1918 Consiliul Naţional
Român cu sediul în oraşul ARAD.
6. În 13 noiembrie 1918, la Belgrad, guvernul
Ungariei semnează armistiţiul cu Antanta care lăsa sub controlul Ungariei
nordul şi centrul Transilvaniei, iar Banatul sub controlul Serbiei. În aceste
condiţii, românii organizează la data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918 o
Adunare Naţională la Alba Iulia la care desemnează 1228 delegaţi. La adunare au
participat aproximativ 100.000 de persoane care aprobă unanim Rezoluţia Unirii românilor din Transilvania,
Banat şi Ţara Ungurească şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România.
Care este numele omului politic care a redactat şi citit textul rezoluţiei,
nume pe care îl poartă acum şi un prestigios colegiu naţional arădean care a
sărbătorit recent 150 de ani de la naşterea patronului său? VASILE GOLDIŞ
7. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939),
Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost anexate de către URSS în
urma ultimatumului din data de 28 iunie 1940.
8. După ocuparea Basarabiei, Stalin a dezmembrat-o
teritorial în trei părţi. Astfel, la 2 august 1940, a fost înfiinţată RSS
Moldovenească, iar părţile de sud (fostele judeţe Cetatea Albă şi Ismail) şi de
nord (judeţul Hotin) ale Basarabiei, precum şi nordul Bucovinei şi Ţinutul
Herţa au fost alipite RSS UCRAINENE.
9. Regiunii ucrainene Odessa i-au fost incorporate
în 1940 Sudul Basarabiei (raioanele Reni, Bolgrad, Ismail, Tarutino, Arciz,
Chilia Nouă, Tatarbunar, Sărata, Cetatea Albă) şi raioanele transnistriene
Ananev, Kotovsk, Peşceana, Balta, Ciorna, Valea-Hoţului, Codâma, Ocna Roşie din
fosta R.Autonomă S.S Moldovenească creată la 12 octombrie 1924 în cadrul Ucrainei cu capitala la Balta,
iar din 1928 capitala mutându-se la TIRASPOL.
10. La 7 august 1940, în Ucraina a fost creată
regiunea Cernăuţi, prin alipirea părţii de nord a Bucovinei cu Ţinutul Herţa şi
cu nordul judeţului Hotin din Basarabia. Românii sunt majoritari în raioanele:
Herţa - 93,8% din 32,2 mii, Noua Suliţă - 64,3% din 87,5 mii şi Adâncata -
51,4% din 72,7 mii şi prezenţi în număr mare în raionul Storojineţ- 37,1% din 95,3 mii. Care este numele omului politic ucrainean
de origine română ales în rada de la Kiev pe listele
Partidului Regiunilor şi care în perioada
2010-2012 a fost ales vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului
Europei din partea Ucrainei? ION
POPESCU.
11. Introducerea în R.Moldova a
obligativităţii alfabetului
latin a atras proteste din partea vorbitorilor
de alte limbi decât cea română şi a dus la o mişcare secesionistă a
autorităţilor separatiste ale autoproclamatei "Republici Moldoveneşti
Nistrene" care are în componenţă raioanele transnistriene Camenca, Râbniţa, Dubăsari, Grigoriopol, Tiraspol şi
Slobozia, care nu controlează însă şase comune de la est de Nistru
(Cocieri, Molovata Nouă, Corjova, Coşniţa, Pârâta şi Doroţcaia- care se află
sub jurisdicţia Chişinăului) dar şi un teritoriu
la vest de Nistru cu oraşul Bender (Tighina) (cu satul Proteagailovka
inclus) şi comunele Gâsca şi Chiţcani. La alegerile locale din 1990, separatiştii au câştigat
în oraşele Tiraspol
12. Românii care locuiesc în regiunea Transcarpatia din
Ucraina constituie majoritatea absolută în 13 localităţi – 9 din raionul Teaciv
(Teceu): orăşelul Solotvino (Slatina), localităţile Dibrova (Apşa-de-Jos),
Glubochii Potoc (Strâmtura), Topcino (Teteş), Podişor, Bescău, Cărbuneşti,
Bouţul Mare şi Bouţul Mic) şi 4 din raionul Rahiv (Rahău): Belaia Ţercovi
(Biserica Albă), Srednee Vodeanoe (Apşa-de-Mijloc), Plăiuţ şi Dobric.
Transcarpatia se află la Nord de râul TISA
13. În Serbia au dreptul la limbă maternă în şcoli
doar românii din Alibunar (26,5%), Vârşeţ (10,9%), Zitişte (9%), Plandişte
(7,2%), Kovacica (7%) şi Bela Crkva (5,5%), raioane din componenţa provinciei
autonome VOIVODINA.
14. În acelaşi stat sârb, românii din judeţele Bor, Branicevo, Zajecear, Pomoravlie
(majoritari în 161 localităţi cuprinse între Valea Timocului, Dunăre, Valea
Moravei şi Muntele Rătan) nu au nici o oră de limbă română în şcolile publice,
aşa cum nu au dreptul la limba maternă nici românii din Bulgaria (majoritari în
32 localităţi din jurul Vidinului, 25 pe lângă Kozludui şi altele de-a lungul Dunării). Numiţi 4
localităţi în care în 2012 părinţii români din Valea Timocului (Serbia
15. Moscopole, este acum un mic sat din sud-estul Albaniei. În secolul XVII era cel
mai mare oraş din Balcani după
Constantinopol şi centru cultural şi comercial al
aromânilor, aici apărând prima tipografie din Balcani. Oraşul
aromânilor a fost distrus în întregime în 1788 de către Ali Paşa. Sute de mii
de aromâni din nordul Greciei, din sudul Albaniei şi Bulgaria nu au
posibilitatea acum să îşi cultive limba maternă (dialectul aromân). Doar
R.Macedonia permite facultativ acest lucru. Ce număr are Recomandarea din 1997
a Consiliului Europei care cere statelor balcanice să acorde drepturi culturale
aromânilor? 1333
16. În regiunea Meglen, prefecturile Kilkis şi Serres din Grecia meglenoromanii
se af1ă în localităţile lor de baştină: Liumniţa, Cupa, Oşani, Birislav,
Lundzini, Ţîrnareca. Locuiesc şi în comuna Nânta, dar proveniţi din
comunele înconjurătoare după golirea acestora în urma plecării megleniţilor
musulmani în Turcia. Mai locuiesc şi în Republica Macedonia, în comunele Huma,
Gevgelija şi Bogoradica de la graniţa cu GRECIA
17. Istroromânii sunt concentraţi în peninsula Istria din
Croaţia în satul Žejane/Jeiăni din plasa Mune şi în satul Šušnjevica/Şuşneviţa
din plasa Kršan/Crişan. Istroromânii sunt poporul care a avut un singur
învăţător (Andrei Glavina) care a predat timp de patru ani dialectul istroromân
în satul natal ŞUŞNIEVIŢA.
18. S-a născut în. 11 noiembrie 1845 în
judeţul Hotin. A fost boier basarabean, specialist în drept, membru de onoare
al Academiei Române, primul preşedinte al Parlamentului României Mari, senator
al Transilvaniei. După respingerea de către ruşi a ofertei sale de a ceda toată
averea sa Zemstvei (Consiliul ţarist al Basarabiei), cu condiţia folosirii
acesteia pentru şcoli şi biserici în limba română, a donat milioane şi milioane
de ruble şi apoi coroane pentru şcoli, biserici, spitale, burse, biblioteci,
ţărani nevoiaşi în toate ţinuturile româneşti. Spunea: „Omul bogat nu trebuie să-şi
mănânce singur averea, ci să miluiască şi pe acel sărman şi neputincios“ şi „Carte şi iar carte! Şcoli şi iară şcoli! Biserici şi iar biserici!
Prin ele ne vom ridica sufletul şi vom fi stăpâni pe cunoştinţe... Eu îs cu
totul la dispoziţiunea ţării mele cu mintea cât mi-a dat Dumnezeu, cu toată inima
şi cu toată averea mea... Eu ţin la folosul naţiunii, nu la fala mea...”.
Care este numele acestui cel mai mare filantrop român şi salvatorul principal
al şcolilor româneşti din Ardeal al cărui portret se afla într-o sală specială
la sărbătorirea din 1912 în Arad a centenarului primei şcoli de învăţători din
spaţiul românesc ? VASILE STROESCU
19. Spiru Haret a fost matematician român,
astronom, pedagog, principalul reformator al învăţământului românesc, ministru
al Instrucţiunii Publice, academician. A desfiinţat examenul de absolvire de la
sfârşitul liceului, a stabilit ca înscrierea în facultate să se facă numai după
examen de admitere. Redacta personal circularele ministeriale. Îşi făcea timp
pentru a scrie personal tuturor învăţătorilor ce îi trimiteau petiţii. Acorda audienţe
la minister dar şi la propria locuinţă. Orice cerere era satisfăcută numai dacă
era în acord cu legea, şi nu ţinea cont de apartenenţa politică a petenţilor.
Din această cauză unii dintre membrii partidului său i-au devenit adversari. În
lucrarea din 1906, Pagini de istorie
aminteşte de pericolul dependenţei statului român de organizaţii financiare
internaţionale: ,,Controlul european! Adică
o comisie de bancheri străini, care să ia în mână administraţia finanţelor
noastre, să reguleze veniturile, să supravegheze urmărirea impozitelor şi să
mărginească cheltuielile în felul şi după conivenţa lor. Cu alte cuvinte, robia
ţării, impusă nu cu armele, după luptă vitejească, ci în chip ruşinos, ca robia
risipitorului fără minte, căzut pe mâna cămătarilor, care-i storc averea şi-şi
bat şi joc de dânsul". În
17 decembrie 2012 se împlinesc 100 de ani
de la moartea sa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu