Din incertitudine în incertitudine

 

Rareori o guvernare a dat naştere atâtor incertitudini. Poate şi vremurile sunt de aşa natură. Poate îşi aduce contribuţia, desigur negativă, şi pandemia.Vine sau nu vine valul patru ca un taifun? Vaccinul este sau nu util?

De ce nu s-au vaccinat nici măcar jumătate dintre cetăţenii români? Incertitudinile de ordin sanitar sunt completate de cele de ordin economic?

Ne apropiem de o criză economică?

Scumpirile fără precedent sunt un semn că economia merge prost, în timp ce creşterea economică de 7% nu este decât o urmare a împrumuturilor uriaşe pe care le-a contractat guvernul Cîţu. În plan social această creştere economică nu se reflectă. Dimpotrivă, conduce la majorarea preţurilor la energie, gaz, curent, combustibil, ceea ce provoacă o creştere în lanţ a tuturor serviciilor şi alimentelor de bază şi de lux.

Incertitudinea guvernează politica. Nu se ştie care este situaţia reală în PNL, principalul partid de guvernare. Nu se cunosc intenţiile USR PLUS, a doua forţă politică din guvern. UDMR, potrivit vicepremierului Kelemen Hunor, singurul care a ieşit la declaraţii după şedinţa partidelor din coaliţie, a încercat să calmeze populaţia, arătând că actul de guvernare nu are nimic de-a face cu problemele lui Florin Cîţu din SUA de acum 20 de ani.

Există deja o tradiţie a coaliţiilor. Când, după câte o întâlnire furtunoasă a liderilor politici, iese la declaraţii cineva de la UDMR înseamnă că situaţia este gravă. Dacă nu cumva stă pe un butoi de pulbere.

Situaţia din PNL, modul de guvernare, nu rămân fără urmări. PNL, potrivit ultimelor sondaje, a scăzut la 18-20%, în timp ce USR PLUS a scăzut sub AUR, apropiindu-se rapid spre un procent cu o singură cifră, adică sub 10%. Ce măsuri va lua USR PLUS? Va ieşi de la guvernare? Dacă rămâne până la sfârşitul mandatului riscă să nu mai întrunească nici măcar pragul electoral.

Este adevărat că, în aceste condiţii, creşte PSD. Este adevărat că PSD are un program, dar acest partid nu are o viziune. PSD rămâne un partid care se bazează pe un electorat pe care îl poate controla, adică pe pensionari, pe asistaţii social şi într-o anumită măsură pe personalul bugetar. Nu trebuie ignorată situaţia din Bucureşti. Capitala dă tonul, este un etalon al administraţiei locale. Scandalul de la Sectorul 1, gunoaiele neridicate de pe străzi, suspiciunile de fraudare a alegerilor, modul în care primăriţa Clotilde Armand administrează acest sector, dar şi dezamăgirea bucureştenilor faţă de prestaţia primarului general, Nicuşor Dan, contribuie la conturarea unei imagini negative a coaliţiei partidelor de dreapta. Ce vor aceşti oameni, se întreabă cetăţenii? Curentul progresist pare să se fi infiltrat şi în PNL. De la o zi la alta PNL se schimbă la faţă, fără ca schimbarea să se facă în numele reformării României.

Nu este lipsită de interes nici poziţia preşedintelui Klaus Iohannis. Dar, din păcate, mai degrabă se poate vorbi despre o lipsă de reacţie a preşedintelui la realitatea imediată. Este, în multe cazuri, ca un pompier care admiră flăcările, nu le stinge.

Nici situaţia internaţională nu este mai bună. După 20 de ani, preşedintele Biden retrage trupele din Afganistan. A găsit o scuză pentru înfrângerea ruşinoasă. SUA nu dorea decât să se răzbune după 11 septembrie 2001. Haosul în urma retragerii armatei americane a fost prevăzut de un general, fost combatant în Vietnam. Valurile de refugiaţi se vor îndrepta spre Europa, nicidecum spre Statele Unite.

Instituţiile internaţionale, începând de la OMS la ONU, de la NATO la UE, par să-şi fi pierdut o parte din rolul pe care şi l-au asumat în asigurarea securităţii şi siguranţei individului.

După retragerea din Afganistan se va concentra SUA asupra Rusiei, a Chinei, realocând resursele spre aceste focare de posibile conflicte, încă latente?!

 

Autor. Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş