Cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului” continuă după Sfintele sărbători!

Cursul cu numărul 7, „Zestrea strămoşească a Maramureşului” iniţiat de dr. Delia-Anamaria Răchişan din 26 martie 2015 a avut ca temă de dezbatere ouăle „împistrite” („încondeiate”) din Ungureni − Ţara Lăpuşului.

Cele trei invitate − Maria Buda, 65 de ani; Maria Buda, 37 de ani; Sorina Buda, 14 ani au demonstrat în faţa cursanţilor cum se împistresc ouăle cu ceară, subliniind, totodată, transmiterea intergeneraţională. Cursantele au învăţat, au încercat să încondeieze ouăle cu ceară. În Țara Lăpușului, în Ungureni, „oul ornamental este împistrit, adică încondeiat, în alte zone ale țării este închistrit, împestrițit, împuiat, scris, săpat, picurat etc. Ouăle împistrite, încondeiate cu ceară din Țara Lăpușului (re)amintesc de cele din Bucovina. Trebuie să pornim de la premisa că oul este un simbol arhetipal, un simbol al germenului primordial, un simbol al veșniciei, al resurecției. Oul primordial sau oul cosmic din care, conform legendelor, s-a zămislit lumea apare în cultura tuturor popoarelor lumii și inserează o serie de funcții: apotropaică, ciclică, de regenerare, curativă, de fertilitate. Ouăle roșii (re)amintesc de sângele Mântuitorului. Conform unei legende, un om care l-a ajutat pe Iisus să ducă crucea avea un coș cu ouă care au devenit roșii și încondeiate sau ouăle din coșul Mariei Magdalena ori din coșul Maicii Preacurate au devenit roșii când s-au apropiat de crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul; Iisus fiind lovit cu pietre acestea s-au transformat în ouă roșii” a afirmat lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan. 

Culorile utilizate în Ungureni, pentru a „împistri” / „încondeia” ouăle sunt: galben, roșu, verde, albastru. „Negrul amintește de durerea Maicii Domnului, de chinurile la care a fost supus Mântuitorul și se utilizează, în prezent, în Bucovina. Referitor la culorile utilizate, în trecut, în Ţara Lăpuşului, acestea se obţineau, de obicei, din plante, se apela la regnul vegetal: galbenul din coji galbene de ceapă,  din păpădie, din frunze de mesteacăn;  roșul din flori de măr, din flori de maci roșii, din boabe de căline; albastrul din viorele, adică din furcuța Paștelui; verdele din frunze de nuc, din răchită, din floarea-soarelui” a precizat lect. univ. dr. Delia-Anamaria Răchişan. În partea a doua a cursului s-a vizionat documentarul etnologic „Tradiţii pascale din Maramureş − Ungureni, Ţara Lăpuşului; Oarţa de Sus, Ţara Codrului; Sârbi, Ţara Maramureşului”. „De Sfintele Paște, femeia își intră în rol, din nou ea devine actantul principal care pregătește bucatele tradiționale. Sesizăm obligația de rol, obligația morală a femeii de a prepara bucatele tradiționale, de a supraveghea ca cei din familie să respecte, cu sfințenie, datinile pascale străvechi transmise, de veacuri, de la străbuni”, a subliniat lect. univ. Delia Răchişan.