Situație de-a dreptul halucinantă în România. Deși populația țării scade an de an, numărul românilor cu drept de vot, crește de la o lună la alta. Potrivit Autorității Electorale Permanente în august, se înregistrau cu 6.768 de votanți mai mult decât în iulie 2015.
La data de 4 august 2015, numărul de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral era de 18.276.285, cu 6.768 mai mulți față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă, din data de 13 iulie 2015, când numărul alegătorilor înscriși era de 18.269.517.
Această cifră nu se potrivește cu datele de la recensământul din 2011, când potrivit INS, populaţia stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane faţă de situaţia existentă la recensământul anterior.
La populaţia stabilă înregistrată în 2011, se adaugă peste 1,211 milioane persoane – persoane plecate pe perioadă îndelungată din ţară şi persoane prezente temporar în România, rezultând astfel o populaţie înregistrată de peste 20,25 milioane persoane.
Potrivit statisticilor, în România sunt circa 4 milioane de copii cu vârste cuprinse între 0 și 18 ani, care încă nu au drept de vot. Așadar la un calcul matematic banal, 18 milioane de votanți cu 4 milioane de copii fără drept de vot, rezultă o populație de 22 de milioane!!!! Și asta în condițiile în care INS spune lună de lună că populația României scade, iar în 2011 la recensâmânt eram 20,2 milioane de români atât în țară cât și în afară. Așadar nu prea iese la calcul circa 1,8 milioane de români.
Registrul electoral este un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora la secţiile de votare.
Registrul electoral este structurat pe judeţe, municipii, oraşe, comune, pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reședinţa în ţară.
Persoanele autorizate să efectueze operaţiuni în Registrul electoral cuprinzând cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziţie, conform legii. (Articol din august 2015)
Contradicţii şi aprecieri neobişnuite în privinţa numărului de alegători înscrişi pe listele electorale: În timp ce populaţia scade, numărul alegătorilor creşte, în contradicţie cu datele, fie ele şi provizorii, ale recensământului din noiembrie 2011.
Circa 1 milion de votanți par să figureaze în plus pe listele de alegători pentru scrutinul local de duminică, față de cifrele cetățenilor cu drept de vot la alegeri, conform datelor furnizate de autorități.
Cursdeguvernare.ro a încercat să ia urma milionului de alegători din listele cu persoanele așteptate efectiv la vot în 10 iunie.
Pe de-o parte, Evidența Populației a transmis o situație potrivit căreia18.315. 880 de persoane sunt înscrise pe listele de alegători la scrutinul de duminică, 10 iunie 2012 – potrivit ministrului delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre.
O precizare: au drept de vot cetăţenii români care au vârsta de cel puțin 18 ani în ziua alegerilor inclusiv.
A doua precizare: Pot vota la alegerile locale de duminică din România și cetățenii Uniunii Europene care nu sunt români, dar care care au domiciliul sau reşedinţa în România. Potrivit MAI, în această situație se regăsesc 37.704 persoane (8.800 sunt din Italia, 5.181 din Germania, 4.104 din Franţa etc. etc.).
Pe de altă parte, conform datelor preliminare ale recensământului populației efectuat în anul 2011, prezentate de Institutul Național de Statistică (INS)în februarie 2012,populatia stabilă a României este de 19.042.936 persoane.
Precizare: Populația stabilă cuprinde persoanele cu cetățenie română, cu domiciliul în România, care nu au fost plecate din țară mai mult de 12 luni.
De unde apare milionul de alegători în plus?
Dacă din cei 19.042.936 de români din România scădem preșcolarii, școlarii și liceenii înscriși în anul școlar 2011-2012, (circa 3.200.000 de persoane, potrivit datelor anunţate la începutul acestui an şcolar de ministerul Educaţiei) rămânem cu 15.842.936 de români majori, deci cu drept de vot.
Numărul liceenilor care au împlinit între timp 18 ani poate fi compensat cu numărul copiilor sub 3 ani pe care cifrele Ministerului Educaţiei nu i-au cuprins în cei circa 3,2 milioane de şcolarizaţi.
La numărul de alegători de 15.842.936 rezultat din datele preliminare ale recensământului INS trebuie adăugați cei 37.704 de străini cu drept de vot la localele din România, potrivit datelor MAI.
Așadar, 15.880.640 ar avea drept de vot la alegerile locale de duminică. Prin urmare, de unde au apărut încă 2.435.240 de alegători în plus?
Din aceștia trebuie, însă scăzuți 1.000.000 de persoane, pe care INS apreciază că nu i-a putu recenza pentru că reprezintă români plecați în străinătate cu întreaga familie.
”Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa 1 milion de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată)”, explică INS acest milion de oameni care nu a fost cuprins în recensământ.
Chiar și așa ar mai rămâne 1.435.240 de oameni înscriși pe listele electorale, gata să pună ștampila pentru primari, șefi de consilii județene sau consilieri locali și județeni.
Precizare: INS a luat în calcul la recensământ inclusiv românii plecați la muncă în străinătate pentru mai puțin de 12 luni, dar care au fost declarați de rudele rămase în țară.
În schimb, INS nu a luat în calcul la numărarea populații stabile de circa 19 milioane de oameni (preliminar) cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri).
În cercetările sale, cursdeguvernare.ro nu a reușit să obțină date execte care să releve dacă milionul de români necontactați la recensământ sunt aceiași cu românii plecați definitiv din țară (de peste 12 luni). De asemenea, este greu de precizat câți dintre „stranierii” proveniți din România au întrerupt de peste 12 luni contactul cu țara. Dintre aceștia, iarăși este dificil de precizat exact câți au drept de vot în România.
Chiar și așa, însă, cei 1.435.240 de alegători ”în plus” pe listele Ministerului Administrației și Internelor (și Evidenței Populației) ridică semne legitime de întrebare.
Autorităţile: E corect!
Înainte de-a da cuvântul autorităţilor, să lăsăm să vorbească cifrele oficiale din listele electorale ale ultimilor 20 ani, la alegerile parlamentare:
- 1992 – înscrişi pe liste 16,38 milioane de persoanecu drept de vot
- 1996 – înscrişi pe liste 17,21 milioane de persoanecu drept de vot
- 2000 – înscrişi pe liste 17,69 milioane de persoane cu drept de vot
- 2004 – înscrişi pe liste 18,45 milioane de persoane cu drept de vot
- 2008 – înscrişi pe liste 18,46 milioane de persoane cu drept de vot
- 2012 – înscrişi pe liste 18,31 milioane de persoane cu drept de vot
Potrivit sociologilor, o parte din creşterea numărului de votanţi poate fi pusă pe seama îmbătrânirii populaţiei (scăderea numărului de minori raportat la populaţie).
Lipseşte însă din ecuaţie scăderea populaţiei:
- recensământul din 1992 – 22,81 milioane persoane – populaţie stabilă
- recensamântul din 2002 – 21,69 milioane persoane – populaţie stabilă
- recensământul din 2011 – 19,04 milioane persoane /date provizorii – populaţie stabilă
Contactat de cursdeguvernare.ro,vicepreședintele Autorității Electorale Permanente (AEP) Marian Muhuleț (foto) spune că cei 18.315.880 de alegături înscriși pe liste au în spate acte de identitate valabile, cu coduri numerice personale diferite.
„Cifra spusă de domnul Dobre e din baza de date de la Evidența populației. Evidența populației e clară. Toți oamenii aceștia au acte de identitate românești, cu CNP”, spune Muhuleț.
El a exclus ca nefondate eventuale suspiciuni de fraudă electorală legate de o listă de alegători supradimensionată.
La rândul său, directorul INS, Vergil Voineagu (foto), a spune că datele preliminare ale recensământului au o doză semnificativă de inexactitate, iar aici rezidă și diferența între recensământ și lista de alegători de la MAI.
„Eu nu pot să spun Da sau Nu, pentru că sunt date provizorii. Sunt și nu prea sunt exacte, pentru că datele provizorii sunt făcute pe baza centralizatoarelor făcute în primării, iar datele definitive acum se strâng, pe bază de introducere formular cu formular, iar introducerea nu s-a încheiat. Pot să fie diferențe semnificative între rezultatele finale și cele parțiale”, ne-a declarat Voineagu.
Pe site-ul său, INS precizează că diferențele dinre datele INS și listele electorale rezidă în faptul că INS la recensământ a numărat populația stabilă a României, iar la alegeri este luată în calcul populația legală.
Populaţia legală (calculată de către Evidența Populației) cuprinde toţi cetăţenii cu domiciliul legal în România la un moment dat.
Populaţia stabilă (calculată de către INS la 1 ianuarie respectiv la 1 iulie a fiecărui an) cuprinde cetăţenii care au o reşedinţă şi sunt prezenţi sau au declarat că vor fi prezenţi 12 luni (perioadă neîntreruptă) pe teritoriul României.
„Dacă, istoric, între cei doi indicatori nu au fost diferenţe consistente, după anul 1990 diferenţele au crescut considerabil. Pentru România de azi, confruntată cu un fenomen masiv de migraţie externă, faptul că populaţia stabilă este sensibil mai mică decât populaţia legală, considerăm că tehnic nu trebuie să mai surprindă pe nimeni”, argumentează INS. (Articol din iunie 2012)
Referinte:
Sursa: Justitiarul.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu