luni, 12 septembrie 2016

Scurtă prezentare a cărţii lui Marius UGLEA - Coloniile de muncă de la exploatările miniere Baia Sprie, Cavnic şi Nistru (1950-1955), Baia Mare, Editura Ethnologica (Colecţia Historia), 2016

Marius Uglea, Coloniile de muncă de la exploatările miniere
Baia Sprie, Cavnic şi Nistru (1950-1955), Baia Mare,
Editura Ethnologica (Colecţia Historia), 2016


Miercuri, 7 septembrie la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetul Marmației a avut loc lansarea volumului Coloniile de muncă de la exploatările miniere Baia Sprie, Cavnic și Nistru (1950-1955), volum publicat în cadrul seriei ,,Historia” a Editurii Ethnologica din Baia Mare. Evenimentul a avut loc în cadrul manifestărilor științifice ,,Școala de toamnă, politici sociale în comunismul românesc” organizate de Fundația Academia Civică, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și Fundația Konrad Adenauer Stiftung. La prezentarea volumului au luat cuvântul Prof. univ. dr. Virgiliu Țârău – vicepreședinte al CNSAS, Dr. Klara Gușeth – director al Arhivelor Naționale Maramureș, Prof. dr. Ștefan Mariș – director al Centrului Județean pentru Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș, coordonator al Editurii Ethnologica din Baia Mare, Conf. univ dr. Ionuț Virgil Costea – Facultatea de Istorie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, Prof. dr. Gheorghe Mihai Bârlea – Centrul Universitar Nord        Baia Mare, Prof. dr. Ilie Gherheș – Universitatea de Vest Vasile Goldiș, Baia Mare, și autorul  Dr. Marius Uglea – Arhivele Naționale Maramureș. Moderatorul prezentării a fost domnul Robert Furtos – cercetător al Muzeului Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighetul Marmației. 
Subiectul volumului îl constituie coloniile şi lagărele de muncă din România, studiu de caz coloniile de muncă de la exploatările miniere din Baia Sprie, Cavnic şi Nistru. Cronologic, tema propusă se încadrează în perioada de funcţionare a exploatărilor miniere ca şi centre de detenţie politică, 1950-1955, la exploatarea minieră din Baia Sprie, deţinuţii politici aflându-se până la începutul anului 1956.
La elaborarea cărții au fost utilizate documente create în perioada 1950-1956 de administraţiile minelor de la Baia Sprie, Cavnic şi Nistru, precum şi de Direcţia Minelor Baia Mare, deţinute de Serviciul Judeţean Maramureş al Arhivelor Naţionale precum şi documente ale fostelor structuri ale Securităţii, aflate în păstrarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din Bucureşti. Nu au fost neglijate nici fișele matricole penale create şi aflate în păstrarea Arhivei Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor Jilava, fotocopiate de reprezentanții Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Pe baza informaţiilor obţinute în urma cercetării fişelor matricole ale deţinuţilor politici, au fost reconstituite listele celor internaţi la coloniile de muncă, autorul apropiindu-se de numărul cât mai exact al deţinuţilor din perioada 1950-1955. În aceste liste au fost cuprinse numele deţinuţilor, data arestării sau condamnării acestora, data la care ei au fost aduşi la Baia Sprie, Cavnic şi Nistru, apartenenţa politică, respectiv originea socială sau ocupaţia avută la data arestării. Coloniile de muncă de la exploatările miniere Baia Sprie, Cavnic şi Nistru (1950-1955) este astfel și un dicționar al celor care au suferit în detenția politică de la exploatările miniere. Pentru prezentarea unor aspecte legate de regimul de viaţă în minele din sudul zonei Maramureşului şi accentuarea dimensiunii represiunii exercitate asupra deţinuţilor au fost utilizate o serie de interviuri, cele mai multe din Arhiva de Istorie Orală a Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet, care au fost luate unui număr important de foşti deţinuţi organizaţi în AFDPR, precum și interviuri realizate de autor. Au fost consultate şi studiile memorialistice, scrise de foştii deţinuţi care au cunoscut detenţia politică la Baia Sprie, Cavnic şi Nistru, printre aceștia numărându-se Ion Ioanid – Închisoarea noastră cea de toate zilele, Ion Pantazi – Am trecut prin iad, Cornel Onaca – Martori şi martiri, Ion Diaconescu – Temniţa, destinul generaţiei noastre, Gabriel Bălănescu – Din Împărăţia Morţii. Studiile şi articolele de specialitate conturează contextul politic şi legislativ al apariţiei şi evoluţiei lagărelor de muncă din România comunistă, cu accentul asupra celor care au funcţionat la Baia Sprie, Cavnic şi Nistru, dar şi a altor colonii din România (Radu Ciuceanu, Regimul penitenciar din România 1940 – 1962; Monica Grigore, Oana Ionel, Colonia de muncă forţată Capul Midia, punct terminus al Canalului suferinţei în ,,Arhivele Securităţii’’, CNSAS, Bucureşti; Cicerone Ioniţoiu, Victimele terorii comuniste. Arestaţi, torturaţi, întemniţaţi, ucişi, vol. 1-11; Marius Uglea, Colonia de muncă de la mina Cavnic, Maramureş în ,,Forme de represiune în regimurile comuniste’’. Lucrările publicate sub egida Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România au fost deosebit de utule în identificarea unor documente inedite aflate în păstrarea Arhivei Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din Jilava, sau în alte arhive din România.
Din punct de vedere structural volumul cuprinde șase capitole (Istoriografia coloniilor de muncă de la minele din Baia Sprie, Cavnic și Nistru; Reglementări legislative; Zona Maramureşului  – centru de detenţie politică; Colonia de muncă de la Exploatarea Minieră Baia Sprie – Formaţiunea 0627; Colonia de muncă de la Exploatarea Minieră Cavnic – Formaţiunea 0979; Colonia de muncă de la Exploatarea Minieră Nistru – Formaţiunea 0630), cu subcapitolele aferente, autorul încercând să aducă la cunoştinţa istoricilor, cercetătorilor şi nu numai acestora, faptul că represiunea comunistă din România a fost exercitată şi în cadrul unor centre concentraţionare mai puţin cunoscute la acea dată, unde munca extrem de grea, însoțită de un regim alimentar sever, respectiv de un regim de detenție și izolare specific lagărelor comuniste, nu avea alt scop decât distrugerea cât mai discretă a celor incomozi instituirii unui regim politic extrem.

Dr. Marius Uglea
Absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie, Universitatea ,,Babeş-Bolyai’’ Cluj-Napoca, secţia Istorie, specializarea Istorie Contemporană (2006). Doctor în istorie cu teza Coloniile de muncă din România (1950-1955). Studiu de caz: Coloniile din Regiunea Maramureş susţinută la Institutul de Istorie ,,George Bariţiu’’ din Cluj-Napoca, Academia Română (martie 2014). Arhivist la Arhivele Naţionale Maramureş. Autor al unor lucrări privind coloniile de muncă forţată şi evoluţia societăţii civile româneşti după 1989. Domenii de interes: sistemul concentraţionar românesc, rezistenţa armată anticomunistă, legislaţia represiunii comuniste, societatea civilă din România

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu