Scene electorale din realitatea imediată

                                de Gheorghe Pârja

Am ajuns aproape de castelul marilor emoții! Adică de ziua de 18 mai, când alegătorii vor desemna noul președinte al României. Pentru mine, cetățean vechi al acestei țări, este o zi importantă. Nu mi-e indiferent cine îmi reprezintă țara în care m-am născut și din care nu am plecat. Zic asta că este extrem de discutată povestea românilor din străinătate, care devin tot mai implicați în campaniile electorale, antrenați masiv și de această dată. Foarte bine! Așa și trebuie, numai că, o spun sincer, am oarece îndoieli asupra oglinzilor în care ei își văd țara și cunosc realitatea nefardată și nefalsificată. Un clișeu obositor, și greu de realizat, deocamdată, este întoarcerea românilor acasă!

Fenomenul mi-l doresc și toți cei care am rămas aici ni-l dorim, dar el nu se realizează prin propagandă electorală. Am date suficiente ca să-mi susțin afirmația. Rămân la frumusețea dorului de țară. Că au aici, în Carpați, părinți și alte neamuri. Și grădina părintească. Îmi pare rău că nici sociologii nu au explicat, cu adevărat, cum s-a plecat și de ce s-a plecat din România. Campania electorală este doar un procent mic din realitatea imediată. Iar diaspora a devenit, și va mai fi, un mănos bazin electoral. Și este bine că e așa, dar să stea în frunte argumente și nu promisiuni iluzorii! S-a cheltuit mult cu telenovela șirului de alegeri. Spune un om priceput la calcule, că dacă s-ar aduna banii investiți în toți candidații, și în turul anulat, cei declarați și cei ascunși, s-ar aduna o avere.

Pe de altă parte, în această campanie am auzit doar avertismente despre ce ne așteaptă. Taxe mai mari, prețuri mai mari, rate ale dobânzilor mai mari, adică sărăcie. În timp ce un candidat definit sărac a găsit pe drum 1,5 milioane de dolari pentru a bate la ușa Casei Albe. Că acolo porumbeii politici costă. Tot acest candidat a adus câștiguri Poștei Române, trimițând scrisori în țară cu tot felul de iluzii. În loc de programe și dezbateri, de argumente am văzut jigniri, acuze și din nou promisiuni. Cei doi candidați rămași în cursă au fost înconjurați de o atmosferă electorală cu mai mulți aspiranți. Din câți au fost în turul întâi, călcându-și teritoriile cu voie, cu știință sau complicitate, au rămas doi. Două programe, două direcții: una spre vest alta mai degrabă spre încotro. Că nu prea știm spre ce.

Au rămas de pomină Coaliția de partide și candidatul ei. Semn de oboseală cronică, să nu spun anacronică. Și a ajuns în turul doi un independent, actualul primar al Capitalei, susținut de societatea civilă, și un… suveranist, zic ai lui. Dar mie nu mi se pare. Care stă sub umbra unui mesia, îndrăgit de o parte dintre alegători. Fiindcă zice ce îi doare pe ei. În această zonă se mișcă idei cu mult populism și fără idei și soluții economice pentru mersul bun al țării. Ba, din contră, se aruncă pe piața electorală formule care merg cu înaintea înapoi. Cum ar fi naționalizarea companiilor străine, case ieftine și aburul verde al unei mișcări apuse, care a dăunat democrației interbelice.

Se binecuvântează Casa Albă și se aruncă vorbe nepotrivite pentru Uniunea Europeană. Dinspre care vin fonduri. Mi s-a părut josnică declarația de bucurie a unui candidat că americanii ne-au scos din programul vizelor. Patrioții flutură ideea să fim lăsați fără bazele americane, deci fără apărare. Ba regretă că am intrat în Spațiul Schengen. În acest tablou mișcător, au fost și decizii regretabile. Cum a fost demisia premierului, accentuând și mai mult criza politică, și promovând interimatul. Am ajuns țara cu multe interimate, adică țara cu jumătăți de măsură în privința deciziilor ferme, necesare în această perioadă.

Să nu uităm că suntem o țară care s-a împrumutat peste măsură. O spun economiștii pricepuți. Suntem în centrul unei încercări extrem de grele, mai ales că avem și un război la graniță. Și nu încetează insinuările Rusiei la adresa României. Fantoma rusească a plutit peste această campanie electorală! Și nu s-a pus degetul pe această rană, ci a trebuit să aflăm câte ceva despre interferența estică, de la ambasadori americani, ori de la un premier polonez. Ori chiar din țara cu Muzeul Luvru. Iar dacă ne uităm ce ni se propune dintr-o parte, mediocritate politică și nepricepere, e greu să ai optimism pentru viitor. Nu poți să ignori faptul că o doamnă care nu prea știe limba română vrea dispariția presei, iar candidatul ei pentru fotoliul de la Cotroceni se întreabă: ce mă fac cu voi! Și noi cu ei!

Tot din această zonă vin critici aprinse pentru Uniunea Europeană. Să mergi spre Rusia care nu ți-a dat nimic, doar ți-a luat teritorii, ți-a luat tezaurul și ne-a adus dictatura bolșevică, care ne-a lăsat răni de moarte, ce sângerează și astăzi, mi se pare o lipsă de orizont. În această perioadă este necesar să faci diferența dintre cine ți-e prieten și cine ți-e dușman, între cine te minte și cine spune adevărul. Aceste criterii ar trebui să fie luate în seamă și duminică la urne. Am traversat o campanie electorală care ne-a pus echilibrul opțional la grea încercare. Decimat de știri care mai de care mai alarmiste și mai false. Aici am ajuns? Da, dezbină și stăpânește, sloganul otrăvit care a ruinat multe societăți.

Democrația ne îndeamnă să mergem duminică la vot. Și să alegem binele! Al nostru și al țării. Cugetați, informați-vă și alegeți!