miercuri, 14 august 2024

Am învăţat să convieţuim şi cu războiul, ba şi cu ameninţarea de dezastru!


Vedeţi ce ne-au făcut valurile de crize? După criza economică care ne-a falimentat, după Pandemia care ne-a ucis vecini şi speranţe, avem la graniţă război şi abia de ne mai pasă! În cazul nostru, al maramureşenilor, nu-s 100 de kilometri până în ţara cu război! Şi abia vreo 600-700 de kilometri până la centrala nucleară de la Zaporoje, ce tocmai fumegă. Şi noi… n-avem treabă! Ne-am văzut de PSD, PNL, USR etc.

”Moscova și Kievul se acuză reciproc că au provocat duminică un incendiu în incinta celei mai mari centrale nucleare din Europa, la ora actuală ocupată de ruși, Zaporojie, în Ucraina, fără ca ambele părți să raporteze radiații crescute, informează Reuters. Agenția Internațională pentru Energie Atomică a ONU, care este prezentă la vasta instalație cu șase reactoare, a declarat că experții săi au văzut un fum puternic și întunecat provenind din zona de nord a centralei din sudul Ucrainei în urma mai multor explozii”.

Însă, interesant e contextul! Ofensiva ucraineană în Rusia pe care încă n-au înţeles-o nici măcar analiştii militari se îndreaptă spre o centrală nucleară rusă. Oare… miroase a troc? Deja un nod de magistrală de gaz au ocupat, pot oricând opri gazul spre Europa. Mă rog, spre Ungaria. Dar şi spre Polonia. Complicat…

Între timp, Rusia ameninţă, acuză atac terorist. Dar ce face? Evacuează populaţia. Şi trimite mercenari Wagner, în lipsa trupelor militare antrenate. Cine a gândit acea ofensivă ÎN RUSIA a fost un geniu, un creier de adevărat strateg. A dus lupta acasă la atacatori. Abia acum pot începe negocieri reale de pace. Când ştiu ambii cum e să ai cuţitul la/în spate. Abia acum, dacă Ucraina poate „ţine” regiunea ocupată, se poate vorbi de troc. Cum ar suna să redai Rusiei regiunea Kursk contra tot sudul Ucrainei, de la Herson la Mariupol? Pe noi însă, pe români şi pe maramureşeni, ne interesează alte cele. Da, toate acele conflicte, inclusiv din Israel, ne ating la buzunar. Statul investeşte în Armată în loc de … Sănătate, Sport, Învăţământ. Facturile cresc neaşteptat ba la gaze, ba la curent, ba la benzină/motorină. Inflaţia e ba de 5%, ba de 6, dar nu de 2,6, cât o avea Europa. Pe de altă parte, Maramureşul are problema fugarilor. Excelent prezentată recent de Hotnews, cu un reportaj din Munţii Maramureşului. Ruta preferată a amărâţilor care fug de război pare a fi traseul nostru de Pop Ivan/Valea Frumuşaua de dea­supra satului Crasna Vişeului. Dar şi zona Rica-Socolău. Am şi întâlnit fugari aduşi de ghid, foarte suspicioşi la vederea omului cu aparat foto în gât. De ce ne afectează? Pentru că salvamontiştii sunt cu ochii acolo, nu aici.

Cât despre recenta ameninţare (iar) de dezastru nuclear, vă amintim că încă avem pastilele de iod de la anterioara. Şi le-am mai luat noi odată, în anii 80, când s-au trezit autorităţile noastre că nu pot ascunde năzbâtiile Marelui URS(S).

„Resemnarea noastră de veacuri ne-a făcut înţelepţi. Dacă individual înţelepciunea poate atinge culmi, ea este inerţie ca fenomen colectiv. Poporul român este cel mai înţelept popor din Europa; dar nu din spirit, ci din lipsă de curaj şi de afirmare. „Nu este vremea subt om, ci bietul om subt vremi“ este o catastrofă pentru neam. Şi cînd te gîndeşti că această maximă este un simbol, este cheia destinului nostru! Orice proverb, orice reflexie populară românească exprimă aceeaşi timiditate în faţa vieţii, aceeaşi nehotărîre şi resemnare.(…) Adevărurile izvorîte din resemnare nu sînt un titlu de glorie. Înţelepciunea este negaţia istoriei, fiindcă ea este distanţa de viaţă, pe cînd istoria este afirmarea ei. (…) Adevărurile de fiecare zi ale românului sînt paralizante. Ele tind să răpească omului orice responsabilitate. Fatalismul este un amoralism al devenirii. Înţeleg să te mâne fatalitatea individuală şi interioară, dinamismul demonului lăuntric, dar este o deviere şi o ruşine antropologică să-ţi pui capul sub timp. Ne-a condus vremea o mie de ani. Aceasta nu spune puţin. Fatalismul neamului nostru este un blestem pe care va trebui să-l lichidăm în fulgere. Pînă în sîmbure să ne lovească scînteierile lui”. Emil Cioran- Schimbarea la faţă a României.


Autor: Alexandru Ruja

Sursa: Graiul Maramureșului

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu