miercuri, 13 noiembrie 2013

Pe urmele lui FELIX și a "BANILOR ROŞII" din decembrie 1989

Dosarul ICE Dunărea poate deveni marea lovitură a sfârşitului de an, când se împlinesc 24 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, care au dus la căderea de la Putere a lui Nicolae Ceauşescu. Arhiva ICE Dunărea care va ajunge de la SIE la CNSAS ne poate aduce foarte multe surprize, mai ales în privinţa celebrului document-raport al SIE referitor la Dan Voiculescu şi la tranzacţiile de la sfârşitul lui 1989 şi a căror valoare a dispărut la începutul lui 1990, aceşti bani fiind probabil capitalul cu care actualii miliardari ai României şi-au început afacerile.
Bineînţeles aceste date trebuie cercetate de procurori şi, mai apoi, dat verdictul. Dosarul ICE Dunărea va explica, dacă autorităţile vor dori cu adevărat, provenienţa multor afaceri de succes de după 1989. Să mergem pe urmele banilor…
Ştefan Andrei acuza furtul banilor
Fostul ministru de externe al lui Ceauşescu, Ştefan Andrei spunea că: "După 22 decembrie 1989 a avut loc o acţiune organizată de decimare a Ministerului de Comerţ Exterior. (...) şi Crescent, şi Dunărea, şi Carpaţi, şi celelalte făcuseră exporturi care trebuiau încasate după 22 decembrie 1989. Nu există nicio evidenţă în legătură cu aceste încasări. A dispărut intreprinderea Carpaţi, a dispărut Crescent, a dispărut Dunărea, banii au intrat în ţară. Unde se găsesc aceşti bani? Crescent facea parte din suborganizaţiile Securităţii".
Deturnări de fonduri pe filiera ICE DUNĂREA-CRESCENT
Să mergem, deci, pe urma banilor. Arhivele ICE Dunărea indică favorizarea Crescent pe relaţia cu ICE Dunărea. În 1988, prin intermediul firmei Crescent s-a realizat aproape 40 la sută din totalul exporturilor cu ciment ale României.
Documentele dau de înţeles că prin aceste tranzacţii Crescent-ICE Dunărea s-au acoperit operaţiuni financiare extrem de importante şi misterioase derulate în interesul unei "părţi neidentificate", sub forma deturnărilor de fonduri. Acest lucru evocat în documente SIE indică un furt din banii românilor. Astfel ar fi existat depozite purtătoare de dobândă la bănci din străinatate, transferuri de valută destinate unor operaţiuni speculative de arbitraj valutar, dar care nu au fost identificate pe filiera "repatrierii", adică banii s-au dus spre alte persoane care trebuiesc identificate.
Se mai vorbeşte de plata unor comisioane confidenţiale foarte mari, scoase în numerar de la defuncta Bancă Română de Comerţ Exterior (BCRE), cea mai mare parte a acestor bani fiind mutaţi apoi în conturi secrete din străinătate.
Un alt element important este că ICE Dunărea nu a încasat decât parţial comisioanele confidenţiale aferente unor operatiuni AVS (aport valutar special) derulate cu firma CRESCENT-Cipru.
Conturile și operațiunile
Există identificate 25 de conturi tranzitorii ale ICE Dunărea. Acestea au fost utilizate pentru alimentarea conturilor definitive REA (fond de rezervă de stat din operaţiuni comerciale ale ICE Dunărea) si REB (fond de rezervă de stat din operaţiuni efectuate conform Decretului 382/82, şi de operaţiuni speciale consacrate pe aşa-numita "muncă specifică").

Aceste conturi tranzitorii au fost folosite pentru efectuarea de plasamente în depozite externe sau pentru acţiuni de arbitraj valutar. Documentele existente în arhiva ICE Dunărea dovedesc că, la nivelul anului 1989, au fost constituite prin 20 dintre aceste conturi depozite bancare purtătoare de dobândă, unele folosite şi la operatiuni speculative. Aceste depozite erau în valoare de 62.024.1821 USD şi 235.267.422 mărci germane. În conturile ICE Dunărea se regăseau doar dobânzi ale acestor sume.
În ziua împușcării lui Ceaușescu jumătate din bani nu mai erau în conturi
Conform unor documente ale fostei Bănci Române de Comerţ Exterior (BRCE), doar jumătate din sumele de mai sus se regăseau în conturile BRCE în data de 25 decembrie 1989. Este vorba de 32.500.000 dolari si 132.000.000 de marci germane. În acelaşi timp în Elvetia, Statele Unite şi Germania s-ar fi stabilit existenţa unor conturi tranzitorii. În aceste conturi se încasau comisioanele confidenţiale obtinute în urma operaţiunilor de aport valutar special. Patru dintre aceste conturi aparţineau firmei DANAMIA N.V., inregistrată în Insulele Antile Olandeze.
În aceste conturi au fost încasate sume între 20.000 de dolari (comision transferat de COMERCIALIZADORA GOMEZ SA Chile) şi 520.000 de dolari (comison transferat de Mafia italiană în contul 207.681.60 D-UBS Geneva) prin intermediul firmei BALMEX AG-Basel, operaţiunea Mediaş, în 1981. Banii s-au dus apoi spre alte tărămuri, ele nefiind înregistrate în rapoartele AVS ( Aport Valutar Special) sau în alte documente contabile.
Comisioane mărite prin suprafacturare
În perioada 1986-1989, firma austriacă Dobias a obţinut mai multe contracte privind vânzarea de rulmenţi şi armături metalice. Sumele ar fi fost suprafacturate suma fiind de 9 milioane de dolari, iar firma austriacă ar fi avut dreptul la un procent de 10%. Comisionul mărit prin suprafacturate a fost ridicat de un reprezentant al firmei Dobias, un anume Nathan Skolet, care era bun prieten cu Marin Ceauşescu, în aceea vreme şeful Agentiei Economice a României la Viena.
Consilierul Tudor și banii scoși din țară cu valiza diplomatică
Alte informaţii indică că sume de bani reprezentând comisionul erau scoase din ţară cu valiza diplomatică, apelându-se uneori şi la "consilierul Tudor din cadrul Ministerului Afacerilor Externe".
Toate aceste informaţii sunt ţinute sub cheie de 24 de ani. La un moment dat informaţiile au ajuns şi la Parchet în anul 1999, când preşedintele Emil Constantinescu a decis desecretizarea dosarului ICE Dunărea. Procurorul Buduşan la aceea vreme nu a reuşit să facă mai nimic. Regimul Iliescu a revenit la Putere în 2000 şi toate cercetările au fost, din nou, blocate de Dan Voiculescu.
Telex către Dan Voiculescu: Luați comision!
Un telex datat 11.06.1987, de la E.Manoiu/A.Niculescu pentru Dan Voiculescu, director la Crescent Bucureşti: "Referitor la exportul de uree în Pakistan, vă rugăm pentru afaceri viitoare consideraţi preturile nu net şi adăugaţi comisionul dvs. la întocmirea ofertei către clientul extern pentru concluzionarea prezentei oferte.(...) Vom reveni cu instrucţiuni de deschidere. Propunem semnarea contractului luni 15.06. la ICE Dunărea, ora 12.00". Din acest telex reiese că firma Securităţii îi cerea lui Dan Voiculescu ca firma Crescent să adauge un comision propriu.
Sursa: www.evz.ro – 11.11.2013


                                                                                         C.L.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu