S-a stins soarele, seacă fântâna
Se cutremură cerul, se zvântură luna.
Ne naşte pieirea din vremea de mâine
şi moare iubirea la uşi ca un câine.
Lacrimi şi jale dinspre apus se-adună,
a corabiei strigare sună a furtună.
Se cutremură marea ce-n sare e scăldată
şi marea e durerea ce-n lacrimi e-necată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu