Cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului”de
joi, 28 mai 2015 a ajuns la numărul 13! De data aceasta s-au prezentat câteva
clopuri realizate de meşterul popular Vasile Borodi din Sârbi, Valea Cosăului,
Ţara Maramureşului. Etapele confecţionării clopului maramureşean au putut fi
văzute, în detaliu, vizionând documentarul realizat de d-na lect. univ. dr.
Delia-Anamaria Răchişan. Creatorul popular Vasile Borodi, pentru a finaliza un
clop, parcurge patru etape esenţiale: 1. albirea împletiturii, uscarea şi
trecerea ei prin călcător; 2. coaserea fundului clopului şi a clopului în
întregime; 3. presarea clopului. 4. Ultima etapă o finalizează soţia meşterului
popular - Ileana Borodi. Ea aplică panglicile, şuitaş roşu şi albastru ca pe
vremuri sau panglică brodată, aşa cum solicită artiştii şi tineretul din
prezent. Totodată, meşterul Borodi Vasile realizează şi papuci din lână albă,
sură şi neagră. Meşteşugul l-a preluat de la meşterul Pop din Deseşti. Papucii
îi confecţionează de 5 ani, iar clopurile de 35 de ani. Meşterul speră că
într-o bună zi nepotul său va învăţa meşteşugul de a confecţiona clopuri
specifice meleagurilor maramureşene. O zi întreagă durează realizarea unui
clop, bineânţeles respectând cu stricteţe toate etapele necesare. „Arta de a
făuri clopuri trebuie valorificată şi transmisă tinerei generaţii pentru a nu
dispărea acest meşteşug străvechi care atestă faptul că rădăcinile neamului românesc,
din acest spaţiu ancestral de mare prestigiu cultural, precum Maramureşul,
trebuie revitalizate. Pentru a dăinui aceste mici comori, specifice artei
tradiţionale, trebuie încurajată comunicarea şi transmiterea
intergeneraţională. Totodată avem obligaţia morală de a respecta munca acestor
talentaţi meşteri populari maramureşeni”, a precizat coordonatorul cursului
Delia-Anamaria Răchişan. Barbatul poartă pe cap acest mic element decorativ cu
mândrie și expresia lui este sclipitoare atunci când și-l dă pe ceafă pentru a-și arăta mirarea sau admirația pentru o faptă sau o
vorbă...Clopul este decorat diferit în funcție de ocazie, cu mărgele și flori
la nunți și sărbători, simplu la înmormântări sau la lucru, dar ceva e sigur:
fiecare moroșan are în casa lui cuiul pentru clop, locul unde și-l agață în
fiecare seară când a săvârșit
munca de zi cu zi și se așează cu ai lui la masă. Cursanţii
au putut vedea şi cum arată interiorul unei case ţărăneşti din prezent în
Sârbi, Valea Cosăului, Ţara Maramureşului.
La cererea cursanţilor, cursul
gratuit „Zestrea strămoşească a Maramureşului” va fi continuat, de d-na lector
univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan, în toamnă, tot la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, o gazdă generoasă ca de
fiecare dată.
Gelu
Dragoş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu