Sunt preocupat de acest eveniment literar, Premiul
Nobel pentru Literatură, cu dimensiune universală, deoarece mă gândesc la
literatura română, care nu a fost luată în seamă, pe deplin, pentru a fi
onorată cu această recunoaștere. Când timișoreanca Herta Muller a fost
premiată, ea a candidat în numele literaturii germane. De altfel, ea era
stabilită la Berlin când i s-a făcut încununarea. Mai mulți scriitori români au
fost avansați din partea noastră pe lista Academiei suedeze. Deocamdată fără
izbândă. Numele scriitorului Mircea Cărtărescu a fost des amintit. Cea mai recentă
ediție a Premiului Nobel pentru Literatură a fost o nouă surpriză.
Laureată a fost desemnată scriitoarea franceză Annie
Ernaux. Motivația juriului a fost: „pentru curajul și acuitatea clinică cu care
descoperă rădăcinile, înstrăinările și constrângerile colective ale memoriei
personale.” Laureata din acest an a Premiului Nobel pentru Literatură are peste
30 de volume publicate, marea lor majoritate ținând de literatura de
confesiune. Jurații suedezi au remarcat că pentru scriitoarea din Franța,
născută în anul 1940, „limba este ca un cuțit care taie valurile imaginației.”
Numele laureatei este pe departe de a trezi unanimități chiar în propria ei
țară.
Premiul este socotit un Nobel consolator pentru
intelectualii de stânga francezi. Simpatiile socialist-comuniste ale autoarei
sunt de notorietate. Are și apucături antisemite. În 2018, a semnat o petiție,
împreună cu alți o sută de artiști francezi, care solicita televiziunii
franceze să nu transmită concursul Eurovision, găzduit de Israel. Și altele, și
altele. Acolo se poate. Scriitoarea Grete Tartler a compus o partitură a operei
laureatei Nobel, cu argumente valorice. Spune că Annie Ernaux a devenit de mult
timp un idol al cititorilor de memorii, datorită curajului de a privi fiecare
amintire, oricât de amară, până la capăt, de a detalia zguduitor obstacolele
legate de gen și clasă socială.
Are multă biografie în opera sa. Părinții ei au fost
proprietarii unei băcănii și ai unei cafenele. Devine propriul ei personaj.
Laureata este mai puțin cunoscută în România, fiindu-i traduse două romane.
După obicei, de acum vor veni alte traduceri. Orientarea ei politică
stângist-progresistă a provocat, și va stârni în continuare, comentarii care
pun în discuție orientarea politică a juriului suedez care acordă Nobelul
pentru Literatură. În ultimii zece ani, motivațiile pentru acordarea Premiului
au fost dintre cele mai diverse. Lui Alice Munro, ca maestră a nuvelei
contemporane, Svetlanei Alexievich, pentru scrierile ei polifonice, care sunt
un monument al suferinței și curajului în vremurile noastre, Olgăi Tokarczuk,
pentru o imaginație narativă, care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă
traversarea hotarelor ca formă de viață.
Aici remarc studiul criticului literar Delia
Muntean, dedicat scriitoarei poloneze. În acest context, reamintesc că, în urmă
cu decenii, Laurențiu Ulici a publicat două volume – Nobel contra Nobel, în
care inventariază nume de prestigiu ale marilor scriitori care nu au primit
râvnitul Premiu. Inclusiv scriitori români care ar fi meritat laurii. Este, în
fond, o antologie de autor a literaturii universale din secolul al XX-lea.
Intenția lui Laurențiu Ulici a fost de a pune față în față scriitorii care au
dobândit Premiul Nobel și pe cei rămași în afara opțiunilor Academiei suedeze.
Pe lista celor care nu au ajuns în fața juriului se
află Lev Tolstoi, Henrik Ibsen, Mark Twain, Georg Trakl, Marcel Proust, Franz
Kafka, Fernando Pessoa, Mihail Bulgakov, Serghei Esenin, ori Cesare Pavese. De
la noi, Lucian Blaga, Marin Sorescu, Nichita Stănescu. Și pe lista din acest an
au fost scriitori cu o mare forță a literaturii universale. De la Ludmila
Ulițkaia, la Mihail Şișkin, de la Ismail Kadare, la Andrei Makine. Pentru presa
care a comentat actualul Nobel, dacă sunt luate în seamă criterii
extraliterare, premiul din acest an i s-ar fi cuvenit marelui scriitor Salman
Rushdie, victima recentă a unei tentative de asasinat.
Nu a fost să fie. Ne mulțumim cu ce am primit. Cât
despre scriitorii români, vedeți antologia lui Ulici. Vom vedea la anul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu