INVENTARUL SENTIMENTELOR
În mijlocul acesta de iarnă mi-am făcut curățenie-n gânduri
Şi-am găsit printre ele iubiri scăldate în toamnă de ploaie
Mă mir c-am uitat câte suspine am pus printre rânduri
Ce dimineți de frumos s-au pierdut în anii trecuți
Abandonându-mi o trenă ce-aş fi vrut să o port ca iubită
Cum au eşuat cuvintele aruncate peste munții tăcuți
Şi ce brațe întinse au rămas în surghiun peste clipa dorită.
Fac inventarul a tot ce mă doare, şi-n pumnul prea gol,
Am doar fire de iarbă uscată într-o toamnă prea grea
Chiar decorul s-a stins în arealul de frunze, dându-mi ocol
Am rămas cu umbre de noapte ce nu se mai pot repeta.
Într-un dulap am găsit luna uscată cu întreaga-i armură
Încercam să o resuscitez că avea o mină prea tristă
Dar haina ei mică nu mai avea aceeaşi măsură,
Simțeam că e goală şi pentru mine ea nu mai există.
Degeaba strâng plânsul la piept, că parcă nici acesta nu doare
Primise calmante pentru anii prea mulți şi prea goi,
De iubiri am uitat, poate stau aşezate în Carul Mare,
Ele nu mai ştiu să zâmbească, s-au stins ca lumânarea sub ploi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu