Ziua Limbii Române

                                                 de Gheorghe Pârja

Astăzi este 31 august 2024. Ziua Limbii Române pe cele două maluri ale Prutului. Cine își mai aduce aminte de revoluția lingvistică de la Chișinău, de acum trei decenii și jumătate? După cum vedeți, eu nu am uitat. Datoria este să însemnăm timpul cu evenimente care au marcat istoria recentă. Cine a cunoscut, în detaliu, care a fost zbaterea și riscul unor intelectuali basarabeni pentru Limba Română în Basarabia le prezintă firescul onor. Am avut șansa să mă întâlnesc, și să facem o instituție a prieteniei, cu un curajos basarabean, un mare admirator al vechimii Maramureșului, Vlad Pohilă, lingvist, scriitor, jurnalist. L-am admirat deoarece a avut molecula riscului pentru Limba Română în Basarabia. Din păcate, acum patru ani, prematur, s-a săvârșit din viață. A avut curaj pentru Limba Română în Basarabia când totul era în cumpănă. A editat împreună cu scriitorul Ion Druță, ziarul cu grafie latină „Gândul”, tipărit la Riga. A fost un semnal pentru schimbarea în bine.

A participat la Revoluția alfabetului latin. Evident, nu a fost singur. Avem șirul devotat de mari intelectuali, de la Nicolae Dabija, la Mihai Cimpoi, de la Alexandru Bantoș, la Arcadie Suceveanu. Alături, stă oastea îndrăzneață de academicieni, scriitori, artiști plastici, compozitori. Cei care au ridicat Basarabia în spirit românesc au fost intelectuali proveniți de la țară. Asta mi-a spus-o criticul literar Mihai Cimpoi. În peste treizeci de ani, am avut răgazul să le cunosc dârzenia și curajul de a spune că Limba Română este patria lor. A noastră. Trebuie să știm că Limba Română în Basarabia a constituit obiectul unui experiment fără precedent. Prin voință politică a fost denaturată, s-a voit ruperea ei din cadrul natural. Și totuși a rezistat. A fost nevoie de o investiție enormă, de o conștiință națională unică în această parte de lume. A primit lovituri grele, și continuă să le primească. Forța unui imperiu nu a reușit să zdrobească o limbă vorbită de patru milioane de oameni.

Încă mai are parte de bătălii surde. Cunoscând suficient de bine starea de spirit a românilor de dincolo de Prut, spun că orice articol, orice manifestare în numele Limbii Române este o cărămidă pentru conștiința unei victorii. Îmi aduc aminte de acei o sută de mii de basarabeni, când în 27 august 1989, au cerut, lângă statuia lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ca Limba Română să fie limbă de stat și revenirea la grafie latină. Peste câteva zile, pe 31 august, Sovietul Suprem al Republicii – Parlamentul – a votat legile care îndeplineau aceste cerințe. Istoria sărbătoririi Limbii Române începe cu procesul de desprindere a Basarabiei de Uniunea Sovietică și emanciparea poporului din dreapta Prutului. Regretatul prieten Vlad Pohilă îmi spunea, la lansarea cărții mele „Ochii Basarabiei,” apărută prin grija dr. Teodor Ardelean, la instituția pe care o conduce: „Eu cred că cea mai intimă sărbătoare, cu adevărat, după Paște și Crăciun, pentru mine este 31 august, Ziua Limbii Române. Nu uitați, frați români din dreapta Prutului, este sărbătoarea noastră!”

De drept, de câțiva ani, Limba Română se cinstește, ca sărbătoare, pe cele două maluri ale Prutului. Nu știu cine își aduce aminte astăzi, în România, de acest eveniment. Neobositul actor Claudiu Pintican, directorul Teatrului independent Ararat, omagiază Limba Română în stil propriu, adunând în jurul lui intelectuali băimăreni. Așa, Maramureșul nu uită Sărbătoarea. Cu un prilej, la Chișinău, de Ziua Limbii Române, l-am întrebat pe academicianul, scriitorul Nicolae Dabija, un jertfitor pentru limba lui Eminescu: „Nicolae, ce limbă vorbește Dumnezeu?” Mi-a răspuns fără să stea prea mult pe gânduri: „Cel de Sus vorbește o limbă corectă.”

Adică să ascultăm Vocea Unică, spre binele identității noastre. Zău, nu vă fie teamă de noi înșine! Într-un fel sau altul, prin vreme, tot la noi vom ajunge. Cred în puterea acestei limbi europene, luminată de Eminescu. Și nu uitați, astăzi este Ziua Limbii Române, pe cele două maluri ale Prutului. Și să nu uităm că anul trecut Parlamentul Republicii Moldova în data de 13 martie, a hotărât că limba moldovenească nu există, iar Limba Română este limba oficială peste Prut. S-a înlocuit glotonimul limba moldovenească, cu Limba Română în toate legile din Republica Moldova, inclusiv în Constituție. În data de 22 martie, 2023, doamna Maia Sandu, președinta Republicii, a promulgat legea. Așa s-a făcut dreptate în istorie. S-a împlinit dorința celor o sută de mii de basarabeni care în urmă cu 35 de ani cereau, în preajma statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, ca Limba Română să fie limbă de stat. Acum este.