S-a stins din viaţă poetul, prozatorul și traducătorul timișorean Anghel Dumbrăveanu

Cunoscutul poet, prozator și traducător timișorean Anghel Dumbrăveanu s-a stins din viaţă în cursul zilei de duminică, 12 mai, la Timişoara.

    Anghel Dumbrăveanu s-a născut în 21 noiembrie 1933, în localitatea Dobroteasa, din județul Olt.

        În 1953 a absolvit Școala Pedagogică. A urmat apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din Timișoara (1962–1968). Între anii 1953 și 1990 a ocupat funcția de redactor, apoi a fost secretar general de redacție și redactor-șef adjunct al revistei Scrisul bănățean – viitoarea revistă Orizont. A fost și redactor-șef al revistei Rostirea românească. A fost căsătorit cu profesoara și poeta Alina Dumbrăveanu.

       Într-un interval de peste patru decenii, Anghel Dumbrăveanu a scris și publicat peste 50 de volume de beletristică, printre care: Fluviile visează oceanul (București, 1961), Pământul și fructele (1964), Iluminările mării (1967), Oase de corăbii (1968), Fața străină a nopții (1971), Singurătatea amiezii (Timișoara, 1973), Diligența de seară (1978), Tematica umbrei (1982), Curtea retorilor (București, 1989), Predica focului (Cluj-Napoca, 1993), Diamantul de întuneric (1997), O ireală bucurie de-a aștepta (1999), Begoniile de la mansardă (Timișoara, 2002).

        De asemenea, opera sa a fost inclusă în antologia bilingvă cuprinzând 81 de autori români, în traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische Autoren), – “Lumina piezișă”.

De-a lungul carierei sale, a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1973), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1982), Marele Premiu al Festivalului Internațional „Nichita Stănescu“ (1986), Premiul Internațional de Poezie „Rozeta de la Bela Voda“ la Krusevac-Iugoslavia (1998).

      Înmormântarea va avea loc marți, 14 mai, de la ora 11, în cimitirul din Calea Lipovei.

Dumnezeu să-L odihnească! Sursa Ora de Timis

                                                                                       G.D.L.

Personalităţi transilvănene - Ştefan Jurcă

Născut la 01 iulie 1949, în Sălăjeni, comuna Sebiş, judeţul Arad. Liceul la Sebiş, este 3 ani student la Politehnica din Braşov, pe care o părăseşte în 1970. Urmează cursurile de zi ale facultaţii de Ştiinţe economice din Timişoara (1973-1977), după care este repartizat economist în Baia Mare.

Părinţii: Ştefan şi Mariuţă. Este căsătorit, are 2 copii.

Publică poezii şi proză, articole şi interviuri în presa locală, în revistele Familia, Luceafărul, Tribuna, Archeus, Nord Literar, Calendarul Maramureşului, Informaţia zilei, Graiul Maramureşului, Viata Românească, Citadela, Verso.

Debutează în volum în anul 1997 cu Peretele cel mai iubit, ed. Gutinul. Urmează: Poeme uitate, boeme regăsite, ed. Cybela, 2000, Păpuşa de rumeguş, ed. Risoprint, 2004, Pagina de gardă, ed. Dacia XXI, 2011, Caiet bibliografic aniversar. Ştefan Jurcă. Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu”.

Este comentat în volumele: Geo Vasile-Proza românească între milenii, Casa editorială Odeon, 2001; V. R. Ghenceanu – Dreptul la singurătate, ed. Proema, 2001; Ion M. Mihai - Scriitori din Maramureş, ed. Limes, 2003; Ion M. Mihai-Lecturi sublimate, ed. Dacia, 2005; Augustin Cozmuţa-Punct critic, ed. Risoprint, 2004;L. Temian, O. Marinescu, A. M. Brezovszki-Autori maramureşeni, dicţionar bibliografic, ed. Umbria 2000. „Oameni de seama ai Maramuresului. 1700 – 2010. ”Autor Vasile Iuga de Sălişte, editura DragoşVoda, Cluj Napoca, 2010. Anca Goja – Convorbiri cu elite, ed Proema, 2011

Volumele publicate au fost premiate la Cărţile anului în anii : 1998, 2001, 2005. In anul 2006 primeste premiul special acordat de Fundatia culturala Archeus(Baia Mare - Ocolis, 8-18 iulie 2006)

Au mai scris despre cărţile sale: Alex Ştefănescu, Ioan Moldovan, Petru M. Haş, Ion Burnar, Gh. Pârja, Grigore Ciascai, Ananie Gagniuc, Cătălina Latu, Adriana Plăcintă, Nicolae Scheianu, Dumitru Rusu, Dumitru Fânăţeanu, Nicolae Petricec, Anca Goja, Nicoara Mihali.

A realizat interviuri scrise şi publicate cu: Mihai Olos, Ilie Cămărăşan, Iosif Balla, Iosif Hamza, Mihai Pamfil, Nicolae Suciu, cu poeţii: Mihai Cupcea, Claudian Cosoi, Ion Burnar, Ion Bogdan, Ion M. Mihai, Ioan Marchiş.

A fost intervievat de Adriana Plăcintă, Nicolae Scheianu, Maria Garbe, Anca Goja. Interviurile s-au publicat in Interferente, revista liceului Vasile Lucaciu, Glasul Maramuresului, eStrada, Informatia zilei de Maramures, Graiul Maramuresului.

Este membru fondator al Asociaţiei Scriitorilor din Baia Mare, redactor asociat al revistei Nord Literar.

„Ştefan Jurcă posedă secretul povestirii ce dezleagă, fie şi pentru o clipă,

viaţa de povara tăcerii, fapte anodine declanşînd prin rememorare tăria sau căinţa unei vieţi. Se moare imprevizibil, absurd, personajele vin de undeva şi se disimulează în anonimatul provinciei, în taina şi suferinţa provizoratului.”

Geo Vasile-Proza românească între milenii, pag. 155

„În privinţa artei de inspiraţie şi de investigaţie, Ştefan Jurcă nu este nici rural, nici citadin, în exclusivitate, preferinţa sa mergînd, se pare, spre zonele de contact ale unui mediu social surprins în dinamica lui istorică, cu dislocări dramatice, surprinse mai ales la nivelul fiinţei individuale”.

Augustin Cozmuţa-Punct critic, pag. 162

„Aparent se crează impresia că prozele sînt scrise cu uşurinţă, cu nonşalanţă chiar, dar sin context şi din subtext rezultă că fraza este îndelung elaborată, că nici un cuvânt nu este pus la întămplare, că se mizează numai un fel de detaşare de text.”

Ion M. Mihai- Scriitori din Maramureş, pag 227

„Ştefan Jurcă foloseşte cu pricepere şi grijă cînd stilul direct , cînd cel indirect liber, aici distingem dialogul sprinţar ori tăios, dincolo monologul sau monologul interior. Alteori personajele însele comentează alte personaje – forme intermediare între replică şi reflecţie, caracteristice anumitor autori din perioada bună a prozei româneşti.”

V. R. Ghenceanu – Dreptul la singurătate, pag 88

„În cea de-a patra carte a sa, scriitorul readuce în actualitate problematica anilor 70, cu absolvenţi de facultate repartizaţi ”în producţie” în diverse centre muncitoreşti din ţară, trimişi acolo să construiască socialismul şi ”să ridice socialismul pe cele mai înalte culmi”. Cartea este, de fapt, un rechizitoriu făcut unei societăţi închistate şi lipsite de perspectivă făcut de către nişte tineri sacrificaţi pe altarul unei ideologii mutilante”.

(Nicolae Scheianu )

Agentia de carte, 18 ianuarie 2012 - Pagina de gardă de Ştefan Jurcă

Mai este prezent în plachetele ”Amfore”, Arad, 1968, pag 121, Cuvînt înainte - Ştefan Augustin Doinaş; ”Caietele Măiastra”, Baia Mare, 1982, redactor Ion Bogdan, pag. 155; „Groapa cu (a)muze” parodii de Lucian Perţa, pag. 126, cuvînt înainte Victor Cubleşan, Noul Orfeu, antologie de poezie romana contemporana. „O antologie a poeziei maramureşene, de la poezia populară până în 2009”, alcătuită de Nicolae Scheianu Păuna, ed. Ethnologica, 2010, pag. 218-220, cu un studiu introductiv de Augustin Cozmuţa.

                                                                            G.D.L.

Despre scriitorul Alexandru Petria

   Alexandru Petria s-a nascut la 27 februarie 1968, in orasul Dej, judetul Cluj. Debut publicistic şi poetic şi l-a facut în “Tribuna”, în 1983. Printre cărţile publicate se numără “Neguţătorul de arome”(1991, poeme), “33 de poeme”(1992) şi “La ce bun poeţii…”(colectiv, interviuri). În 2010,  i-a aparut şi romanul „Zilele mele cu Renata”, la editura Tritonic. În decursul carierei sale, Petria a colaborat la toate revistele revistele literare importante.

După 1989, Alexandru Petria a devenit şeful Comisiei pentru abuzuri şi drepturile omului în CPUN-ul municipiului Dej. Împreună cu regretatul Radu Săplacan şi Zorin Diaconescu, el a întemeiat săptămânalul dejean “Gazeta someşeană”- primul număr a fost scos în 23 decembrie 1989. În 1992, el a fost candidat din partea Mişcării Ecologiste din România la Camera Deputaţilor. Între anii 1992 şi1994, pe vremea directoratului lui Alex. Ştefănescu, a fost redactor de investigaţii la revista bucureşteană “Zig-Zag”. Între anii 1994-1995, a fost reporter de investigaţii la ziarul “Cotidianul”. În intervalul 1995-1996, Petria a fost redactor şef al săptămânalului bucureştean pentru comercianţi “Hermes” şi redactor la săptămânalul “Partener” publicat de trustul “România Azi”. După reîntoarcerea în Ardeal, mai exact în Beclean, a fost redactorul şef al săptămânalului “Monitorul de Someş”, apoi, în 2000, a fondat propria sa publicaţie, lunarul “Realitatatea de Bistriţa-Năsăud, Dej şi Gherla”, al carei director este şi în prezent. Poemele lui proaspete ca roua dimineţilor româneşti le puteţi citi şi pe ...facebook! E simplu de tot, accesezi facebook, scrii şi cauţi Alexandru Petria şi acesta îţi apare stând la un pahar de ceai dar cu o ţigară fină în gură!

Mari personalităţi maramureşene - scriitorul Ioan GROŞAN

Biografie

Ioan Groşan s-a născut în 3 octombrie 1954 în satul Mogoşeşti, comuna Satulung, judeţul Maramureş.

A absolvit în 1978 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Face parte din gruparea revistei „Echinox”, unde debutează în 1974. Debutează editorial în 1985 cu volumul de povestiri „Caravana cinematografică”. A fost membru al Cenaclului de proză „Junimea”, de asemenea, membru fondator al grupării „Ars Amatoria”. A fost de-a lungul timpului profesor , director artistic al studioului de creație cinematografică al Ministerului Culturii ( condus de Lucian Pintilie ) şi redactor la „Contrapunct” şi „Academia Cațavencu” . În prezent este publicist-comentator la cotidianul „Ziua”. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România .

Opere publicate

Caravana cinematografică (1985)

Trenul de noapte, proză scurtă (1989)

Școala ludică (teatru, 1990)

Planeta mediocrilor (1991)

O sută de ani de zile la Porțile Orientului (1992)

Jurnal de bordel (1995)

Jurnal de Cotroceni (1998)

Județul Vaslui în NATO (2002)

The Cinematography Caravan Kevin McCarthy (Trans) (2009)

Vaslui megye a NATO-ra gyúr Mihály Lakatos (Trad.)(2009), Editura M-Érték, Budapesta

Un om din Est, roman (2010)

Prezent cu o povestire în antologia Generația '80 în proză scurtă, alcătuită de Viorel Marineasa și Gheorghe Crăciun (Editura Paralela 45, 1998).

Volumul de povestiri Caravana cinematografică a fost publicat în traducere în Rusia, iar nuvela Trenul de noapte, în Franța, Germania, și Polonia.

Afilieri

Membru al Uniunii Scriitorilor din România

Premii

Premiul pentru debut în proză al Uniunii Scriitorilor din România (1985)

Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România (1992)

Bibliografie

Ion Bogdan Lefter, Scriitori din anii 80-90, Ed. Paralela 45, 2001;

Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române, Ed. Paralela 45, 2008.

                                                                             G.D.L.