„Ateneu”, septembrie 2022

 

A apărut cu puțin timp în urmă ultimul număr al revistei de cultură „Ateneu”, număr bogat, care își centrează materialele în jurul receptării lui George Bacovia.

 Cronica literară este semnată de Adrian Jicu care așază sub microscop un nou volum semnat de criticul Constantin Călin și dedicat aceluiași Bacovia. Apărută la Editura „Babel”, cartea se înscrie într-o serie mai largă ce echivalează cu un Dosar complet Bacovia. Așadar, „Constantin Cãlin revine la Bacovia, conștient că e un subiect inepuizabil și obsesiv, pe care nu-l va putea acoperi în integralitate niciodată. Dar de care încearcă să se achite cât mai bine, întorcându-se asupra unor probleme insuficient lămurite, pe care le completează cu comentarii, analize și analogii menite să facă inteligibilă lumea poetului. E un efort de adâncire, dublat de unul de limpezire, pe care și le poate permite abia acum, după acumulări succesive, meticuloase. Sunt în aceastã carte numeroase precizări și puneri la punct, multiple explicații cuceritoare și contre polemice, făcute pe un ton echilibrat, în lumina argumentelor” (Adrian Jicu).

Marius Manta radiografiază plusurile eseului critic al lui Adrian Mureșan dedicat lui Nicolae Steinhardt – „Vârstele subversiunii. N. Steinhardt și deconstrucția utopiilor”, concluzionând: „Eseul critic de față propune diferite ecuații cu valoare axiologică: rezolvarea acestora aduce cu sine aflarea unor sensuri, orientarea propriu-zisă de-a lungul unei opere de o varietate însemnată.

Adrian Mureșan nu face paradă de cunoștințe, ci le pune pe acestea la lucru, consemnând la final datele identitare ale unei voci polifonice”.

De notat în continuare lumile anglo-saxone ale Elenei Ciobanu, interesată de această dată de evenimentele prilejuite de dispariția reginei Elisabeta.

 Gelu Baldovin reface firul evenimentelor Festivalului Național „George Bacovia” iar mijlocul revistei este dedicat Colocviilor și Premiilor Revistei „Ateneu” – 2022, adunând în același loc texte semnate de Petre Cimpoeșu, Mircea Platon, Adrian Mureșan, Cristian Fulaș, Diana Iepure.

Carmen Gabriela Pană revine asupra poetei Agatha Grigorescu Bacovia, definind categorii tematice de-a lungul unei opere (poate) prea puțin prețuite.

Minunat eseul Nicoletei Florean („Implacabila împlumbuire bacoviană”), în timp ce lecturile & comentariile sunt completate de Adrian Lesenciuc („Înflorirea interioară. Două ipostaze”), Gheorghe Iorga („Arthur Rimbaud. Fețele mitului”), Vasile Spiridon („Despre un spațiu neutru”), Violeta Savu („Viața, cu frumusețea și dezamăgirile ei”).

Atent la „șoaptele nuanțelor”, Ion Fercu măsoară „prejudecățile: infern și provocare eternă” iar Ionel Savitescu prezintă „Autobiografia lui Bertrand Russell”.

Dimensiunea artelor e acoperită de Carmen Mihalache („Refuzul indiferenței, empatie și solidaritate” – note despre Festivalul de Teatru Piatra-Neamț), Maria Bilașevschi („Saloanele Moldovei și cheia diversității”), Marius Manta („«I-auzi corbii», o infra-lectură vizuală”), Iulian Bucur („About a dream”).

Am decupat pentru final un mic pasaj liric, preluat de la rubrica „Poesis”: „locuiesc în propria singurătate. / onix negru, mîinile ei / îmi strălucesc în jurul gîtului, / onix negru am devenit și eu. // o, dar cînd eram atît de copil, / încît luminam cu ochii / pînă departe noaptea, / credeam că sînt curcubeu!” (Mariana Codruț – „Credeam că sînt curcubeu”).

Autor: Marius MANTA