Se afișează postările cu eticheta Diana Teodora COZMA. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Diana Teodora COZMA. Afișați toate postările

vineri, 14 iunie 2019

Daniela Sitar-Tăut este „Scriitorul Anului 2019”

             
 Vineri, 14 iunie a.c. la Primăria Baia Mare, în sala „Europa”, a avut loc decernarea premiului „Scriitorul Anului 2019” şi al „Marelui premiu pentru literatură” precum şi titlul şi premiul pentru „Tânărul Scriitor”.
Cele două distincţii au fost acordate de către un Juriu format din: primarul municipiului Baia Mare – Cătălin Cherecheş, preşedinte; directorul revistei „Nord Literar” – prof. Săluc Horvat; preşedintele Reprezentanţei USR Cluj, filiala Maramureş – poetul Gheorghe Pârja; consilier municipal – Maria Pop, vicepreşedintele Asociaţiei Scriitorilor şi preşedintele Cenaclului Scriitorilor Maramureş - scriitoarea Florica Bud şi consilierul municipal – Florin Creţ, şef comisie buget-finanţe în cadrul Consiliului Local Baia Mare.
La manifestare a participat şi edilul Băii Mari, dl. Cătălin Cherecheş, care în cuvântul său, după ce a felicitat acest demers,  a spus că „este o manifestare în care oamenii de cultură trebuie să se prezinte cu ce au mai valoros” şi că pe viitor îşi doreşte un „Târg de carte serios la Baia Mare”. În acest sens, le va da tot sprijinul logistic şi financiar şi îi sfătuieşte pe scriitorii băimăreni să realizeze şi o revistă culturală a oraşului. A criticat managementul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, despre care a afirmat că „Numărul de oameni care frecventează această instituţie este fals” şi că mai binevenită ar fi o bibliotecă on-line, ca altfel cititorii să poată intra mai uşor în posesia cărţilor dorite.
În cuvântul său, dl. Săluc Horvat i-a mulţumit primarului Cătălin Cherecheş pentru organizarea celei de-a VIII-a ediţii a evenimentului cultural „Scriitorul Anului” şi i-a reamintit primarului Cătălin Cherecheş faptul că „scriitorii nu sunt prea vocali, cărţile lor, cu mici excepţii, ajung greu pe piaţă iar un târg de carte la Baia Mare ar fi binevenit”.
A urmat decernarea  premiului „Scriitorul Anului 2019” doamnei dr. Daniela SITAR-TĂUT, având în vedere activitatea sa literară constând în publicarea mai multor cărţi şi o bogată activitate publicistică, precum şi promovarea valorilor culturale locale, promovarea literaturii şi a valorilor locale în rândul elevilor prin organizarea de întâlniri cu scriitorii, organizarea de concursuri literare, simpozioane la nivel naţional.
Premiul „Tânăr scriitor” – Opera Omnia, a revenit tinerei poete Diana Teodora COZMA. La acestă nominalizare s-a avut în vedere debutul ca tânăr poet în planul creaţiei literare („Amurg suspect”), perspectivele de a deveni un poet valoros. În momentul de faţă este doctorandă la Facultatea de Litere a Centrului Universitar „Nord” Baia Mare.
Au mai luat cuvântul Gheorghe Pârja, Florica Bud şi Alina Maria Nechita.
Cu această ocazie a fost prezentat cel mai recent număr din revista "Nord Literar", Anul XVII, nr. 5 (192), mai 2019, revistă ce apare sub egida Consiliului Judeţean Maramureş şi a Uniunii Scriitorilor din România.
Felicitări premiantelor dar şi organizatorilor acestui eveniment care se apropie de ceas aniversar.


                                                                                          Gelu Dragoş
















luni, 27 noiembrie 2017

Diana Teodora Cozma, o poetă adevărată


 Personal,o cunosc din tinereţea tinereţei Domniei sale şi ştiu că este profesoară de Limba şi Literatră Română (apropo, de ce nu predai?!) şi doctorandă la Universitatea Tehnică Cluj Napoca, Facultatea de litere a Centrului Universitar Nord Baia Mare.
" Amurg suspect"este volumul de debut al poetei, la care au participat: drd. Alina Maria Nechita, jurnalistul Nicolae Pătruţ din Timişoara, conf. univ. dr. Delia Suiogan şi inspector şcolar, prof. Limba şi literatura română Valentina Gabriela Todoran.
Nicolae Pătruţ consideră: „Cu un nume predestinat luptei, cuvântului şi iubirii, Diana Teodora vine din Remetea Chioarului, un sat ca o silabă de cuvânt unde îşi fac cuib păsările poemului. Acum vreo doi ani, într-un amurg de decembrie, în drum spre casă, am trecut prin satul ei. Numai ce o cunoscusem, la Cicârlău, la Festivalul „Vasile Lucaciu” şi mi-a fost dat să înţeleg că fata cu ochi albaştri, care scriu în fiecare clipă poeme pe cer, aduce în poemele ei o lume nevăzută, suflete neînţelese şi locuri pe care le vezi doar dacă ai harul de a înţelege lumea cu ochii închişi.”
Prietena mea de la concursurile revistelor şcolare, inspector dr. Valentina Todoran, a spus că versurile Dianei „împacă gusturile criticului literar şi aşteptările publicului” şi că sunt versuri „potrivite pentru nopţile lungi de iarnă” , anotimp care se apropie. Venind din Ţara Lăpuşului, Valentina Todoran se arată o foarte bună observatoare a ceea ce înseamnă poezia de astăzi, poezia tânără, contemporană şi o consideră pe Diana Teodora un vlăstar viguros.
Profesoara drd. Alina Nechita a descoperit în poezia Dianei Teodorei Cozma „accente de onirism”.
Să vă mai spunem că Diana Cozma este fericita premiilor naţionale! Tânăra poetă fiind premiată la Ilidia (2016), la Cicârlău (2014, 2016) şi a fost beneficiara Premiul „Mihai Olos” a Festivalului- Concurs pentru tinerii scriitori din Maramureş, anul acesta.
Autoarea, Diana Teodora Cozma  este în continuă căutare a absolutului, dovadă este şi  faptul că a spus că „Suntem supuşi unui timp nemilos care ne conduce spre degradare; prin versuri se încearcă ieşirea de sub teroarea istoriei şi găsirea unui drum, a unui centru al fiecăruia.”, mărturiseşte autoarea.
Despre poezia ei au vorbit printre alţii şi domnii Milian Oros, Ioan Profeanu, Mihai Epli.


                                                                 Gelu Dragoş

vineri, 24 noiembrie 2017

Minutul de poezie – Diana Teodora Cozma

 APOCALIPSĂ

S-a stins soarele, seacă fântâna
Se cutremură cerul, se zvântură luna.

Ne naşte pieirea din vremea de mâine
şi moare iubirea la uşi ca un câine.

Lacrimi şi jale dinspre apus se-adună,
a corabiei strigare sună a furtună.

Se cutremură marea ce-n sare e scăldată

şi marea e durerea ce-n lacrimi e-necată.

Eveniment literar. Lansarea volumului "Amurg suspect" al poetei Diana Teodora COZMA. Galerie foto: Gelu DRAGOŞ


















miercuri, 22 noiembrie 2017

Minutul de poezie - Diana Teodora Cozma




Antidot

Mi-e frică s-adorm
gândindu-mă la păianjenii ce-mi vor da târcoale
în toiul nopții…
Și-au mai țesut ei
pânza demonică peste trupul meu
și o vor țese la nesfârșit
nu-i pot ucide!
O spun onest
nu-i pot strivi!
păianjenii sunt visele
ce nu se-ndeplinesc
dar pe care le alimentăm
cu antidotul speranței.

duminică, 12 martie 2017

Poeme de Diana Teodora COZMA




Antidot

Mi-e frică s-adorm
gândindu-mă la păianjenii ce-mi vor da târcoale
în toiul nopții…
Și-au mai țesut ei
pânza demonică peste trupul meu
și o vor țese la nesfârșit
nu-i pot ucide!
O spun onest
nu-i pot strivi!
păianjenii sunt visele
ce nu se-ndeplinesc
dar pe care le alimentăm
cu antidotul speranței.


Eram legați

la ochi cu panglica neagră a misterului,
alergam necontenit prin întunericul himeric
ne jucam baba oarba… ne ghidam după instinct.
văzul ne era estompat, mirosul activ în proporție
de optzeci la sută

ne era greu să credem că printre mormintele vechi
nu-și are sălașul vreun lup ucigător
în timpane, aud și-acum termitele ce rodeau crucile
răposaților noștri.
am încercat să le alung, n-am mai putut!
căci au început să-mi roadă
carcasa de pe suflet.


Crez

știu c-ai crezut în monștri legendari și-n vâlve.
știu c-ai crezut în moire și-n harpii răpitoare
ce-mi sfâșiau carnea de pe inimă și-o înfulecau
pe nerăsuflate
căci ele nu știau că inima mea ar
crește oricând la loc, dac-ai începe să crezi mereu
în mine.

mai știu c-ai crezut în lacomul cerber, atunci când te păcălise
că-ți va da cheile de la porțile infernului
și c-ai să te-nchizi acolo, strigând cu brațele deschise către cer,
că nu mai iubești
nimic din ce-i
pământesc

dar cerberul ți-a ucis dorințele și ți-a ars toate visele !
și-atunci ai țipat, ți-ai zdrobit capul de stele ...
da'-i prea târziu, credulule !
e prea târziu ca să începi să crezi, acum …
în mine.


Demonul tăcerii

Mi-am tăiat unghiile adânc,
cioplind în carne vie speranța
nemuririi.
mi-am străpuns limba cu ace-nflăcărate
ca să nu-mi fure demonul tăcerii cuvintele
și să le-nghită
căci ele dau pe dinafară
fără să știi,
fără să vrei să te supui
rostirii barbare.
cuvintele-s în zadar când tot ce
gândești te mișcă pe
dinăuntru.

nu mai vorbi mult și prost
crestează-ți limba
și închide-ți ochii
căci tot ce vezi,
tot ce spui și
tot ce faci…
se-ntoarce împotriva ta și
te ucide


Pe masa torturilor

cadavrele aflate
în slujba autopsiei
își mai făceau cu
ochiul din când în când
și își spuneau
„hello, baby”
ca și cum și-ar lua
pentru a doua oară
adio de la viață.