Jocul sondajelor

Casele de sondare se poate spune că, la fel ca studiourile de televiziune, s-au arondat partidelor. Astfel o televiziune naţională X va prezenta sondaje care plasează anumite partide într-o ierarhie avantajoasă, în vreme ce o televiziune Y va prezenta sondaje care pun în evidentă ascensiune alte partide.

Diferenţele sunt la fel de mari ca ambiţiile şi interesele partidelor. Procentele urcă şi scad dintr-un motiv simplu: manipularea electoratului.

În aceste condiţii mass media cât de cât echidistantă riscă să fie înjurată şi din stânga şi din dreapta. Trebuie să evităm termenul de mass media independentă. În aceste vremuri este de preferat termenul de presă echidistantă. Ar fi vorba despre mijloacele de informare în masă care dau informaţii şi dintr-o parte şi din alta, lăsând cititorul să decidă singur cam pe unde se află adevărul.

Independenţa la modul general s-a cam dus pe apa sâmbetei. Dacă vrei să dai o lege trebuie să consulţi Comisia de la Veneţia. Doar Justiţia vrea să fie independentă, dar o parte cu ochii la partidele de dreapta, altă parte la partidele de stânga.

Echidistant spune Constituţia că este obligat să fie şi preşedintele ţării. Cât de echidistant este Klaus Iohannis şi cât de echidistant a fost fostul preşedinte Traian Băsescu nu mai este nevoie să spunem.

Parcurgem o perioadă istorică foarte complexă în care instituţiile sunt interconectate, în care interesele grupurilor socio-profesionale se bat cap în cap, o perioadă în care întreaga societate este polarizată. Eşti cu mine sau împotriva mea. Ceea ce se ia de la o categorie socială se dă altei categorii sociale. Banii publici se alocă după principiul vaselor comunicante, dar controlate. Liviu Dragnea spunea că se iau bani de la servicii ca să se cumpere vitamina D pentru populaţie.

Sondajele de care vorbeam la început reflectă această realitate. Sunt expresia unor interese de grup mai restrâns sau extins la nivelul unei întregi categorii sociale. Datele unui sondaj pe care le prezentăm mai jos exprimă interesele dreptei politice. Care, după cum se ştie, susţin antreprenoriatul, iniţiativa privată, sprijinirea capitalului  creator de plus valoare şi locuri de muncă bine plătite. Susţin, pe scurt, clasa de mijloc.

Prin urmare nu trebuie să surprindă pe nimeni că sondajul în cauză plasează PSD la o distanţă de doar 1,2% faţă de PNL. Aşadar, PSD ar obţine la alegeri 24,5% faţă de 23,3% cât ar obţine PNL. Dacă adunăm procentele formaţiunilor de dreapta avem o clară detaşare faţă de stânga. Astfel PNL (23,3%), USR (13,2%), PLUS (7,4%), PMP (2,5%) adună împreună 46,4%.

Pe de altă parte PSD (24,5%), ALDE (12,8%), ProRomânia (9,1%) adună exact 46,4%. Cine face diferenţa? UDMR cu 5,7%.

Se poate spune că sondajul nu este echidistant? Dimpotrivă, dă exact aceleaşi şanse şi taberei de dreapta ca taberei de stânga. Bătăliile sunt spectaculoase când adversarii sunt sensibili egali. Dar sunt egali competitorii politici de azi? PSD are sacul cu bani, PNL compensează prin susţinerea instituţiilor de forţă subordonate preşedintelui Iohannis. Asta în mod tacit, uşor pe lângă lege.

Alte sondaje comandate de PSD dau alte date, dar în esenţă jucând tot în jurul unei cvasi egalităţi. PSD-ului îi place să creadă că are între 34 şi 40%. Nu concepe că ProRomânia poate trece de pragul electoral. Dar jocul sondajelor încetează odată cu alegerile. În 26 mai vom afla cu exactitate cum stau partidele, urmând ca în funcţie de rezultatele de la europarlamentare să se alinieze pentru prezidenţiale.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş