Dosarul ICE Dunărea poate deveni marea lovitură a
sfârşitului de an, când se împlinesc 24 de ani de la evenimentele din decembrie
1989, care au dus la căderea de la Putere a lui Nicolae Ceauşescu. Arhiva ICE
Dunărea care va ajunge de la SIE la CNSAS ne poate aduce foarte multe surprize,
mai ales în privinţa celebrului document-raport al SIE referitor la Dan
Voiculescu şi la tranzacţiile de la sfârşitul lui 1989 şi a căror valoare a
dispărut la începutul lui 1990, aceşti bani fiind probabil capitalul cu care
actualii miliardari ai României şi-au început afacerile.
Bineînţeles aceste date trebuie cercetate de procurori şi,
mai apoi, dat verdictul. Dosarul ICE Dunărea va explica, dacă autorităţile vor
dori cu adevărat, provenienţa multor afaceri de succes de după 1989. Să mergem
pe urmele banilor…
Ştefan Andrei acuza furtul
banilor
Fostul ministru de externe al lui Ceauşescu, Ştefan Andrei
spunea că: "După 22 decembrie 1989 a avut loc o acţiune organizată de
decimare a Ministerului de Comerţ Exterior. (...) şi Crescent, şi Dunărea, şi
Carpaţi, şi celelalte făcuseră exporturi care trebuiau încasate după 22
decembrie 1989. Nu există nicio evidenţă în legătură cu aceste încasări. A
dispărut intreprinderea Carpaţi, a dispărut Crescent, a dispărut Dunărea, banii
au intrat în ţară. Unde se găsesc aceşti bani? Crescent facea parte din
suborganizaţiile Securităţii".
Deturnări de fonduri
pe filiera ICE DUNĂREA-CRESCENT
Să mergem, deci, pe urma banilor. Arhivele ICE Dunărea
indică favorizarea Crescent pe relaţia cu ICE Dunărea. În 1988, prin
intermediul firmei Crescent s-a realizat aproape 40 la sută din totalul
exporturilor cu ciment ale României.
Documentele dau de înţeles că prin aceste tranzacţii
Crescent-ICE Dunărea s-au acoperit operaţiuni financiare extrem de importante
şi misterioase derulate în interesul unei "părţi neidentificate", sub
forma deturnărilor de fonduri. Acest lucru evocat în documente SIE indică un
furt din banii românilor. Astfel ar fi existat depozite purtătoare de dobândă
la bănci din străinatate, transferuri de valută destinate unor operaţiuni
speculative de arbitraj valutar, dar care nu au fost identificate pe filiera
"repatrierii", adică banii s-au dus spre alte persoane care trebuiesc
identificate.
Se mai vorbeşte de plata unor comisioane confidenţiale
foarte mari, scoase în numerar de la defuncta Bancă Română de Comerţ Exterior
(BCRE), cea mai mare parte a acestor bani fiind mutaţi apoi în conturi secrete
din străinătate.
Un alt element important este că ICE Dunărea nu a încasat
decât parţial comisioanele confidenţiale aferente unor operatiuni AVS (aport
valutar special) derulate cu firma CRESCENT-Cipru.
Conturile și
operațiunile
Există identificate 25 de conturi tranzitorii ale ICE Dunărea.
Acestea au fost utilizate pentru alimentarea conturilor definitive REA (fond de
rezervă de stat din operaţiuni comerciale ale ICE Dunărea) si REB (fond de
rezervă de stat din operaţiuni efectuate conform Decretului 382/82, şi de
operaţiuni speciale consacrate pe aşa-numita "muncă specifică").
Aceste conturi tranzitorii au fost folosite pentru
efectuarea de plasamente în depozite externe sau pentru acţiuni de arbitraj
valutar. Documentele existente în arhiva ICE Dunărea dovedesc că, la nivelul
anului 1989, au fost constituite prin 20 dintre aceste conturi depozite bancare
purtătoare de dobândă, unele folosite şi la operatiuni speculative. Aceste
depozite erau în valoare de 62.024.1821 USD şi 235.267.422 mărci germane. În
conturile ICE Dunărea se regăseau doar dobânzi ale acestor sume.
În ziua împușcării
lui Ceaușescu jumătate din bani nu mai erau în conturi
Conform unor documente ale fostei Bănci Române de Comerţ
Exterior (BRCE), doar jumătate din sumele de mai sus se regăseau în conturile
BRCE în data de 25 decembrie 1989. Este vorba de 32.500.000 dolari si
132.000.000 de marci germane. În acelaşi timp în Elvetia, Statele Unite şi
Germania s-ar fi stabilit existenţa unor conturi tranzitorii. În aceste conturi
se încasau comisioanele confidenţiale obtinute în urma operaţiunilor de aport
valutar special. Patru dintre aceste conturi aparţineau firmei DANAMIA N.V.,
inregistrată în Insulele Antile Olandeze.
În aceste conturi au fost încasate sume între 20.000 de
dolari (comision transferat de COMERCIALIZADORA GOMEZ SA Chile) şi 520.000 de
dolari (comison transferat de Mafia italiană în contul 207.681.60 D-UBS Geneva)
prin intermediul firmei BALMEX AG-Basel, operaţiunea Mediaş, în 1981. Banii
s-au dus apoi spre alte tărămuri, ele nefiind înregistrate în rapoartele AVS (
Aport Valutar Special) sau în alte documente contabile.
Comisioane mărite
prin suprafacturare
În perioada 1986-1989, firma austriacă Dobias a obţinut mai
multe contracte privind vânzarea de rulmenţi şi armături metalice. Sumele ar fi
fost suprafacturate suma fiind de 9 milioane de dolari, iar firma austriacă ar
fi avut dreptul la un procent de 10%. Comisionul mărit prin suprafacturate a
fost ridicat de un reprezentant al firmei Dobias, un anume Nathan Skolet, care
era bun prieten cu Marin Ceauşescu, în aceea vreme şeful Agentiei Economice a
României la Viena.
Consilierul Tudor și
banii scoși din țară cu valiza diplomatică
Alte informaţii indică că sume de bani reprezentând
comisionul erau scoase din ţară cu valiza diplomatică, apelându-se uneori şi la
"consilierul Tudor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe".
Toate aceste informaţii sunt ţinute sub cheie de 24 de ani.
La un moment dat informaţiile au ajuns şi la Parchet în anul 1999, când
preşedintele Emil Constantinescu a decis desecretizarea dosarului ICE Dunărea.
Procurorul Buduşan la aceea vreme nu a reuşit să facă mai nimic. Regimul
Iliescu a revenit la Putere în 2000 şi toate cercetările au fost, din nou,
blocate de Dan Voiculescu.
Telex către Dan
Voiculescu: Luați comision!
Un telex datat 11.06.1987, de la E.Manoiu/A.Niculescu pentru
Dan Voiculescu, director la Crescent Bucureşti: "Referitor la exportul de
uree în Pakistan, vă rugăm pentru afaceri viitoare consideraţi preturile nu net
şi adăugaţi comisionul dvs. la întocmirea ofertei către clientul extern pentru
concluzionarea prezentei oferte.(...) Vom reveni cu instrucţiuni de deschidere.
Propunem semnarea contractului luni 15.06. la ICE Dunărea, ora 12.00". Din
acest telex reiese că firma Securităţii îi cerea lui Dan Voiculescu ca firma
Crescent să adauge un comision propriu.
Sursa: www.evz.ro – 11.11.2013
C.L.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu