A început cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului” coordonat de dr. Delia-Anamaria Răchişan

Joi, 03 martie 2016, la Cursul Gratuit „Zestrea strămoşească a Maramureşului”, coordonat de lector univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan, desfăşurat în Sala Computeen din incinta Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, între orele 15.00-17.00. au participat peste o sută de oameni, sala devenind neîncăpătoare. Cursul gratuit vine ca o continuare firească a demersului demarat anul trecut de dr. Delia-Anamaria Răchişan din iniţiativă proprie. Prin cursul din anul acesta se urmăreşte pe de o parte reactualizarea tradiţiilor, meşteşugurilor străvechi căpătate moştenire, de veacuri, de la străbuni, subliniind autenticitatea, comunicarea  şi transmiterea între generaţii; pe de altă parte se are în vedere unitatea în diversitate, multiculturalitatea, comunitatea etnică băimăreană.

Programul Cursului 1 a fost următorul:

a.  „Semnificaţia mărţişorului românesc”. Prelegere: lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan;

b. „Învăţăm să realizăm mărţişoare!” Coordonator: prof. Maria Marinca, Budeşti, Valea Cosăului,  Ţara Maramureşului,. „ Şezătoarea tradiţională din Giuleşti. Învăţăm să confecţionăm zgărdane tradiţionale!” Coordonator: prof. Ileana Rednic, Giuleşti, Valea Marei,  Ţara Maramureşului. Înmânarea unor mărţişoare  şi zgărdane maramureşene elevilor premianţi  şi olimpici din diverse  şcoli  şi licee din oraşul Baia Mare şi împrejurimi. Mărţişorele în formă de romb, care au fost dăruite elevilor talentaţi, au fost confecţionate de „cocoanele”  şi de „coconii” din Budeşti, Valea Cosăului. Zgărdanele oferite elevilor talentaţi au fost realizate de pruncii din Giuleşti, Valea Marei  şi de studenţii băimăreni de la specializarea Etnologie. Mărţişoarele lucrate manual, cu simboluri solare, au fost realizate de d-na artist Ileana Danci-Horoba  şi oferite elevilor băimăreni. Maramureşenii care preţuiesc zestrea de suflet a maramureşenilor au aflat date esenţiale despre semnificaţia mărţişorului din trecut  şi din prezent; au văzut cum se realizează mărţişorul din lemn, din „draniţă” în formă de romb din Budeşti. D-na prof. Maria Marinca a confecţionat un mărţişor în faţa cursanţilor, iar „coconii” care au însoţit-o au înălţat Bunului Dumnezeu o rugăciune atunci când se urzeau firele. Etapele realizării mărţişorului au fost surprinse în detaliu, cum se obişnuia să se procedeze în  şezătoare. „Coconii” din Giuleşti, coordonaţi de d-na prof. Ileana Rednic au impresionat  şi au entuziasmat cursanţii prin complexitatea  şezătorii tradiţionale.

Energia, vitalitatea copiilor i-au transpus pe participanţi în atmosfera rustică de la  ţară, în lumea bunicilor, bătrânilor noştri. Cursantele, sub îndrumarea fetele coordonate de d-na Rednic, au început să realizeze primul lor zgărdan tradiţional, alegând unul dintre modele: 1. grebluţe cu romburi; 2. „zermoaie” ( arpele de casă) cu crucea Sf. Andrei; 3. cătane, hori; 4. flori.

Fotografiile, secvenţele video înregistrate la curs surprind atmosfera, bucuria sufletească a participanţilor care preţuiesc valorile culturale transmise din moşi-strămoşi; vor fi postate pe facebook, pe grupul, cu acces la public, „Zestrea strămoşească a Maramureşului”. Partener media, la fel ca şi anul trecut cotidianul „Informaţia Zilei de Maramureş”.

