Cum nu avem motive să credem că regula de trei simplă nu funcţionează şi în politică, ne putem permite să afirmăm că dacă taxele locale se majorează cu 50% rezultă că 50% dintre actualii primari vor pierde alegerile în 2024. Ce se întâmplă dacă introducem în ecuaţie şi procentul de 25% cu care au fost majorate salariile primarilor şi preşedinţilor de consilii? Rezolvare imposibilă. Cele două calcule, având la bază imbatabila regulă de trei simplă, se completează reciproc sau se anulează reciproc?
Matematica devine imposibilă când o aplici în
politică, şi mai ales în deciziile guvernului. Cu sau fără intenţia de a-i
compromite, parlamentarii le-au făcut figura primarilor şi preşedinţilor de
consilii judeţene. Întâi le-au majorat salariile, spre indignarea pensionarilor
care aşteptau să li se majoreze pensiile, pentru ca după numai câteva zile
guvernanţii să anunţe că se majorează taxele locale pe locuinţe cu 50%.
Practic iei din buzunarul cetăţeanului doi bănuţi,
iar pe unul îl bagi direct în buzunarul primarului, apoi, în raport cu venitul
lui să fie majorate salariile întregului aparat bugetar al primăriilor.
Cu alte cuvinte, fiecare proprietar de apartament
sau casă plăteşte în mod direct salariul primarului, al preşedintelui de consiliu
judeţean, precum şi al întregului aparat administrativ. Intuind acest lucru, o
serie de primari refuză să pună în aplicare decizia guvernului Ciucă.
Ciudat este că nu se foloseşte aceeaşi metodă de
salarizare la ministere. Nu demult un ministru, acum fost ministru, observa că
el se află pe locul 23 ca nivel de salarizare. Pentru că, nu-i aşa, miniştrii
vin şi pleacă, dar aparatul birocratic rămâne.
Un biet ministru fără experienţă este o jucărie în
mâinile înalţilor funcţionari. Dacă ministrul îi cere să facă un lucru, acesta
îi spune: “Dacă dumneavoastră vreţi puteţi face, dar să ştiţi că eu nu semnez”.
Cam în aceeaşi situaţie sunt şi o parte din primarii şi preşedinţii de consilii
judeţene.
Acesta este sistemul, aceasta este birocraţia,
acesta este “aparatul de stat”. De frica acestui “aparat” tremură şi primul
ministru, şi ministrul şi primarul şi preşedintele de consiliu judeţean, dar şi
preşedintele ţării. Politicienii sunt prizonierii sistemului pe care l-au creat
ei înşişi, nu din ignoranţă, ci din dorinţa de a crea un sistem pe care să-l
controleze. Dovada că nu reuşesc să-l stăpânească este faptul că după ce-şi
termină mandatele mulţi intră în puşcării, condamnaţi în urma legilor strâmbe
pe care le-au propus şi adoptat.
Problema majorării salariilor primarilor nu constă
atât în cuantumul majorării cât într-un principiu. Cum se mai uită un primar în
ochii alegătorilor când toată lumea ştie că s-au majorat taxele locale pe
locuinţe pentru a face rost de bani pentru salariul lui? De acum înainte orice
cetăţean îi poate spune doamnei de la ghişeu, probabil ultima pe statul de
plată, “Doamnă din taxa plătită de mine ţi s-a majorat salariul dumitale!”.
În acest sens s-ar părea că s-a dorit pur şi simplu
compromiterea primarilor. Este prea străveziu circuitul banilor din buzunarul
contribuabilului în buzunarul primarului. Pe de altă parte, majorarea
salariilor din sistemul public nu va conduce la diminuarea birocraţiei. Cu cât
un funcţionar câştigă mai mult cu atât se simte mai obligat să-l chinuie mai
mult pe cetăţeanul care apelează la el. Salarii mai mari, birocraţie mai mare,
mai stufoasă.
Problema este că de aceeaşi boală suferă şi
instituţiile europene. Marea Britanie a părăsit UE din cauza birocraţiei din
cadrul Comisiei Europene.
Din cauza aceleiaşi birocraţii România aşteaptă de
11 ani să fie acceptată în Spaţiul Schengen. Însuşi tratatul nostru de aderare
la UE, prost negociat, nu este decât o emanaţie a birocraţiei bruxelleze.
Numărul primarilor foarte buni este relativ mic. Dar
sunt primari care muncesc pentru comunitate pe brânci. În realitate nu prea
contează cât câştigă un primar. În unele cazuri nu contează prea mult nici ce
face sau ce nu face un primar pentru a fi reales. Sistemul de vot funcţionează
atât de prost încât este suficient ca un primar să mulţumească în jur de 30%
dintre cetăţeni pentru a-şi reînnoi mandatul. Desigur, din cauza alegerilor
într-un singur tur.
Putem aprecia că dacă alegerile s-ar face din două
tururi înşişi primarii s-ar fi opus majorării salariilor proprii văzând cât de
rău o duc oamenii de rând.
Autor:
Dumitru Păcuraru
Sursa:
Informaţia zilei Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu