Poesis - Gellu NAUM

Acolo lângă mal

Acolo lângă mal sub mânăstire

o fata îi ardea şuturi unuia cu pălarie gri

eu m-am oprit Habar n-aveam de ce

(poate nefericita mea nevoie de-a reintra în cauzalităţi pierdute)

ea m-a simţit şi s-a întors spre mine Avea o geantă extraordinară

Mă jerpelitule mi-a zis ce te holbezi aşa Nu vezi că facem dragoste

Eu m-am întins pe iarba Luceam pe dinauntru

ăla scâncea zicea Te rog goneşte-l

Aş fi putut să le răspund urât sau chiar să le înec motocicleta

pesemne însă că luceam atât de tare

că ochii lor au început să lacrimeze

şi fata ca un fluture s-a înălţat de la pamânt Plutea spre mine

venea ca o mireasă oarbă ca un cireş ceva în genul ăsta

oricum mi-era egal Pluteam şi eu

cerul se ridica din ce în ce mai sus

ala scâncea zicea Te rog goneşte-l

Athanor

(Dintr-un stravechi gest ars

de patru mii de ani)

Foşnet al cenuşii memorie stinsă a focului

peste tatuajele de calcar

cămaşi de apă limpezi între nisipuri

viermi vegetali ocolind pietricelele

vuiet al găleţilor căzute în fântâni

dar toate acestea se petreceau sub o pătlăgină

şi într-o bună zi el a ieşit să vadă

deasupra noi şedeam lângă araci

şi cârlionţii ni se întindeau spre ei

groapa de var se cam părăginise

prin ceaţă umblau păsările ameninţătoare ale somnului

noi ne feream pe cât puteam

şi el ne rezema cu ochii

Triunghiul

În barca un pescar surd vorbeşte cu apa Crede că nu-l aude nimeni

Zenobia îmi ţine amândouă mâinile pe inimă Îngenunchez cu adoraţie şi mă gândesc la altceva

Zenobia zice să nu mâncăm cocoşi albi pentru că se supără cineva pe noi Pescarul întoarce capul şi ne priveşte bănuitor

Un înţelept scoate o clipă capul din apă ne strigă disperat apoi se scufundă De data asta pentru totdeauna

Zenobia îmi spune Între noi fie vorba suntem victimele imaginaţiei celorlalţi

Nu pot să-i răspund pentru că mi-ar intra tot cerul în gură

Acum pescarul a scăpat un peştişor Îl ceartă cu glas tare Laşule zice n-ai avut curajul să stai să te mănânc

Zenobia mă întreabă ce este un baldachin Îi arat lopata

Deasupra noastră unii vor să ne înveţe de bine

Uite uite un triunghi spune Zenobia A venit pe lume să se adapteze

Pescarul a tras la mal Vrea să vorbească şi cu pământul Crede că nu-l aude nimeni.