ÎNSCRIERE LA CURSUL GRATUIT „Zestrea strămoşească a Maramureşului”

Coordonatorul cursului gratuit: lector universitar dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN ( foto );

I. PERIOADA DE ÎNSCRIERE: 15 februarie - 02 martie 2016

a. ÎNSCRIERE OBLIGATORIE: RECEPȚIA  Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”, Bulevardul Independenței, 4B, Baia Mare, de LUNI până VINERI între orele 8.00-19.00 sau SÂMBĂTĂ între orele 9.00-14.00;

b. ÎNSCRIERE OPȚIONALĂ: Persoanele care au cont pe facebook se pot înscrie  și în GRUPUL „Zestrea strămoșească a Maramureșului”. Programul detaliat, activitățile desfășurate la orele de curs (fotografii, înregistrări video) se vor posta pe GRUP;

II. PERIOADA DESFĂȘURĂRII CURSULUI  GRATUIT:  03 martie - 12 mai 2016, în fiecare joi, orele 15.00 - 17.00, Sala Computeen, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”;

III. Cursul se adresează persoanelor cuprinse între 16 şi 67 de ani;

IV. Se va acorda la finalul cursului o DIPLOMĂ DE PARTICIPARE.

A. SCOPUL CURSULUI:

            Cursul „Zestrea strămoşească a Maramureșului”  vizează valorificarea patrimoniului cultural imaterial şi material din cele patru zone etnografice ale Maramureşului,  Ţara Chioarului, Ţara Codrului, Ţara Lăpușului, Ţara Maramureşului, inclusiv din Municipiul Baia Mare, subliniind multiculturalitatea, autenticitatea, ethos-ul autohton, comunicarea şi transmiterea intergeneraţională, unitatea în diversitate, relaţiile osmotice ce se stabilesc între anumite perechi antinomice: etnologia rurală, etnologia urbană, identitate, alteritate, tradiție, inovație. Cursul se adresează maramureșenilor, indiferent de etnie (maghiari, germani, rromi, ucraineni etc.), de etate (tinereţe, maturitate, bătrâneţe), de confesiunea religioasă, oamenilor care prețuiesc zestrea de suflet, rădăcinile neamului românesc, valorile culturale căpătate, de veacuri, moștenire de la străbuni.          

B. PALIERE:

1. PATRIMONIUL CULTURAL IMATERIAL

2. PATRIMONIUL CULTURAL  MATERIAL

3. COMUNITATEA ETNICĂ BĂIMĂREANĂ, MARAMUREȘEANĂ

4. DISEMINAREA REZULTATELOR PRIN VIZITE ȘI EXCURSII TEMATICE

C. INFORMAȚII DESPRE CURS:

             Partea teoretică se  va îngemăna cu cea aplicativă (cursanții vor confecționa  mărțișoare;  vor realiza zgărdane specifice Maramureșului; vor  picta icoane  etc.). Vor avea loc reconstituiri (șezători tradiționale, pe diverse teme, cu invitați din comunitatea tradițională); demonstrații în fața participanților (invitarea unor meșteri populari din mediul rural și urban). Vor fi invitate personalități din comunitatea etnică băimăreană, maramureșeană. Se vor organiza vizite tematice, pe diverse teme, în diferite instituții băimărene. Se vor organiza excursii tematice în județul Maramureș, dar și în alte zone etnografice ale țării noastre.

            Cursul este interactiv. Cursanții interesați au ocazia de a le împărtăși și celorlalți pasiunile, preocupările lor (arta de a fotografia, arta de a sculpta în lemn; colecții de costume tradiționale etc.). Dacă există solicitări, în acest sens, vor fi comunicate coordonatorului în prima zi de curs. Se va aloca un interval de timp, în funcție de solicitări. La curs pot participa și cursanții de anul trecut. Se va lucra pe niveluri diferite, în  ceea ce privește partea aplicativă. Partener media: Informaţia zilei de Maramureş. 

            

Cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului” intră în vacanţă !

Cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului”de joi, 28 mai 2015 a ajuns la numărul 13! De data aceasta s-au prezentat câteva clopuri realizate de meşterul popular Vasile Borodi din Sârbi, Valea Cosăului, Ţara Maramureşului. Etapele confecţionării clopului maramureşean au putut fi văzute, în detaliu, vizionând documentarul realizat de d-na lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan. Creatorul popular Vasile Borodi, pentru a finaliza un clop, parcurge patru etape esenţiale: 1. albirea împletiturii, uscarea şi trecerea ei prin călcător; 2. coaserea fundului clopului şi a clopului în întregime; 3. presarea clopului. 4. Ultima etapă o finalizează soţia meşterului popular - Ileana Borodi. Ea aplică panglicile, şuitaş roşu şi albastru ca pe vremuri sau panglică brodată, aşa cum solicită artiştii şi tineretul din prezent. Totodată, meşterul Borodi Vasile realizează şi papuci din lână albă, sură şi neagră. Meşteşugul l-a preluat de la meşterul Pop din Deseşti. Papucii îi confecţionează de 5 ani, iar clopurile de 35 de ani. Meşterul speră că într-o bună zi nepotul său va învăţa meşteşugul de a confecţiona clopuri specifice meleagurilor maramureşene. O zi întreagă durează realizarea unui clop, bineânţeles respectând cu stricteţe toate etapele necesare. „Arta de a făuri clopuri trebuie valorificată şi transmisă tinerei generaţii pentru a nu dispărea acest meşteşug străvechi care atestă faptul că rădăcinile neamului românesc, din acest spaţiu ancestral de mare prestigiu cultural, precum Maramureşul, trebuie revitalizate. Pentru a dăinui aceste mici comori, specifice artei tradiţionale, trebuie încurajată comunicarea şi transmiterea intergeneraţională. Totodată avem obligaţia morală de a respecta munca acestor talentaţi meşteri populari maramureşeni”, a precizat coordonatorul cursului Delia-Anamaria Răchişan. Barbatul poartă pe cap acest mic element decorativ cu mândrie și expresia lui este sclipitoare  atunci când și-l dă pe ceafă pentru a-și arăta mirarea sau admirația pentru o faptă sau o vorbă...Clopul este decorat diferit în funcție de ocazie, cu mărgele și flori la nunți și sărbători, simplu la înmormântări sau la lucru, dar ceva e sigur: fiecare moroșan are în casa lui cuiul pentru clop, locul unde și-l agață în fiecare seară când a săvârșit munca de zi cu zi și se așează cu ai lui la masă. Cursanţii au putut vedea şi cum arată interiorul unei case ţărăneşti din prezent în Sârbi, Valea Cosăului, Ţara Maramureşului.

La cererea cursanţilor, cursul gratuit „Zestrea strămoşească a Maramureşului” va fi continuat, de d-na lector univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan, în toamnă, tot la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, o gazdă generoasă ca de fiecare dată.

                                                                                             Gelu Dragoş

Cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului” continuă după Sfintele sărbători!

Cursul cu numărul 7, „Zestrea strămoşească a Maramureşului” iniţiat de dr. Delia-Anamaria Răchişan din 26 martie 2015 a avut ca temă de dezbatere ouăle „împistrite” („încondeiate”) din Ungureni − Ţara Lăpuşului.

Cele trei invitate − Maria Buda, 65 de ani; Maria Buda, 37 de ani; Sorina Buda, 14 ani au demonstrat în faţa cursanţilor cum se împistresc ouăle cu ceară, subliniind, totodată, transmiterea intergeneraţională. Cursantele au învăţat, au încercat să încondeieze ouăle cu ceară. În Țara Lăpușului, în Ungureni, „oul ornamental este împistrit, adică încondeiat, în alte zone ale țării este închistrit, împestrițit, împuiat, scris, săpat, picurat etc. Ouăle împistrite, încondeiate cu ceară din Țara Lăpușului (re)amintesc de cele din Bucovina. Trebuie să pornim de la premisa că oul este un simbol arhetipal, un simbol al germenului primordial, un simbol al veșniciei, al resurecției. Oul primordial sau oul cosmic din care, conform legendelor, s-a zămislit lumea apare în cultura tuturor popoarelor lumii și inserează o serie de funcții: apotropaică, ciclică, de regenerare, curativă, de fertilitate. Ouăle roșii (re)amintesc de sângele Mântuitorului. Conform unei legende, un om care l-a ajutat pe Iisus să ducă crucea avea un coș cu ouă care au devenit roșii și încondeiate sau ouăle din coșul Mariei Magdalena ori din coșul Maicii Preacurate au devenit roșii când s-au apropiat de crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul; Iisus fiind lovit cu pietre acestea s-au transformat în ouă roșii” a afirmat lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan. 

Culorile utilizate în Ungureni, pentru a „împistri” / „încondeia” ouăle sunt: galben, roșu, verde, albastru. „Negrul amintește de durerea Maicii Domnului, de chinurile la care a fost supus Mântuitorul și se utilizează, în prezent, în Bucovina. Referitor la culorile utilizate, în trecut, în Ţara Lăpuşului, acestea se obţineau, de obicei, din plante, se apela la regnul vegetal: galbenul din coji galbene de ceapă,  din păpădie, din frunze de mesteacăn;  roșul din flori de măr, din flori de maci roșii, din boabe de căline; albastrul din viorele, adică din furcuța Paștelui; verdele din frunze de nuc, din răchită, din floarea-soarelui” a precizat lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan. În partea a doua a cursului s-a vizionat documentarul etnologic „Tradiţii pascale din Maramureş − Ungureni, Ţara Lăpuşului; Oarţa de Sus, Ţara Codrului; Sârbi, Ţara Maramureşului”. „De Sfintele Paște, femeia își intră în rol, din nou ea devine actantul principal care pregătește bucatele tradiționale. Sesizăm obligația de rol, obligația morală a femeii de a prepara bucatele tradiționale, de a supraveghea ca cei din familie să respecte, cu sfințenie, datinile pascale străvechi transmise, de veacuri, de la străbuni”, a subliniat lect. univ. Delia Răchişan.

CURS 6: Zestrea strămoşească a Maramureşului

Joi, 19 martie 2015, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare a continuat cursul 6, „Zestrea strămoşească a Maramureşului”, coordonat de lect. univ. dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN. S-a discutat despre pecetare, pornindu-se de la premisa că sunt comori de artă, aflate sub oblăduirea sacrului. Pecetarul, prescurnicerul, pristornicul sau pristolnicul, clasificat în mai multe categorii: 1. cruciform din care derivă pecetarul cruce-arbore; 2. stâlp, obelisc, coloană; 3. ştampilă; 4. antropomorf poate fi folosit de o văduvă „curată”, de o femeie „iertată”, adică de o văduvă de o probitate morală, un adevărat model de conduită în cadrul comunităţii tradiţionale. Preotul Ioan TÎMBUŞ de la Biserica „Sfânta Cruce” din Baia Mare a furnizat informaţii esenţiale despre pecetea agneţului, rolul, funcţia pecetarului, subliniind sacralitatea, importanţa acestuia. Coordonatorul cursului şi preotul invitat au oferit detalii despre prescură, despre cele două colecţii de pecetare: 1.Colecţia preotului Mircea ANTAL din Breb, expusă la Muzeul Judeţean de Etnografie din Baia Mare; 2. Colecţia dr. Victor POP, expusă la Muzeul Etnografic din Sighetul Marmaţiei. S-a potenţat rolul însemnelor sacre, vasului în care se frământă aluatul, simbolurilor regăsite pe pecetarele maramureşene. S-a argumentat de ce pecetarul este un obiect aflat sub oblăduirea sacrului. Fotografiile şi documentarul realizat de d-na lector univ. dr. au scos la iveală pecetare realizate cu migală de creatorii populari maramureşeni contemporani: Pop Petru (Niţă); Moş Pupăză (Petru Godja); Şerban Nicolae; Buda Cătălin etc. S-a vizionat documentarul etnologic Arta lemnului în Breb, Ţara Maramureşului. S-a sesizat că meşteşugarii din documentar ‒ Pop Petru Niţă, 83 de ani, Pop Gheorghe, 56 de ani, Pop Petru, 22 de ani ‒ pun accent pe comunicarea şi transmiterea intergeneraţională. Cursul fiind interactiv, cursanţii au avut ocazia să pună întrebări.

            D-na instructor Pălăguţa BÂRLEA de la Şcoala de Artă „Gheorghe Chivu” din Sighetul Marmaţiei, invitată a doua oară la curs, la solicitarea cursantelor, le-a învăţat pe participante o altă tehnică de a realiza zgărdane.            

            Au fost expuse şi câteva sculpturi ornamentale, în lemn, inserate în sticlă pentru a sugera graniţa laxă dintre tradiţie şi inovaţie, ingeniozitatea meşteşugarilor maramureşeni.

            Numărul mare de participanţi la curs, interesul maramureşenilor manifestat faţă de valorile strămoşeşti dezvăluie, de fapt, zestrea de suflet a românilor de pretutindeni (atât din ţară, indiferent de zona etnografică, cât şi din străinătate); nevoia impetuoasă de a revitaliza rădăcinile neamului românesc.

A avut loc şi CURSUL 5: „Zestrea strămoşească a Maramureşului”!

  În prima parte a cursului din 12 martie, copilaşii din cadrul Ansamblului folcloric  „Mugurii Dănţăuşi”, coordonaţi de doamna profesor coregraf MARIA SERAZ, au demonstrat că tradiţiile trebuie insuflate de la o vârstă fragedă, deoarece viitorul nostru sunt copiii. Doar făcând aşa, transmiţându-le copiilor valorile strămoşeşti, respectăm  rădăcinile neamului românesc şi pe noi ca populaţie a României.

            În a doua parte, doamna universitar Răchişan a prezentat „Podoabele cerului şi reminiscenţe ale cultului solar din Maramureş”, lectorul univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan   evidenţiind pe de o parte elementele de Cult Solar din Maramureș din cele patru zone etnografice, denumite „ŢĂRI”: Țara Maramureșului, Țara Lăpușului, Țara Codrului, Țara Chioarului, subliniind relația cu manifestările și practicile ritual-magico-simbolice (Tânjaua, Sânzienele, Mărțișorul tradițional din

Țara Maramureșului; Pomul de Crăciun din Țara Codrului); cu artele non-verbale (statuile-coloane din Moisei, cioplite, cu talent, de sculptorul băimărean Vida Gheza; cocoșul ca simbol solar  reprezentat pe căuc, pe acoperișul porților tradiționale din Maramureș, pe ceramică); pe de altă parte rolul, funcția podoabelor astrale (soare, lună, stele), interacțiunea cu anumite categorii folclorice (cimilituri, proverbe, legende); motivele astrale întâlnite pe/în: „mai” (unealtă de lemn folosită la bătut, îndesat, nivelat), „sărăriță” [„solniță”, vas mic de lemn în care se pune sare], „țoluri” [„covoare”], cruci,  lăzi de zestre, pecetare, pască, porți tradiționale, troițe, picturile murale din interiorul unor biserici vechi din lemn etc.

          

După ce s-a vorbit despre personalitatea marelui sculptor băimărean GHEZA VIDA, s-au prezentat câteva opere reprezentative care, punând accent pe originalitate, autenticitate, trădează graniţa fragilă dintre tradiţie şi modernitate. Cursanţii au vizitat Atelierul marelui sculptor băimărean Gheza VIDA din Centrul Vechi. Ghidul Vera VANCEA a oferit explicaţii, a răspuns la diferite întrebări, a potenţat personalitatea sculptorului maramureşean.

                                                                                                      GDL

Cursul universitarei Deliei Răchişan a îmbinat partea teoretică cu practica !

A avut loc şi cursul trei „Zestrea strămoşească a Maramureşului - tradiţii, locuri sacre, meşteşuguri străvechi”, cu foarte, foarte mare succes!        

Cursul 3 „Zestrea strămoşească a Maramureşului - tradiţii, locuri sacre, meşteşuguri străvechi”, coordonat de lector univ. dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN, de la Universitatea Tehnică Cluj – Napoca,  desfăşurat la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, în data de 26 februarie 2015, a îngemănat partea aplicativă cu cea teoretică. Invitaţii speciali au fost: intructor Pălăguţa BÂRLEA-FEIER, Şcoala de Artă „Gheorghe Chivu”, Sighetul Marmaţiei; artist Liliana-Maria MUREŞAN, Tăuţii de Sus; olar Daniel LEŞ, Baia Sprie, aceştia arătându-şi iscusinţa, priceperea, talentul în revitalizarea valorilor strămoşeşti. I-au învăţat pe numeroşii cursanţi, cu dăruire şi pricepere, câteva taine din arta meşteşugului. Grupaţi pe ateliere, bărbaţii au pictat utilizând hârtie de calc  sau au făurit la roata olarului diverse vase din lut, iar fetele, femeile  au confecţionat zgărdane tradiţionale cu diverse simboluri. În permanenţă au fost iniţiaţi de cei trei invitaţi pricepuţi.

S-a vizionat şi un documentar prin care s-a evidenţiat graniţa fragilă dintre tradiţie şi inovaţie. S-au putut sesiza paşii necesari pictării unui ou de struţ. Cursanţii au avut ocazia să pună celor trei invitaţi speciali diverse întrebări; au redescoperit prin intermediul cursului arta de a făuri frumosul, dar şi talentul, dexteritatea celor trei invitaţi, implicarea necondiţionată. Confecţionând zgărdane, pictând sau zămislind vase din lut, participanţii la curs au contribuit la reactualizarea zestrei strămoşeşti  a Maramureşului.

Prin acest curs interactiv se revitalizează valorile strămoşeşti căpătate de la străbuni, se pune accent pe comunicarea şi transmiterea intergeneraţională.

La cursul din 5 martie se vor finaliza zgărdanele; se vor prezenta manifestările agrare respectate în prezent, cu sfinţenie, pe meleagurile maramureşene: „Udătoriul” din Şurdeşti (Ţara Chioarului) şi „Tânjaua din Hoteni” (Ţara Maramureşului). 

„Zestrea strămoşească a Maramureşului - tradiţii, locuri sacre, meşteşuguri străvechi” - curs gratuit

Cei care doresc să descopere datinile primite moştenire, de veacuri, de la străbuni, bisericile de lemn aflate sub oblăduirea sacrului şi incluse în Patrimoniul UNESCO, meşteşugurile străvechi specifice celor patru zone etnografice ale judeţului Maramureş: Ţara Chioarului, Ţara Codrului, Ţara Lăpuşului, Ţara Maramureşului sunt aşteptaţi să se înscrie marţi, 27 ianuarie și joi, 5 februarie 2015, între orele 16.00-18.00 la cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului - tradiţii, locuri sacre, meşteşuguri străvechi”.

Prima zi de curs: 12 februarie 2015, între orele 15.00 – 17.00, la Sala Computeen (demisol) a Bibliotecii Județene„Petre Dulfu”. Cursul va avea loc săptămânal, joia de la 15 la 17.

Înscrierile au loc la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu“, Bd. Independenţei, nr. 4B, Baia Mare (Recepție).

Coordonator curs: lector universitar dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN.

Cursul este gratuit.

Cursul se adresează persoanelor cuprinse între 18 şi 65 de ani.

Vă aşteptăm cu drag!

Stefan Selek
bibliotecar
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com