1. Slănină multă şi injecţii cu apăÎn unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate, sacrificările de animale sunt rare.
După tranşare, 80% din carne se foloseşte pentru specialităţi , iar restul intră în producţia salamurilor, a cârnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor. Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină
tare, dar şi cu soia sau alte grăsimi hidrogenate . Malaxarea
se face într-un recipient mare de metal, în care se pun la
tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie se
adaugă făina de soia , şi, potrivit fiecărui reţetar, se
adaugă aditivi sintetici şi coloranţi . Omogenizarea se face în
câteva minute, iar pasta prinde gust şi aspect de carne.
Ambalarea se face în membrane de plastic, care, uneori, ajung
să coste mai mult decât compoziţia produsului .
2. Produsele "Premium" , ca pastrama, muşchiul sau cotletul , sunt
injectate cu saramură şi fosfaţi , compuşii care reţin cea mai
multă apă. Injectarea se face cu o maşină specială cu
ac, iar vidarea maschează că produsul e umplut cu apă. Saramura
, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca
efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul .
E-urile sunt importate şi, în cele mai multe
cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri
obţiunite prin deshidratare.
3. Cârnaţi Cabanos
Conţine: carne de porc inferoară - cu
slănină şi şorici - 44%, carne de vită - 16%, faină de soia -
40% . Se adaugă usturoi, condiment universal, coriandru şi
agent de afumare. Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de
potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), potenţiator
de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoacă apetit mare
şi dependenţă), zaharuri - dextroză, lactoză, colorant natural:
carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu.
Pentru omogenizare se mai folosesc grăsimile
vegetale . Se ambalează în intestine subţiri de oaie. Se lasă
la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zvântarea se face
într-o cameră frigorifică, timp de 2-3 ore.
4. Cârnaţi de porc
Conţine: carne de porc 60%, cu slănină şi
şorici, proteină vegetală din soia nemodificată genetic, apă
20%, sare, condimente şi arome naturale, stabilizatori
(di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid
ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator
de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză),
colorant natural - carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi
nitrat de potasiu .
Nitritul de sodiu previne creşterea
bacteriei ce cauzează botulismul , măreşte timpul de
valabilitate al produsului, stabilizează culoarea roşie a
cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică.
5. Cotlet de porc
Conţine: cotlet de porc, un strat de slănină
de 0,5-1 centimetri. Carnea, tăiată şuviţe, se injectează cu
saramură 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o maşină
specială cu ac.
Se pune apoi într-un sos condimentat cu
usturoi, boia de ardei, piper şi coriandru, unde se lasă timp
de mai multe ore. În sos se mai adaugă antioxidanţi,
potenţiatori de gust.
Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă
industrial.. 14 porţii de mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul
apariţiei unei forme de boală pulmonară obstructivă cronică ,
care este foarte gravă.
Afecţiunea reprezintă una dintre primele
cinci cauze de deces în Vest. Se manifestă prin scăderea
capacităţii organismului de a menţine o concentraţie normală de
oxigen în sânge.
6. Lebărwurst
Conţine: carnea capului de porc în proporţie
de 62%, slănină tare 7%, organe - inimă, rinichi, splină 15%,
ficat 16%. Se adaugă supa de la fierberea capului, mixul de
condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. În malaxor se adaugă
aditivii - colorantul alimentar - carmin, antioxidanţi, amidon
de cartofi.
Compoziţia se ambalează în membrane
sintetice şi se fierbe la 75 de grade C.
Un lebărwurst "tradiţional"
trebuie să conţină mai puţin de şase grame de sare la 100
de grame de produs şi, în principiu, să aibă cel mult
trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu
depăşească zece zile.
Un produs mai puţin conservat îşi schimbă
culoarea la deschiderea ambalajului.
7. Parizer de porc
Conţine: 80% slănină şi şorici de porc, 10%
carne de pasăre dezosată mecanic (în care intră oase măcinate),
faină de soia , proteină vegetală , amidon,
condimente - sare, usturoi, coriandru, boia de ardei,
potenţiatori de gust, coloranţi (carmin).
După amestecare, compoziţia se fierbe timp
de 20 de minute în apă, la 75 de grade C. Din cauza amidonului
şi a fibrelor din soia, conferă starea de saţietate.
În schimb, este greu de digerat. Carnea
dezosată mecanic este pasta rezultată din dezosarea carcaselor
de pasăre, care este prelucrată cu utilaje speciale.. Această
pastă poate conţine şi resturi de piele, chiar şi oase.
8. Salam de vară
Conţine: 60% slănină şi şorici, 17% carne de
calitate inferioară - adică ceea ce se poate prelucra din
picioare, gât - mix de condimente - sare, boia, piper sau
extract de condimente - aditivi care imită gusturile
condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant -
carmin, glutamat de sodiu (E 261), nitriţi, nitraţi,
pastă de usturoi, zahăr.
Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi
se ambalează în membrane artificiale (de plastic), se zvântă şi
se afumă industrial într-o cameră unde, teoretic, ar trebui să
stea cel puţin patru-cinci zile.
În alte cazuri, se adaugă agent de afumare.
9. Pastramă
Conţine: carne dezosată de la pulpă, spată
şi muşchiul de pe spate.
Se taie în şuviţe, se sărează, după care se
trece printr-un sos condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi,
antioxidanţi, coloranţi, agenţi de afumare şi potenţiatori de
gust.
Carnea stă în sos timp de trei până la cinci
zile, apoi se scoate şi se leagă cu sfoară. Se injectează cu o
soluţie de saramură de 20-40%, apoi se ambalează în pungi de
plastic, în vid.
Afumarea se face cu fum lichid, care conţine
cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate.
1o. Şuncă de porc
Proporţiile de carne diferă în funcţie de
reţetă.. Şunca ţărănească conţine: 70% carne procesată mecanic
(are în compoziţie slănină, urme de oase, şorici) - proteine
din soia, toată gama de antioxidanţi, colorant - carmin.
Carnea se injectează cu o soluţie de
saramură, apoi trece în malaxoare de trei ori..
Prima malaxare se face la o oră după
injectarea cu saramură, a doua la 24 de ore după depozitarea la
frig şi încă o dată la 48 de ore după maturare.
Apoi, compoziţia se pune în forme metalice
care se ţin la un tratament termic de 75 de grade Celsius. După
răcire, formele se ambalează în pungi de plastic, în vid.
CONCLUZIIDeparte de "mâncatul sănătos"
Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări Alimentare din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin cel "eco", sunt pline de chimicale.
Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame: " Mezelurile şi sănătatea n-a nimic în comun . Copiii n-ar trebui să consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul celor mici".
Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă
pe etichete toate componentele reţetei, producătorii din
România se feresc să dezvăluie cantităţile adevărate de carne
dintr-un produs.
Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente,
doar unul singur este carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi,
nitraţi, arome sintetice şi coloranţi, multă sare şi multă apă.
Medicii spun că efectele acestor aditivi nu
apar de pe o zi pe alta. În schimb, pe timp îndelungat,
efectele sunt dezastruoase. "Românii s-au obişnuit să
cumpere apă la la preţ de carne . În ultima vreme, au apărut
tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe
care producătorii au început să-i folosească intens. Dintre cei
mai periculoşi sunt fosfaţii , care, în exces, împiedică
fixarea calciului în oase . Imaginaţi-vă ce înseamnă asta
pentru copii", spune Gheorghe Mencinicopschi.
Etichetele fără valoare
Specialistul în sănătate alimentară atrage
atenţia că potenţiatorii de aromă, care se regăsesc chiar şi în
specialităţile mai scumpe din carne, provoacă un apetit ridicat
şi dau de pendenţă: " Glutamatul monosodic dă un gust
foarte bun. Stimulează pofta şi te face să mănânci
încontinuu . Efectul nu-i imediat, dar mâncând şi mâncând, duce
la obezitate ".
Din lista lungă de compuşi chimici
alimentari, coloranţii sunt bombe pentru organism. " Roşul
carmin se extrage dintr-o insectă. În procesul chimic de
extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge celulele
nervoase şi riscul cel mai mare îl reprezintă
Alzhaimerul", explică Gheorghe Mencinicopschi.
Aspectul de "delicios" al
mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de soia sau de
amidonul de cartofi , care au chiar 40% din compoziţia unui
parizer ieftin sau a unui salam.
"Soia în stare pură, nemodificată
genetic, a ajuns să fie cel mai sănătos ingredient
dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce căuta
într-un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi,
producătorii promit să-l treacă pe lista ingredientelor",
spune Mencinicopschi.
Bolile care ne urmăresc
Fosfaţii din mezeluri împiedică fixarea
calciului în oase. Afectează creşterea copiilor, iar în 20 de
ani, femeile vor suferi de osteoporoză . Bărbaţii vor scădea la
bătrâneţe mai repede în înălţime şi, în multe cazuri, vor fi
obezi.. Semipreparatele mai conţin gume de
omogenizare, care, pe lângă faptul că reţin apă, au rolul de a
omogeniza.
Cristian LAURENŢIU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu