Alegerile locale parţiale, organizate recent în 31 de localităţi, au readus în actualitate alegerile locale în două tururi. USR PLUS, zice Dan Barna, s-a clasat peste tot pe locul doi. Dacă alegerile ar fi fost în două tururi, continuă el, USR PLUS ar fi avut şansa să câştige câteva primării.
Prin urmare, USR PLUS cere ca din toamnă să se rediscute problema alegerilor primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene în cadrul coaliţiei.
În programele electorale mai multe partide şi-au propus acest lucru. Dan Barna atrage atenţia PNL că acest lucru a fost inclus de PNL în programul de guvernare.
Trei partide optează pentru alegerile într-un singur tur: PSD, PNL şi UDMR. Cele două partide mari îşi împart ţara aproape în două, iar UDMR domină în localităţile şi judeţele în care ponderea populaţiei maghiare este de peste 30-35%.
Fiind o situaţie confortabilă pentru cele trei partide se înţelege că la un vot în parlament, cu toată aparenţa de democraţie, nu se va reveni la două tururi.
În ce fel ar putea useriştii forţa PNL-ul să voteze modificarea legii alegerilor locale? Doar prin şantaj. Prin ieşirea de la guvernare a USR PLUS s-ar crea cu adevărat o criză politică. PNL, ca de altfel şi PSD, au jurat că nu vor guverna niciodată împreună. Un guvern PNL minoritar este de neconceput. PSD-ul de acum nu mai este PSD-ul care a susţinut guvernul minoritar Călin Popescu Tăriceanu în urmă cu 15 ani. Nu poate fi trecut cu vederea nici eşecul „marii coaliţii” PDL-PSD din anul 2009. Experimentul unei uniuni social-liberale, de asemenea a eşuat prin spargerea USL la mijlocul unei guvernări fără prea multe rezultate remarcabile, în ciuda votului masiv primit de la populaţie.
În fond poate că este vorba despre un eşec al democraţiei reprezentative. În sensul că populaţia votează o dată la patru ani oferindu-le puterea unui partid. Adică poporul este stăpân o singură zi din patru ani, în ziua alegerilor. Imediat după alegeri predă întreaga putere de decizie în mâna unui om în cazul primarilor şi preşedintelui ţării, şi unor partide când este vorba despre alegeri parlamentare.
Sunt destul de mulţi teoreticieni care demonstrează că nu există democraţie autentică în nicio ţară din lume.
Dar iată că alt mod de a conduce nu s-a inventat. În mod paradoxal, scrie Walter Pippman, dacă ar conduce toţi cei ce votează, aceştia şi-ar urmări propriile interese la fel ca politicienii. Acelaşi Lippman a vorbit primul despre un „război rece” care se instalează nu numai între ţări, ci şi între cel ales şi alegători. După festinul din ziua alegerilor urmează o răceală care continuă până la următoarele alegeri de peste patru ani.
Preocuparea USR PLUS de a introduce votul în două tururi pentru primari nu înseamnă, aşadar, mai multă democraţie. Şi nici siguranţa că un primar sau preşedinte de consiliu judeţean ales din al doilea tur este mai bun decât unul dintr-un singur tur. Ambele formule sunt numai în avantajul partidelor, nu al alegătorilor. Dar alegerea din două tururi lasă impresia de alegeri cu un grad mai mare de democraţie.
Punerea sub semnul întrebării a însăşi esenţei alegerilor democratice este din ce în ce mai aprigă. Formaţiunile anti-sistem se nasc în special în vreme de crize profunde. Semnele crizei de conştiinţă, apărută în timpul pandemiei, deja se văd. Partidul preşedintelui Macron, ca şi partidul de extremă dreaptă condus de Marine Le Pen, nu s-au clasat pe primul loc în primul tur, dar nici turul doi nu le-a adus nicio victorie. La aceste rezultate ar trebui să reflecteze Dan Barna şi partidele de nişă, în general. Deci alegerile în două tururi nu asigură în sine victoria unor candidaţi USR PLUS.
Absenteismul tot mai pronunţat, duminică doar 34,5% din alegătorii francezi s-au prezentat la vot, este un semnal de neîncredere în sistemul democratic, sistem care după alegeri oferă întreaga putere partidelor.
Tot Franţa oferă încă un exemplu pentru partidele mici: cu un tur sau două câştigătoare sunt tot partidele tradiţionale. Cum ar veni la noi, PSD şi PNL.
Partide parlamentare precum USR PLUS, iar mai nou şi AUR, sunt condamnate la locul doi sau trei la toate alegerile locale de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, indiferent de sistemul electoral. Asta-i soarta partidelor mici peste tot în lume. Singura lor salvare este să se agaţe de câte un partid mare şi să obţină prin negocieri cât mai mult.
Autor: Dumitru
Păcuraru
Sursa: Informaţia
zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu