Cu bucurie am aflat despre un deosebit eveniment
cultural-editorial pe care municipiul Baia Mare urmează să-l găzduiască în
zilele următoare: organizarea şi desfăşurarea, la 18 iunie, ora 13,00, la
Teatrul Municipal, a evenimentului de lansare a volumului “Apusul Agorei.
Românii sub al şaselea… Escu”, avându-l ca autor pe dl. General Aurel I.
Rogojan şi apărut prin strădania editurii băimărene Proema.
Un autor şi o editură de care suntem în aceeaşi măsură
legaţi în tripla noastră calitate de prieten, cititor şi autor.
Cugetăm, cu convingere, că ar fi nu îndeajuns de lămuritor a
întreprinde în câteva rânduri un laudatio
privindu-l pe autorul Aurel Rogajan şi lucrările sale care nu au nevoie
de elogii, ele fiind un nume şi titluri care, prin ele însele, au devenit de
multă vreme repere căutate, aşteptate şi respectate în peisajul editorial
românesc prin ineditul, curajul, obiectivitatea şi acribia cu care operează o
necesară şi plurimorfă investigaţie analitică a istoriei noastre contemporane
şi a ungherelor ei mai puţin sau deloc cunoscute cititorului şi căutătorului
român al adevărurilor necosmetizate şi netrunchiate.
Evenimentul editorial de la 18 iunie trebuie privit, credem,
cât priveşte semnificaţia şi simbolistica sa, şi prin prisma unui alt fapt care
îl înnobilează şi îl îmbogăţeşte şi care nouă ne prilejuieşte aduceri-aminte şi
crâmpeie prezente de o profundă vibraţie sufletească. Este vorba, anume, de
prezenţa, ca invitat de onoare la evenimentul de la Baia Mare, a uneia dintre
puţinele noastre personalităţi de vârf care pot privi, astăzi, atât înapoi, cu
cugetul împăcat al omeniei şi demnităţii niciodată trădate, cât şi în
vârtejurile prezentului încă ne-conciliat cu sine şi către orizonturile unui
viitor care, de aproape un sfert de veac, nu reuşeşte să-şi definească
identitatea: omul, ostaşul, demnitarul, dascălul formator de oameni şi
conştiinţe, rafinatul om de cultură şi spiritualitate care este dl. General
Iulian N. Vlad. O personalitate care are dimensiunea impunătoare a patriarhului
care a stat la răscruce de drumuri şi de destine şi care sintetizează două
timpuri istorice greu de aşezat în tiparele înţelegerii grăbite sau afectate de
maladia suficienţei şi a mercantilismului.
Meandrele profesiunii noastre de orientalist-arabist,
diplomat şi împătimit al condeiului ne-au oferit prilejul de a-l cunoaşte şi
asculta pe dl. Iulian N. Vlad înainte de răspântia din 1989, ca înalt demnitar
al statului român şi, mai apoi, ca pe un Ahasverus veşnic rătăcitor şi căutător
al cărţii şi al vioiciunii creatoare a spiritului.
Astăzi, privind în jur şi înapoi, am putut desluşi un adevăr
pe care, în alţi ani, l-am bănuit, numai, ca printr-un abur de ceaţă, în
structura atitudinală şi ideatică a omului Iulian Vlad şi pe care trecerea
vremii l-a adus în lumină, dându-i puterea de postulat: este deprimant şi are
gust de pelin să vezi cum ceea ce, în taina lăuntrică a sufletului şi a
crezului tău, a fost adevăr şi dreptate, este acum dispreţuit, răstălmăcit şi
pălmuit. Şi nu poţi face nimic, nimic altceva decât să iubeşti aceste valori cu
încă şi mai multă fidelitate şi să îngenunchezi, cu încă şi mai multă veneraţie
şi evlavie, la piedestalul lor de cristal.
Acesta este reverberaţie a credo-ului pe care noi l-am
primit de la ostaşul şi omul Iulian Vlad şi îl constatăm astăzi, îndrăgindu-l
şi respectându-l. Ori de câte ori am avut prilejul să păşim în cabinetul de
lucru al demnitarului, am descoperit, în spaţiul acela, şi pe omul de cultură,
prezenţă mărturisită, doar fragmentar, şi de nelipsitele şi înaltele teancuri
de cărţi de pe sticla biroului – apariţii recente sau din tezaurul bibliofiliei
adevărate. Iar de la omul de cultură Iulian N. Vlad am mai învăţat ceva ce nu
am uitat nici în clipa prezentă şi anume că, aşa cum spunea Lucian Blaga,
săvârşeşti un delict împotriva culturii însăşi dacă te împodobeşti cu ea din
lux şi nu o asimilezi dintr-o necesitate organică. Întrucât ne priveşte, putem
mărturisi, în deplină cunoaştere şi convingere, că domnul general Iulian N.
Vlad este modelul arhetipal al acelui om pentru care cultura a fost, este şi va
rămâne calea cea mai fidelă care conduce spre libertate.
Am încheia aceste rânduri, parcimonioase, din păcate, prin tirania spaţiului, cu câteva dintre cuvintele
marelui Rudyard Kipling:
“Dacă poţi să gândeşti, dar să nu îţi faci din gândire o
ţintă…
Dacă poţi întâlni triumful şi durerea şi să le priveşti pe
amândouă la fel…
Dacă poţi să umpli neînduplecatul minut cu valoarea celor 60
de secunde parcurse…
… Al tău este Pământul: Eşti om!”
Iar domnul Iulian N. Vlad este omul.
Fiţi binevenit printre băimăreni, domnule general!
Ambasador, conf.
univ. Dumitru CHICAN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu