Colindând printre
clipe....
Sunt venită din trecut,
....nu știu cum am apărut....
Cred,...mă aflu în prezent,
Timpul meu e-n ascendent?
Dar acum sunt călător,....
Spre prezent? Spre viitor?
Viața mea-i buchet de clipe,
Mai amare, mai acide....
Sunt aici, mâine acolo,
Azi cu-amici...Dar mâine?...Solo....
Ba aici, ba
mai departe....
...timpul clipele-și împarte....
Pretutindeni clipele dulci,
Amalgane ce le-ncurci,
Pe când clipele-ți vibrează...
Parcă dormi,...mintea-ți visează....
Sunt venind din depărtare
Alte clipe călătoare,
Însă ele-s cam amare.....
Parc-ar şti să
te-nfioare..
Din prea multe vremuri clipe-s,
Ale timpului echipe,....
Mai încete, mai rapide,
Mai puternice, tacite....
Ca oricare clipe reci,
Mai apoase, ori mai seci,
Noaptea le presară-n vise-ți,
Visător, acuma cugeți......
Căci în ziuă
clipele-ți
Liniștiri spre alte vieți?
Liniștiri te-nvăluie.....
Somnul drag te năruie....
Sunt un
condei de suflet renăscând...românește
(despre mine)
1.Sunt om, cu slova-mbietoare
Cu-al
meu condei te-ncondeiez,
Condeiu-mi prima
rază de la
soare,
Făclia ta
aprinsă rămână, mă veghezi.
2.Sunt rugătoare
slovă-a unui nai
Pe ceru-ți
încărcat de zori,
Tu ești
aceeași prințesă din
Serai,
Zburând pe
calu-ți-naripat prin
colorate flori.
3.Sunt rugătoare
frumuseți
Ce-așteaptă slove prin
condei,
Să
le-noiești cu-a tale vieți,
Sunt flori
de pietre sub
dansul blând cumiei.
4.Sunt naiuri
cu lirismul adunat,
A doua
rază de la
soare
L-adună frumuseți
din colb îndepărtat,
Peste întina mare, pierdută-n depărtare.
5.Sunt raza ta
de soare-n depărtare,
Suavu-mi nai
te cântă-nălțător,
În limba colorată
cu-alte condeie-n zare,
Călătorind cămile
prin deșertice furori.
6.Sunt coruri
colorate, de naiul
lor vrăjite,
Pe tine
te alinte cu-alesele-i
cântări,
Te regăsească-n
taină, pe caile-ți-plinite,
Te-nalță-n taină mare
pe-alesele-ți visări.
7.Sunt razele
de soare,
În
colțuri întreite,
Te adâncească-n mare,
Cântând valuri
vrăjite.
8.Sunt razele
de soare
Glasuri de
la sirene-
Soprane
–nălțătoare
Cănducă-te prin
vreme.
9.Sunt razele
de soare
Condeiuri mii
pictând
Lumea depești
din mare,
Tăcute zâne din
adânc.
10.Sunt razele de
soare
Izvorul cristalin,
M-avântă ca-n vâltoare,
Gust dulce
șipelin!
11.Sunt razele
de soare
În cele
patru zări
Alese vrăji
din mare,
Cântându-ți doru-n depărtări.
12.Sunt razele
de soare
Nenumărate fire
De apă
sfântă-n mare,
Cântată de
zefire.
13.Sunt razele
de soare
Notele muzicale,
Pierdute-n cer și
mare,
Le cânt cu
dor lipsit de
jale.
14.Sunt razele
de soare
Cântate de un nai,
Cinci degete
de floare
Le-nvăluie în al
său rai.
15.Sunt razele
de soare
Un vultur-nălțător
Spre infinita
mare
Cântată de un
vrăjitor.
16.Sunt razele
de soare
Prin șase
limbi hinduse
Cântate lângă
mare
În vremuri neapuse.
17.Sunt razele
de soare
Neobosite note,
În
taină vraja-i mare
Se face
june din șase coiote.
18.Sunt razele
de soare
Oameni albaștri,
depărtând ciclop
Prin vrăji
de nopți aducătoare
De
farmece preasfinte-opt.
19.Sunt razele
de soare
Pe coarda
mandolinei,
Condei de
vrajă-mbietoare
Cu nouă
sunete din ocarine.
20.Sunt razele
de soare
Cântări încondeiate
Unind întinsa
zare
Cu ceruri-naripate.
21.Sunt razele
de soare
De
zece ori
minune
Unind cuvinte –amare
În dulce uniune.
22.Sunt naiuri
cântărețe
De slove-ncondeiate,
Sunt slovele-i
dulcețuri
De omeniri
gustate.
23.Sunt
naiuri românești
Cutreierând pământul
Pe țărmuri străinești,
Limbajul său
păstrându-l.
24.Sunt naiuri
românești
Cu gusturi
de vioară,
Sunt nume
românești,
Dovadă seculară.
25.Sunt naiuri
românești
Un dicționari
vorbind
Cu slove
strămoșești
În timpuri
dăinuid.
26.Sunt naiuri
românești
De țară cântătoare,
Pământuri ce-nflorești
Cu note
vrăjitoare...
27.Sunt naiuri
românești
Un avatar
de duhuri,
Prinrituri dăinuiești
Cântări sfințite
pururi.
28.Sunt note
românești
Cu DO MA JOR
cântate,
În doine fermecate
Și de
hinduși dansate.
29.Sunt note
românești
Cu RE
cântat suav
Nălțând duhuri
cerești
Cu sufletul
lor brav.
30.Sunt note
românești
Cu FA
fermecator
Cântări angelicești,
Valsate cu
amor....
31.Sunt note
românești
De cheia
SOL deschise
Zburând pe-alor
ferești...
Spre ceruri
neatinse.
32.Sunt note
românești
De LA MINOR
conduse
Spre alte zări lumești
Cu iz
aparte sunt cântări hinduse.
33.Sunt muzicale
cânturi
De
slove-ncondeiate
Și românești
sunt duhuri
De bucium și de nai
cântate.
34.Sunt oameni
colorați,
Amestecați cunoi,
Cu treiculori
sunt îmbrăcați,
Sunt ei români
din neam de soi.
35.Sunt oamenii
zefire
Cântând cu noi
român amor
Sunt miide elixiruri,
Te-mbete cu
aroma-i de la
flori.
36.Sunt oamenii
din zări
Români ce
roșii maci
Îi cântă-n româneștile-i
chemări
Cu naiul
dulce-igust de fragi.
37.Sunt oamenii
un colb de soare,
De naiul lui Zamfir
doiniți,
Suave note vrăjitoare,
Limbajul
Mării Negre încărcată
cu arginți.
38.Sunt oamenii
români ferestre,
Albastre zări
îndepărtate
Ca zborul
paserii măiestre
Spre-alesu-icer, zburând
în noapte.
39.Sunt oamenii
români o carte
De-nvățături frumos
cântate,
Cum e
Enescu, Porumbescu de
departe,
De un Zamfir
ales sunt continuate.
40.Sunt oamenii
verde câmpie,
Câmpia Românească
viu cântată
De minunatul
nai cu glas de
ciocârlie,
De flori
din verde șes, îmbrățișată.
41.Sunt oameni
dealuri bogate
De naiuri aromate
de fânețe,
Cu gust
de nai eu m-aș trezi
în noapte
S-ascult română glie
cu colorate fețe.
42.Sunt oamenii
slăvind
Limba romănească
sfântă,
Eternă de
la daci,
Romanii cu
eacântă.
43.Sunt oamenii
culoarea
De
vărfuri de păduri
Din Carpatina
zare
Ce-ar rătăci-n
adâncuri.
44.Sunt oamenii
creații
Cu harcreate-n cer,
De Creator
lăsate
Să dăinuie-nmister.
45.Sunt un român
ce vrea
Misterul să îl
sufle
Pe nesfârșită
zarea,
Iar zarea
să-l sărute.
46.Sunt unromân,
române,
Înalță-ți frumusețea,
Șiîncunună-ți
lumea
Cu românească-ți
eternă tinerețea.
47.Sunt un român
în lume,
Dar orișiunde-aș
fi,
Chemarea țării
nu apune,
În țară-mi
minunată voi trăi.
48.Sunt un român
zburând
Prin Bucovina-mi
dor,
Înspre
Ardealul sfânt,
Istorie cu
doru-micălător.
49.Sunt un român
ce-alintă
Unirea de la Blaj,
Brâncuși coloana
infinită,
Banatul-i românesc
miraj.
50.Sunt un
român ce cântă
Legendele transilvănene,
Cu gustul
viței ce încântă
Vinuri de țară,
gusturi solemne.
51.Sunt un român
ce lasă Crișul
Să-și ducă
doru-n depărtare,
Iar Someșul
cu coborâșuri
Să
suie iar
albastra zare.
52.Sunt Tisa
ce străbate
Spre mama
ei, Dunărea vie,
Frumos buchet
cuprins de ape
Rămâi albastră
Românie.
53.Sunt cu
Siret, rău repezit
Un cer
căzând din-naltul cer,
Cu-a mea Moldovă
m-am unit,
Spre mare
coborâm stingher.
54.Sunt eu, Bârlad
pierdut în zare,
M-am rătăcit în
ape fumegând,
Dar sper
să mă oprească mare,
Cea Neagră,
la hotaru-mi sfânt.
55.Sunt Dorna-dorului pribeag,
Mi-e dorul
nesfârșit de ape,
Cu lacrimi
cristaline în șirag
Le-mpodobesc în
fiecare noapte.
56.Sunt multe împletiri albastre
Ce cântă
românește România,
Nu am
uitat de Bistrița,măiastră
Unește
locuri sfinte , Bistrița
Auria.
57.Sunt apele
șuvoi de lacrimi
Purificând pământu-mi
românesc,
Din ochii
chipului cu patimi
Înalțe-și zborul
său ceresc.
58.Sunt românești locuri eterne
Purificate de
lacrimile-mi cristaline,
Ca peștii-n
răuri românești,
Sunt duhuri
ce rendvie duhuri divine.
59.Sunt românești
oftări
Pe piscuri
legendare,
Duioase imnuri,
concerturi în natură,
Suave clipe
sunt nesfârșite zări.
60.Sunt multele
istorii
Ce-și cântă
suav glia,
Dar eu
câ-ncânt cu glorii-
Cinstească
România.
61.Sunt un român,române,
Te laudă
și tu !
Cu slova ta în lume
Înalț-o, mai
departe-o du !
62.Sunt un
român, române,
Românește vorbesc,
Vorbește-i astăzi
lumii
De cântu-ți românesc.
63.Sunt un
român în zare,
Zarea o
colorez
În stiluri sfinte
care
Românește le
pictez.
64.Sunt român,
Pe pământ
sfânt,
În legâmânt
Român rămân.
65.Sunt și
români
Printre străini,
Rămân români
Cu duh
divin.
66.Sunt România
Toți emeriții
Popor șiglie
Rămân sfințiții.
67.Sunt românești
Slovele-mi cerești.
Să dăinuiești
În zări
lumești!
68.Sunt minunate
Întinse-mi ape,
Ducă departe
Frumoasa-mi carte.
69.Sunt românești
Ape cerești,
Oglinzi lumești,
Colburi regești....
70.Sunt multe
slovele,
Românești sunt
robele
Ce cântă
cu tobele
Supravegheate de
aprinse torțele.
71.Sunt mii de comori românești
Cântate prin
fire de iarbă,
Natură cu sori,mă
vrăjești
Prin cânturi
cu fața ta dalbă.
72.Sunt slovele-ți comori
În zare-mprăștiate,
Sunt
perlele-n culori,
De cer sunt
lăudate.
73.Sunt minunat condei,
Cu scrisu-mi
românesc,
Din viața-mi
cu ani grei,
Sunt timpuri ce le
îndrăgesc...
74.Sunt curcubeu
nestins,
Pornind printre
câmpii
Spre astre-n
paradis
Se-nalță-n
orice zi.
75.Sunt chemător
în vremuri,
Să admirăm nespus
Suind un
curcubeu
Spre
cerul meu de sus.
76.Sunt curcubee-nlume,
Ca peștii-n
mări întinse,
Dar curcubeul nostru
E românesc
suind în ceruri aprinse.
77.Sunt soarele
cu raze,
Un soare eu
rămân,
Pe infinit
albastru,
Românu-mi legământ.
78.sunt ssoarele
de-afară,
Cu raze
românești,
Aducă primăvara
Din
–nalturi telurești.
79.Sunt uncondei
în zboru-mi
Pe cerul nesfârșit,
Te-ncondeiază-n doruri,
Rugă,spre infinit.
80.Sunt razele-mi
albastre
Pe ceruri
regâsit,
Oglindă sunt
în gkastre
Prin flori cu
chip iubit.
81.Sunt un condei
,
Iubit de
tei,
Bătrânu-mi tei...
Sunt anii
mei....
82.Sunt un
condei,
Cu zoc
de miei
Sunt slove ei,
Umblând alei....
83.Sunt un
condei
Prin anii-mi
grei,
Sunt mititei,
Prin timpuri trec
ei.
84.Sunt un
condei de stele,
Cu chipul mamei mele,
Cu tril
de păsărele
Purtat printre
iedere.
85.Sunt uncondei cu
raze
Din soarele-mi
albastru,
Iar florile
în vaze-i
Să-l oglindească-n astru.
86.Sunt un condei
de floare,
Un suflet
gingaș, viu,
Ce-nvăluie amețitoare
Colbul de
stele din pustiu.
87.Sunt un
condei liniar
Intersectând natura,
Cu ceru-mi
de cleștar
Frumos pictându-mi iar armura.
88.Sunt un
condei de ceruri
Cu românești
minuni,
Le scot
iar din misteruri,
Le-arunc în
ape, să le-aduni.
89.Sunt un
condei din zi,
Aprind un
vechi crâmpei
Pe ceruri
purpurii,
Sunt colorat
condei...
90.Sunt un
condei de vise,
Spre cer
înălțătoare,
Deparadis cuprinse,
Purtate-n
depărtare.
91.Sunt un
condei de slove,
Te-mbrac,
aleasă cu cerc
și dungă,
Cu ale mele
robe,
Lucirea să
te-ajungă.
92.Sunt un
condei albastru
Pe ceruri
nesfârșite,
Înălțător spre
astru-
E astru-n
ceruri nesfârșite.
93..Sunt un
condei de aur,
Cu razele-mi
din soare,
Din cer
cu glas
de graur
Duios m-avânt
în mare.
94.Sunt un
condei în verde
De iarbă colorat,
Mă pierd
în firul ierbii,
Căci
flori i-am desenat.
95.Sunt un condei
de floare,
Copacii-i înfloresc,
Cu slovele-mi
din soare
Din stilu-mi
românesc.
96.Sunt un
condei de perle
Pe ceruri
românești,
Unesc mereu
cu ele
Întinse ape
strămoșești.
97.Sunt un condei
de porturi,
Folcloric românești,
În hore
fie cercuri
Cu doine
strămoșești.
98.Sunt un
condei din soare,
Venit în
România,
Să-i colorez
paloarea
Ce-aprinde-n soare
glie.
99.Sunt un
condei de slove,
Te-ncununez iar,
Rugă
Cu-ncondeiate-mi robe,
Izvor de
perle să te ungă.
100.Sunt un condei
în lume,
Mă poartă
mai departe,
Departe, fără
nume,
În
româneasca-ți carte.