Cunoscut
drept o vatră a civilizației lemnului, Maramureșul poartă însemnele acestei resurse de la
diferite componente ale gospodăriilor tradiționale
și anexelor acestora la
edificii ecleziastice, instalații
tradiționale, obiecte de
interior sau de artizanat.
Bârsana,
una din localitățile maramureșene reprezentative, deține o adevărată comoară arhitecturală, nu
mai puțin de 128 gospodării prezente
astăzi pe teritoriul acesteia utilizează lemnul ca principal material de
construcție, fapt demonstrat și de cercetătorii Facultății de Geografie în cadrul unui proiect cu
finanțare norvegiană („RO02-0013
– Studiu integrat privind contribuţia ecosistemelor din ariile protejate Natura
2000: Pricop-Huta-Certeze şi Tisa Superioară la dezvoltarea durabilă a comunităţilor
locale (SIENPHCTS)”). Dintre acestea, 40 au deja o vechime
considerabilă și pot fi considerate
reprezentative pentru arealul investigat, în vreme ce 96 case, construite mai
recent (începând cu anii ’70), au incluse porți din lemn.
Ce
este important de reținut este faptul că atât
casele cât și porțile sunt realizate pe plan local.
Ba
mai mult, tot pe teritoriul administrativ al acestei localități se află biserica cu hramul „Intrarea în
biserică a Maicii Domnului” și
Mănăstirea „Soborul Sfinților 12 Apostoli”,
edificate în lemn, amândouă înscriindu-se în arhitectura generală a bisericilor
de lemn maramureșene. De altfel, la
nivelul județului Maramureș există 93 biserici declarate monument
istoric, 8 dintre acestea, prin vechime, stil arhitectonic, tehnică de construcție și
stare de conservare, sunt incluse în patrimoniul UNESCO (Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Plopiș,
Poienile Izei, Rogoz și
Surdești).
Dorin Al. COSMUŢA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu