Este lucru știut că un popor rămâne în istorie, deci în memoria urmașilor, în primul rând prin cultura sa spiritual-materială: mitologie, credință sistematizată, poezie, filosofie, cronici, legislație, idei științifice, îndiguiri, sisteme de irigație, temple, obeliscuri, piramide, realizări tehnologice (schițe cu mașini zburătoare, hărți și calendare senzaționale, obiecte confecționate din metale pure sau din aliaje extrem de dure, aparate pentru socotit etc.).
Iată
motivul pentru care în orice istorie onestă se vorbește de marile bazine
culturale ale lumii antice (traco-geții, egiptenii, mesopotamienii, indienii,
chinezii, greco-romanii), care sub diferite forme și pe diverse canale ne
influențează/marchează pozitiv și pe noi, oamenii secolului 21, pe când despre
etrusci se presupune (nu există dovezi certe!) că au influențat limba și
cultura italicilor, la fel cum, ne asigură antropologul italian Sergi, la baza
rasei și culturii mediteraneene stau patru mari ramuri: iberii în Spania,
ligurii în Franța și Italia, pelasgii în Grecia și Asia Mică, libienii pe
coasta de nord a Africii și pe valea Nilului. Însă, precizează gânditorul Petre
P. Negulescu în tratatul Geneza formelor
culturii (Editura Minerva, BPT, București, 1993), „Punctul de vedere al
antropologului italian a fost și este foarte discutat”.
Ce
să mai vorbim de hitiți, care, nelăsând ceva remarcabil în plan
cultural-spiritual, n-au fost complet dați uitării doar datorită faptului/norocului
că sunt menționați în Vechiul Testament...
Revenind
la ale noastre, eu spun că-i foarte important pentru un tânăr însetat de
cultură să fie călăuzit pas cu pas într-ale cititului temeinic și dătător de
negrăite delicii spirituale. Altminteri, adică în lipsa călăuzei (învățător,
nomenclator), acel tânăr ori se va pierde în goana după informații felurite și
lecturi facile, ori (și asta este deosebit de grav!) pe drumul anevoios și
întortocheat spre cărțile de căpătâi, va pierde gustul pentru autoinstruire
prin lecturi judicios sistematizate.
Da,
căci realitatea educațională a zilelor noastre pandemice este nu numai
descurajantă în plan moral-spiritual, ci de-a binelea alarmantă: cursuri on line și tot mai mulți analfabeți
funcționali (absolvenți de liceu și de facultăți pe bani, politruci și
sinecuriști), proiecte naționale (precum România educată) la țanc terminate în
coadă de pește, căruța așezată înaintea boilor sau educația (sexuală) mai înainte
de temeinica instruire în spiritul valorilor naționale (credința strămoșească,
limba maternă, istorie, geografie, cultura consacrată, tradiții) etc.
În
ceea ce mă privește, având mare bătaie de cap în adolescență cu cititul la
întâmplare în căutarea desărvârșitului (dar, har Domnului, la momentul oportun
am avut parte de redutabile călăuze), cu ceva ani în urmă am alcătuit pentru
fiică-mea și prietenii ei o primă listă cu cărțile referențiale din cultura
națională și universală. S-a dovedit cu folos, căci – trecând mai apoi prin
nenumărate mâini – la un moment dat fiică-mea, zâmbind, mi-a arătat cât de
ferfenițită ajunsese respectiva listă înjghebată la repezeală...
A
doua listă, cea reprodusă în prezentul text, mi-a cerut-o anul trecut un tânăr
prieten, îndrăgostit până peste cap de cultura autentică. Intenționat ea
conține mai mult de 100 de cărți (considerate de mine dacă nu esențiale, atunci
pe aproape), așa încât fiecare doritor de cultură să-și poată selecta propria
sută de cărți.
Biblia – cartea referențială
pentru toți căutătorii de Adevăr și Frumos.
I.Cultura română
1.Mihai Eminescu (poezia și
proza);
2.Ion Creangă (Povești, Amintiri
din copilărie, Povestiri, Varia, Corespondență – Editura Minerva, București,
1972);
3.I.L.Caragiale (Momente și
schițe, Teatru);
4.Petre P. Negulescu (Filosofia
renașterii, Istoria filosofiei moderne, Destinul omenirii, Geneza formelor
culturii);
5.Lucian Blaga (poezie, proză,
filosofie);
6.Nicolae Iorga;
7.Mircea Eliade (Maitreyi, Nunta
în cer, Noaptea de Sânziene, proza fantastică, Istoria religiilor);
8. Tudor Arghezi (poezie și
proză);
9. Mihail Sadoveanu (Frații
Jderi, Nicoară Potcoavă, Baltagul, nuvele);
10.Liviu Rebreanu (nuvele,
romanele: Ion, Răscoala, Pădurea spânzuraților);
11.Radu Gyr (Anotimpul umbrelor –
Sonete și rondeluri, Editura Vremea, București, 1998);
12.Marin Preda (Moromeții, Cel
mai iubit dintre pământeni).
II.Cultura franceză
1.François Villon (Poezii, BPT,
Editura Minerva, 1983);
2.René Descartes (filosofie);
2.Voltaire (teatru, proză);
3.Molière (teatru);
4.Stendhal (Roșu și negru,
Mănăstirea din Parma, nuvele);
5.Honoré de Balzac (Moș Goriot,
Eugénie Grandet, nuvele);
6.Gustave Flaubert (Doamna
Bovary, Salammbô, Educația sentimentală);
7.Guy de Maupassant (O viață,
Bel-Ami, nuvele);
8.Alexandre Dumas-tatăl (Cei trei
mușchetari, După douăzeci de ani, Vicontele de Bragelonne, Doamna de Monsoreau,
Cei patruzeci și cinci, Regina Margot, Contele de Monte Cristo, Laleaua
neagră);
9.Alexandre Dumas-fiul (Dama cu
camelii);
10.Alfred de Musset (poezii,
teatru, proză);
11.Alfred de Vigny (romanul
Cinq-Mars, BPT, 1971);
12.Victor Hugo (Mizerabilii,
Notre Dame de Paris, teatru, poezii);
13.Ėmile Zola (Gervaise, Nana,
Pântecele Parisului);
14.Carles Baudelaire (Florile
răului);
15.Marcel Proust (În căutarea
timpului pierdut);
16.Anatole France (Istoria
contemporană, Cartea prietenului meu, Crinul roșu);
17.Roger Martin du Gard (Familia
Thibault);
18.André Gide;
19.François Mauriac (Sfârșitul
nopții, Sărutul dat leprosului, BPT, 1972);
20.Albert Camus (Străinul, Ciuma,
Mitul lui Sisif);
20.Jean-Paul Sartre (filosofie,
eseistică).
III.Cultura engleză
1.W. Shakespeare (teatru,
sonete);
2.Francis Bacon (filosofie);
3.John Milton (Paradisul
pierdut);
4.Jonathan Swift (Călătoriile lui
Gulliver, BPT, 1967);
5.Henry Fielding (romanul Tom
Jones);
6.Daniel Defoe (Robinson Crusoe,
Moll Flanders);
7.Walter Scott (Ivanhoe, Rob
Roy);
8.George Gordon Byron
(poezie);
9.Percy Bysshe Shelley
(poezie);
10.William M. Thackeray (romanul
Bâlciul deșertăciunilor);
11.Charles Dickens (Marile
speranțe, Oliwer Twist);
12.John Galsworthy (romanul
fluviu Forsyte Saga);
13.W.Somerset Maugham (nuvele,
romanele Robie, Vălul pictat, Plăcerile vieții);
14.George Bernard Shaw (teatru);
15.Bertrand Russell (filosofie,
eseistică);
16.George Orwell (romanele O mie
nouă sute optzeci și patru, Ferma animalelor);
17.Graham Green (Comedianții,
Americanul liniștit, Puterea și gloria);
18.Oscar Wilde (Portretul lui
Dorian Gray, teatru, De profundis);
19.James Joyce (romanul Ulise).
IV.Cultura germană
1.Gotthold Ephraim Lessing;
2.Johann W. Goethe (Faust,
balade);
3.Friedrich Schiller (poezii,
teatru);
4.Immanuel Kant (Critica rațiunii
pure, Critica rațiunii practice, Critica puterii de judecare);
5.Georg W. Hegel (Fenomenologia
spiritului);
6.Arthur Schopenhauer (Lumea ca
voință și reprezentare);
7.Johann Christian Friedrich
Hölderlin (poezii, Hyperion sau Pustnicul în Grecia);
8.E.T.A. Hoffmann (proză
fantastică);
9.Heinrich Heine (poezii);
10.Novalis (poezie, proză);
11.Friedrich Nietzsche (Dincolo
de bine și de rău, Așa grăit-a Zarathustra);
12.Thomas Mann (Casa Buddenbrook,
Muntele vrăjit, Doctor Faustus, nuvele);
13.Paul Heyse (nuvele);
14.Hermann Hesse (Jocul cu
mărgele de sticlă);
15.Friedrich Dürrenmatt (romanul
Justiție, proză scurtă – Editura Univers, 1990).
V.Cultura iberică
A)Cultura spaniolă
1.Miguel de Cervantes (Don
Quijote de la Mancha, Nuvele exemplare);
2.Lope de Vega (teatru);
3.Francisco de Quevedo;
4.Pedro Calderón de la Barca
(teatru);
5.Baltasar Gracian (Oracolul
manual, Criticonul);
6.Federico Garcia Lorca (poeme);
7.Benito Pérez Galdós;
8. Miguel de Unamuno (Viața lui
Don Quijote și Sancho, Editura Univers, 1973)
8.Vicente Blasco Ibañez;
9.Antonio Buero Vallejo (teatru,
Editura Univers, București, 1984);
10.Camilo José Cela (Familia lui
Pascual Duarte, Cristo versus Arizona).
B)Cultura
portugheză
11.Luís de Camões (poetul
național al Portugaliei);
12.Almeida Garett (Călătorie prin
țara mea, Editura Univers, București, 1979);
13.Eça de Queiroz (romanul
Relicva, Editura Univers, București, 1972);
14.José Saramago (romanul
Memorialul de la Mafra, Editura Univers, București, 1988).
VI.Cultura rusă
1.Alexandr Sergheevici Pușkin
(poezie, proză);
2.Mihail Iurievici Lermontov
(poezii, romanul Un erou al timpului nostru);
3.Nikolai Vasilievici Gogol
(Suflete moarte, Taras Bulba, piesa Revizorul);
4.Ivan Goncearov (romanul
Oblomov);
5.Ivan S. Turgheniev (Povestirile
unui vânător, Un cuib de nobili, Fum);
6.Feodor Mihailovici Dostoievski
(nuvele, Însemnări din subterană, romane: Umiliți și obidiți, Amintiri din casa
morților, Crimă și pedeapsă, Idiotul, Demonii, Frații Karamazov);
7.Lev Nikolaevici Tolstoi (Război
și pace, Anna Karenina, Învierea, nuvele: Cazacii, Sonata Kreutzer, Hagi-Murad,
Părintele Serghi);
8.Anton Cehov (teatru, Schițe și
nuvele – Editura Univers, București, 1971);
9.Ivan Alexeevici Bunin (Nuvele
și povestiri, Editura pentru Literatura Universală, Buc., 1968);
10.Maxim Gorki (nuvele, trilogia
Copilăria-La stăpân-Universitățile mele);
11.Mihail Șolohov (Povestiri de
pe Don, Donul liniștit);
12.Mihail Bulgakov (Maestrul și
Margareta);
13.Iuri Dombrovski (Pe urmele
șarpelui boa, Facultatea de lucruri inutile);
14.Serghei Esenin (poezii);
16.Vasili Grossman (romanul Viață
și destin, povestirea Panta rhei);
17.Boris Pasternak (poezii,
romanul Doctor Jivago);
18.Alexandr Soljenițîn (O zi din
viața lui Ivan Denisovici, Arhipelagul Gulag);
19.Valentin Rasputin (Bani pentru
Maria, Despărțirea de Matiora);
20.Evgheni Evtușenko (poezii,
romanul Dulce ținut al poamelor).
VII.Cultura italiană
1.Dante Aligheri (Divina
comedie);
2.Francesco Petrarca (poezii);
3.Givanni Boccaccio
(Decameronul);
4.Matteo Bandello (nuvele);
5.Ludovico Ariosto (poezie,
teatru);
6.Torquato Tasso (Ierusalimul
eliberat);
7.Niccolò Machiavelli
(Principele);
8.Alessandro Manzoni (romanul
Logodnicii);
9.Giacomo Leopardi (poezie);
10.Luigi Pirandello (nuvele,
teatru);
11.Alberto Moravia (eseuri,
nuvele, povestiri, romanul Ciociara);
12.Cesare Pavese (proză);
13.Giorgio Bassani (povestiri,
romanul Bâtlanul – Editura Univers, București, 1973);
14.Giovanni Papini (Un om
sfârșit, Gog);
15.Giuseppe Tomasi di Lampedusa
(Ghepardul).
VIII. Cultura popoarelor nordice
A)Cultura poloneză
1.Adam Mickiewicz (poemul Pan
Tadeusz);
2.Józef Ignacy Kraszewski (romane
istorice, de pildă „Contesa Cosel” – Editura Eminescu, 1973);
3.Henryk Sienkiewicz (nuvele,
Cavalerii teutoni, Quo Vadis);
4.Boleslaw Prus (nuvele, romanele
Păpușa și Faraonul)
5.Władysław Reymont (tetralogia
Țăranii).
B)Cultura
daneză
1.Hans Christian Andersen
(povești);
2.Søren Kirkegaard (filosofie).
C)Cultura
norvegiană
1.Henrik Ibsen (teatru);
2.Björnstjerne Björnson (poezie,
teatru, povestiri);
3.Jonas Lie (nuvele, povestiri);
4.Knut Hamsun (romnul Foamea).
D)Cultura
suedeză
1.August Strindberg (teatru,
romanele Camera roșie și Întâmplări din arhipelag);
2.Selma Lagerlőf (povești,
nuvele, romanul Charlotte Lőwenskőld);
3.Pär Lagerkvist (nuvele,
romanele Piticul și Baraba).
IX.Cultura nord americană
1.Mark Twain;
2.Edgar Allan Poe (poezie,
Prăbușirea casei Usher, Crimele din Rue Morgue, Cărăbușul de aur, Aventurile
lui Gordon Pym);
3.Hermann Melville (romanul Moby
Dick);
4.Stephen Crane (Semnul roșu al
curajului);
5.Frank Norris (romanele
Caracatița și Mc Teague);
6.Jack London (Colț alb, Chemarea
străbunilor, Lupul de mare, Martin Eden);
7.Theodore Dreiser (romanul O
tragedie americană);
8.John Steinbeck (romanele
Fructele mâniei și Iarna vrajbei noastre);
9.Sinclair Lewis (romanul Strada
Mare);
10.William Faulkner (Sartoris);
11.Ernest Hemingway (Pentru cine
bat clopotele, Bătrânul și marea);
12.Saul Bellow (romanele Iarna
decanului și Ravelstein).
X.Cultura sud americană
1.Alejo Carpentier, cubanez
(Recurs la metodă, Concert baroc);
2.Graciliano Ramos, brazilian
(romanul São Bernardo);
3.Mario Vargas Llosa, peruan
(Războiul sfârșitului lumii, Cine l-a ucis pe Palomino Molero);
4.Gabriel Garcia Marquez,
columbian (Un veac de singurătate, Toamna patriarhului);
5.Jorge Luis Borges, argentinian
(Relatarea lui Brodie, Aurul tigrilor, Cartea de nisip);
6.Adolfo Bioy Casares, prieten și
concetățean cu J.L.Borges (Visând la eroi, Jurnal din războiul porcului);
7.Pablo Neruda, chilian (poet).
XI. Diverse culturi
A)Culturi antice:
a)Cultura greacă: Platon,
Aristotel, Homer (Iliada, Odiseea), Eschil, Sofocle, Euripide;
b)Cultura latină: Vergiliu
(Eneida), Horațiu (Ode), Ovidiu (Metamorfoze), Apuleius (romanul Măgarul de
aur);
c)Cultura chineză: Confucius
(Analecte), Lao Zi (Cartea despre Dao și Putere);
d)Cultura indiană: Vede,
Brahmane, Upanișade, Codul lui Manu, Mahabharata, Ramayana.
B)Alte
culturi:
a)Cultura japoneză: Sei Șōnagon
(Însemnări de căpătâi), Yasunari Kawabata (Sembazuru, Vuietul muntelui,
Frumoasele adormite);
b)Cultura chineză medievală și
modernă: poeții medievali Du Fu și Li Tai-pe, scriitorul Și Nai-an (Pe malul
apei), marele scriitor U Ceng-en (Călătorie spre soare-apune), Cao Xue-qin
(Visul din pavilionul roșu), scriitorul contemporan Ba Jin (romanul Nopți
reci);
c)Cultura neogreacă: Nikos
Kazantzakis (romanul Alexis Zorba, Editura pentru Literatura Universală,
București, 1969);
d)Cultura austriacă: Franz
Grillparzer (Sărmanul muzicant), Friedrich Halm (Liza-Marțipan), Elias Canetti,
Stefan Zweig, Rainer Maria Rilke (poezie), Franz Kafka (Verdictul, Metamorfoza,
Procesul, Castelul), Robert Musil (Kakania, Omul fără însușiri).
Sighetu
Marmației, George PETROVAI
20 iulie 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu