Încasările celor 16 cele mai aşteptate filme ale verii

1. World War Z

În "World War Z" omenirea a fost lovită de o apocalipsă cu zombie. Protagonistul este Gerry Lane, un soţ şi tată devotat, angajat al Naţiunilor Unite. Din distribuţie fac parte Brad Pitt, Mireille Enos, Sterling Jerins, Abigail Hargrove. Până acum, pelicula a avut încasări pe plan internaţional de 526 de milioane de dolari.

2. Now You See Me

Filmul cu Johnny Depp, Will Smith şi Matt Damon a avut încasări de aproape 30 de milioane de dolari în primul weekend de rulaj. Pe plan internaţional filmul a adunat doar 293 de milioane de dolari.

3. Despicable Me 2

Aproape 806 milioane de dolari au fost încasările la "Despicable Me 2", din cinematografele internaţionale. Monstruleţii au fost pe placul publicului.

4. Blue Jasmine

Blue Jasmine, cu Cate Blanchett şi Alec Baldwin în distribuţie, au avut încasări de 4,3 milioane de dolari în primul weekend de rulaj.

5. Lee Daniels’ The Butler

Filmul cu Oprah Winfrey, Forest Whitaker, Jane Fonda şi mulţi alţi actori de marcă pe peste ocean a prins la public, pentru că încasările nu au fost dintre cele mai mari, dar nici de neluat în seamnă - 24,6 milioane de dolari în primul weekend de rulaj.

6. The Great Gatsby

Filmul produs de Warner Bros. Pictures cu Leonardo DiCaprio în rolul principal a atras atenţia publicului cinefil. Pe plan internaţional filmul a adunat 331 de milioane de dolari.

7. The Heat

205,8 milioane de dolari a făcut pelicula The Heat cu Sandra Bullock şi Melissa McCarthy în rolurile principale, din vizionările din toată lumea.

8. Kevin Hart: Let Me Explain

Lansat în aproape 876 de cinematografe, Hart a adunat în primul weekend de lansare 10 milioane de dolari.

9. The Purge

Cu un buget de 3 milioane de dolari, horror-ul The Purge a avut încasări de 83,7 milioane de dolari, din cinematografele internaţionale.

10. The Conjuring

Unul dintre cele mai de succes filme horror ale verii este The Conjuring - 220 de milioane de dolari încasări pe plan internaţional.

11. This is the End

Gaşca de nebuni care ştiu să facă umor - This is the end - au adunat spectatorii în sălile de cinema interneţionale, filmul având încasări de 113,4 milioane de dolari.

12. Star Trek Into Darkness

Un film cu încasări totale, internaţionale, de 458,7 milioane de dolari. Nu-l rata la cinema.

13. After Earth

Un film cu Will Smith şi fiul său, Jaden, într-o luptă de supravieţuire au adus 243,6 milioane de dolari, încasări din biletele vîndute în cinematografele unde a fost lansată pelicula.

14. The Lone Ranger

Cu Johnny Depp şi Armie Hammer în rolurile principale, filmul The Lone Ranger a avut încasări de 230, 4 milioane de dolari din toate cinematografele.

15. White House Down

Fostul stripper Channing Tatum şi Jamie Foxx, eroii din White House Down, nu au reuşit să facă mare vâlvă cu producţia americană. Doar 134,3 milioane de dolari din proiecţiile globale.

16. Pacific Rim

Din cele 397 de milioane de dolari pe plan global, doar 100 de milioane reprezintă banii de pe proiecţiile din China. Nu degeaba se află în film şi un imens robot chinezesc ce are în dotare trei arme.

                                                                 Autor:CARMEN ULIAN

Poeme de Alexandru PETRIA

ce ne părăsește sau intuim că o să ne părăsească

și e-n rotire ce ne părăsește

sau intuim

că o să ne părăsească și

crește ca timpul de întoarcere al plumbului

aruncat spre vadul râului de pescar, odată cu experiența pescarului,

și o căutăm până la genunchi, la șale, deasupra buzelor

și, la drept vorbind, nu știm la ce ne folosește

da-i ok s-o avem, cu o viață, cu o moarte,

fascinați de moarte cu o viață

nu-i o lanternă de pus în ochi

și un câine lasă în urmă inteligența

unui bărbat care iubește, nu rar,

adevăru-i că

uneori

picioarele frumuseții ai impresia că put,

și rotirile din adevăr se precipită

în maluri echivoce,

și crește neîncrederea,

de nu frica.

cine reconstruiește ce ne-a dus?

cauți răbdarea? tumultul?

iubirea nu-i o lanternă de pus în ochi

aerul mărit

frigul în iunie e de sub

pedala frânei de pe care s-a ridicat piciorul,

și-n aerul mărit dintre podeaua cu colți de rugină și

pedală întrebările n-au răspunsul în mânecă,

și chiar ți-e jenă să le rostești,

autostrada s-a curbat- trage la cer mașina bezmetică,

își sudează începutul și destinația într-un

cerc rostogolit în sine și-ntre dealuri înviate cu susul în jos.

din tine iese, în iunie, aerul mărit

Ziua Limbii Române - Înţelepciunea Limbii Române

Patria îmi este Limba ce o vorbesc

pe care am supt-o de la mama

cu ochii blânzi

ca Mioriţa.

Când îmi aplec urechea de sânul pământului

aud lucrând Meşterul Manole

ce, încă, modelează ţara

pe care o numim

Limba Română.

De bat la porţile Cerului

şi iau o cană de lut

cu apă

simt sufletul izvoarelor

din adâncurile munţilor

acolo unde inimile rămân

pe oale de Horez.

De iau în palme un bulgăre

din marginea câmpului unde zarea a îngenunchiat

lutul îmi seamănă.

Poate-s oasele străbunilor mei

ceva din înţeleptul suflet respirând

în conturul măsurat.

Mă simt rudă cu acest bulgăre cuminte

şi-l pipăi simţindu-i respiraţia

în acea dimineaţă nerăbdătoare când bobul de grâu plesneşte în lutul

cu străluciri solare.

Când mănânc pâinea,urcă până la mine

neamurile noastre toate,

seva înţelepciunii

adusă până la noi

de Limba ce o vorbesc.

Patria îmi este Limba Română

în ea bobul de grâu

germinează

verbele poemelor eminesciene.

Al.Florin ŢENE

Se vor reorganiza eficient vreodată instituţiile de cultură maramureşene?!

În şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Maramureş, preşedinte Zamfir Ciceu, din data de 28 august 2013, s-a discutat faptul că mai multe instituţii culturale ( muzee, Biblioteca Judeţeană, Ansamblul Naţional „Transilvania”, Centrul de Valorificare şi Promovare a Culturii Tradiţionale, etc ) ar putea fi comasate, restructurate sau chiar ar putea dispărea.

        Pentru a avea loc acest lucru, consilierii judeţeni prin vocea dl. Nicolae Bindiu au cerut rapoartele de activitate pentru a vedea „performanţa managerială şi activitatea instituţiilor vizate”. În acest sens s-a propus ca la viitoarele şedinţe de CJ MM să prezinte aceste rapoarte câte două instituţii, pentru început Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”şi revistele literare „Familia Română” şi „Nord Literar”.

        Reamintim faptul că de câţiva ani se tot vorbeşte de o comasare a acestor instituţii pentru a economisi bani la bugetul judeţean, iar managerul general să fie dr. Ioan Marchiş, şeful culturii maramureşene. Cum însă şi aici orgoliile sunt mari iar funcţia de director dă bine oricărui CV şi în special ... pe statul de plată, acest lucru nu s-a mai realizat. În final şi la urma urmei mai uşor pot dispărea câteva reviste literare sau evenimente de anvergură a Maramureşului cultural decât nişte funcţii de bugetari bine plătite.

                                                                        Gelu Dragoş

INVITAŢIE UEFISCDI

Stimata doamnă,

Stimate domnule,

Unitatea Executiva pentru Finantarea Invatamantului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii – UEFISCDI coordoneaza proiectul „Elaborarea Strategiei Nationale in domeniul cercetarii, dezvoltarii tehnologice si inovarii pentru perioada 2014-2020”, finantat de Ministerul Educatiei Nationale. Proiectul este implementat impreuna cu un consortiu format din 11 parteneri si 141 parteneri asociati, reprezentand organizatii de cercetare, institute de invatamant superior si companii cu activitate de cercetare. (Pentru mai multe informatii puteti accesa site-ul proiectului la adresa: http://www.cdi2020.ro.)

Intregul proces de implementare a proiectului, al carui scop este elaborarea unui pachet strategic complet (strategie, plan national, program operational sectorial), are o dimensiune participativa si va respecta principiile dialogului, comunicarii si consultarii tuturor grupurilor interesate si afectate de rezultatele proiectului.

In aceasta etapa are loc consultarea nationala pentru definitivarea prioritatilor de specializare inteligenta (smart specialisation) pentru cercetarea, dezvoltarea si inovarea (CDI) din Romania in intervalul 2014-2020. Pana in prezent, 13 paneluri de experti pe tot atatea domenii au identificat si definit subdomenii de CDI prioritare. Propunerile de subdomenii prioritare fac obiectul consultarii extinse in urma careia vor rezulta recomandari privind prioritatile strategice de CDI pentru Romania in perioada mentionata.

Avand in vedere implicarea dumneavoastra in activitati de cercetare si inovare, experienta si expertiza dvs., consideram ca participarea dumneavoastra la consultare este importanta pentru a asigura un proces cat mai impartial si mai bine argumentat de definire a prioritatilor viitoarei strategii de CDI.

Va invitam sa fiti parte activa a acestui proces completand chestionarul online.

Link-ul de mai sus este personalizat, iar chestionarul este nominal. Chestionarul ofera toate informatiile suplimentare necesare si este asociat adresei de e-mail pe care ati primit acest mesaj. Va rugam sa nu transmiteti mai departe invitatia de participare.

Va rugam sa completati chestionarul pana la data de 2 septembrie 2013.

Daca ati mai primit aceasta invitatie si i-ati dat deja curs, ne cerem scuze si va rugam sa ignorati acest mesaj.

In speranta unei colaborari fructuoase,

Cu deosebita stima, Anton Anton                                                            

                                Adrian Curaj

P.S. Puteti accesa chestionarul online doar pana pe data de 2 septembrie si va invitam sa participati la consultare sau, daca ati inceput deja completarea, sa o finalizati.

Puteti accesa chestionarul din link-ul de mai jos:

http://prioritatismart.cdi2020.ro/Account/Login.aspx?login=146c730c-dd02-41d0-9676-509c92203996

In cazul in care accesati pagina relevanta pentru prima data, va trebui sa va creati un cont nou cu datele de contact si o parola aleasa de dumneavoastra, pe care le veti utiliza pentru orice accesare ulterioara.

Va multumim!

EŞTI CREŞTIN? TE AMENDĂM! EŞTI CREŞTIN? TE EXILĂM …

Esti crestin? Te amendam. Esti crestin? Te exilam. Esti crestin? Te arestam. Esti crestin? Te concediem. Esti crestin? Te deprivam de drepturi. Esti crestin? Te reeducam. Si lista continua. Acesta e verdictul secularismului si al institutiilor lui impotriva crestinilor care isi manifesta credinta in spatiul public. Penalizarile pentru a fi crestin in zilele noastre cresc din zi in zi. Asta a fost dovedita din nou, fara echivoc, de evenimentele care s-au petrecut dincolo de Atlantic saptamina trecuta. Incidentele despre care scriem astazi au o tema comuna: exercitarea drepturilor crestinilor este penalizata. Ele sunt o simptoma a unei probleme despre care scriem mereu – secularismul e intolerant, iar structurile seculare discrimineaza la adresa crestinilor. Incidente de genul celor despre care scriem astazi le mentionam aproape saptaminal in scrisoarea noastra saptamanala de marti si la care va incurajam pe toti sa va abonati. Ea deschide ochii spre o realitate diferita, una care lipseste din media romana, si va tine la curent cu ultimele evenimente care ne afecteaza credinta in viata publica.

New Mexico: Esti Crestin? Te Amendam !

Acesta e mesajul unei decizii judecatoresti emise pe 22 august de Tribunalul Suprem al statului american New Mexico. In 2006 o familie crestina, proprietara a unui studio de fotografie, a refuzat sa fotografieze ceremonia de “casatorie” a doua femei. Refuzul a fost motivat pe  consideratii de constiinta si a convingerilor religioase a proprietarilor. Fiind refuzate, cele doua femei au dat studioul in judecata. Legea nediscriminarii din New Mexico interzice refuzul serviciilor pe baza de orientare sexuala. Comisia Drepturilor Omului din New Mexico (The New Mexico Commission on Human Rights), al carei echivalent in Romania ar fi Consiliului National de Combatere a Discriminarii, i-a gasit pe fotografi vinovati de discriminare pe baza de orientare sexuala. Fotografii au facut recurs, iar dupa 6 ani, Tribunalul Suprem din New Mexico a dat castig de cauza lesbienelor. Libertatea religioasa si de constiinta a fotografilor crestini a fost declarata irelevanta. Nediscriminarea si egalitatea in drepturi, a declarat tribunalul, au prioritate in raport cu libertatea religioase si de constiinta.

Foarte ingrijoratoare, insa, sunt comentariile si analiza judecatorilor conform carora intr-un stat de drept libertatea religioasa, exprimata la nivel de actiune, este limitata cind e exercitata in detrimentul drepturilor altor persoane. (“In a constitutional form of government, personal, religios, and moral beliefs, when acted upon to the detriment of someone else’s rights, have constitutional limits.”) Individul e liber sa creada cum vrea, au spus judecatorii, dar cind actiunile lui intra in conflict cu drepturile altora, e necesara o acomodare. (“One is free to believe, think and speak as one’s conscience, or God, dictates. But when actions, even religiously inspired, conflict with other constitutionally protected rights, then there must be some accommodation”.) E irelevant, au afirmat ei, ca fotografii sunt constansi sa-si compromita credinta religioasa care le-a inspirat si definit viata. Compromisul e o consecinta necesara a faptului ca traim intr-o societata “multiculturala”. (“A multicultural, pluralistic society, one of our nation’s strengths, demands no less”.) Ba mai mult, compromisul e un pret pe care crestinul trebuie sa-l plateasca pentru a trai intr-un stat liber. (fotografii crestini “are free to think, to say, to believe, as they wish; they may pray to the God of their choice and follow those commandments in their personal lives wherever they lead. … But there is a price to pay, one that we all have to pay somewhere in our civic life.  .. it is the price of citizenship”.)

Opinia judecatoreasca o puteti citi aici, iar citatele acestea se afla pe ultimele doua pagini ale opiniei: ttp://www.adfmedia.org/files/ElanePhotoNMSCopinion.pdf

                              ALIANŢA FAMILIILOR DIN ROMÂNIA

                                           www.alianta-familiilor.ro

29 august - Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul

Sfântul Ioan, Inaintemergatorul si Botezatorul Domnului a primit de la însuşi Domnul Hristos mărturia ca el era cel mai mare dintre toţi oamenii născuti din femeie şi cel dintâi între Profeţi. Pe când încă se afla în pântecele mamei sale, el a tresărit de bucurie în preajma lui Mesia pe care îl purta în ea Prea Sfânta Maica a Domnului. La maturitate, el, "de care lumea nu era vrednică" (cf Evrei 11:38), se retrase în pustiu, acoperit cu o haina din păr de camilă şi încins cu o curea de piele, aceasta semnificând stapânirea tuturor pornirilor trupeşti. Regăsind, ca un nou Adam, starea de armonie a firii noastre create pentru a se dedica numai lui Dumnezeu, el se hrănea cu cosaşi şi cu miere salbatică, şi îşi ţinea în contemplare mintea netulburată de grijile acestei lumi. În anul 15 al domniei lui Tiberiu Cezar (anul 29), Ioan, când a auzit Cuvântul lui Dumnezeu în pustie, se duse în regiunea Iordanului, pentru a predica pocainţa către mulţimile care veneau la el, atrase de viaţa sa îngerească. El îi boteza în apele Iordanului în semn de curăţire de păcatele lor, şi pentru a-i pregăti să îl primească pe Mântuitorul el îi îndrumă să facă mai curând roade vrednice de pocainţă, decit sa se laude ca sint fiii lui Avraam. Reluând cuvintele profetului Isaia, el le spunea : "Glasul celui care striga in pustiu. Pregatiti calea Domnului, drepte faceti in loc neumblat cararile Dumnezeului nostru. Toata valea sa se umple si tot muntele si dealul sa se plece; si sa fie cele strambe, drepte, si cele colturoase, cai netede. Si se va arata slava Domnului si tot trupul o va vedea caci gura Domnului a grait". (Is. 40:3-5).

Pentru ca poporul se intreba daca nu era el Mântuitorul asteptat de atitea generatii, Ioan le spuse: "Eu va botez cu apa, dar vine altul mai mare decât mine, El va va boteza cu foc si cu Duh Sfânt". Curatenia sa si dragostea sa pentru feciorie erau intr-atât de mari incât fu considerat vrednic nu doar de a-l vedea pe Mântuitor, al carui Inaintemergator fusese pus, ci chiar sa Il boteze in Iordan si sa fie martorul descoperirii Sfintei Treimi.

Sfântul Ioan medita fara incetare la Cuvintul lui Dumnezeu si le considera pe toate ale acestei lumi ca nesemnificative in fata respectarii Legii dumnezeiesti, a carei desavirsita intruchipare era viata sa. De aceea nu se temea sa adreseze reprosuri aspre lui Irod Antipa, tetrarhul Galileii, om lipsit de rusine si dezmatat care, contrar Legii, se casatorise cu Irodiada, sotia fratelui sau Filip pe când acesta din urma era inca in viata si avusese cu ea o fata, Salomeea. Facindu-se mijlocitorul constiintei inveterate a pescarului, Profetul ii vorbea in numele lui Dumnezeu : "Nu iti este ingaduit sa ai ca sotie pe femeia fratelui tau". De aceea Irodiana nutrea in ea o ranchiuna puternica impotriva lui Ioan si voia sa il omoare ; era insa impiedicata de Irod care il proteja, ca barbat drept si sfânt, dar mai ales pentru ca se temea de poporul pe care il cinstea ca pe un trimis al lui Dumnezeu. In cele din urma Irodiada cea perfida isi atinse scopul si facu astfel incit Profetul sa fie dus la inchisoare in fortareata din Macheronte. Cind fu aniversarea zilei de nastere a regelui, in apropierea Pastilor, acesta invita pe notabilii regatului sau la un mare ospat, in timpul caruia toti se dedara imbuibarii si betiei. Salomeea dansa cu voluptate in fata mesenilor acestui banchet al slavei desarte, si ea placu privirii desfrânate a tatalui sau care ii jura sa ii dea ca recompensa orice i-ar cere, chiar de-ar fi jumatate din regatul sau. La sfatul mamei sale, tânara ceru sa ii fie adus imediat pe un platou capul lui Ioan Botezatorul. Regele se simti incurcat, dar din cauza juramântului sau, si pentru a nu-si pierde onoarea in fata invitatilor, se decise sa il omoare pe Cel Drept. Sentita fu pe loc executata, un soldat ii taie capul  Sfintului Ioan in inchisoare si il aduse imediat, inca sângerând, pe un platou,  in sala de ospat care adresa in tacere reprosul sau fata de slabiciunea criminala a regelui. Salomeea prezenta mamei sale trofeul, cu aerul de a spune : "Manânca, o, mama, trupul celui care a trait ca unul fara trup, si bea sângele lui. Aceasta limba care nu inceta sa ne faca reprosuri va tacea de-acum pentru totdeauna". Ucenicii Sfântului venira sa ii ia trupul si mersera sa il ingroape in Sevastia apoi se dusera sa il instiinteze pe Iisus. Abia mult mai târziu Moastele Sfântului Inaintemergator fura regasite in mod miraculor, pentru a raspândi harul asupra credinciosilor care li se inchina.

Ioan BotezatorulAcest act sângeros pare sa fi fost îngăduit de Dumnezeu pentru ca dupa ce a fost Inaintemergatorul lui Hristos pe pamânt, Sfântul Ioan Botezatorul sa fie de asemenea in imparatia mortilor si sa mearga sa instiinteze pe mortii cei drepti de speranta in Mântuire, venirea apropiata a lui Mesia care trebuia sa sparga prin Cruce portile si inchizatorile Iadului.

Prin viata precum si prin moartea sa, Inaintemergatorul ramâne de asemenea pentru toti Crestinii un Profet si un stapânitor al vietii spirituale. Prin comportamentul sau ireprosabil, el îi învaţă să lupte pâna la moarte impotriva pacatului, nu numai pentru respectul dreptatii si ascultarea Legii lui Dumnezeu dar si pentru a inainta in virtute si curatia inimii. Orice constiinta cizelata prin meditarea asupra Legii lui Dumnezeu se aseamana deci cu Inaintemergatorul si croieste "caile Domnului" in sufletul care se caieste, pentru a-i da cunoasterea Mântuirii (cf. Luca 1:76). Sursa calendarcrestinortodox

                                                                                    c.l.

Poezii de Cristina M. POPAN

Colindând printre  clipe....

                          

Sunt venită din trecut,
....nu știu cum am apărut....
Cred,...mă aflu în prezent,
Timpul meu e-n ascendent?

Dar  acum sunt călător,....
Spre  prezent? Spre viitor?
Viața mea-i buchet de clipe,
Mai amare,  mai acide....

Sunt aici, mâine acolo,
Azi cu-amici...Dar mâine?...Solo....
Ba  aici, ba  mai departe....
...timpul  clipele-și împarte....

Pretutindeni clipele dulci,
Amalgane  ce le-ncurci,
Pe  când clipele-ți vibrează...
Parcă  dormi,...mintea-ți visează....

Sunt venind din depărtare
Alte clipe călătoare,
Însă ele-s cam amare.....
Parc-ar  şti  să  te-nfioare..

Din  prea multe  vremuri clipe-s,
Ale timpului echipe,....
Mai încete, mai rapide,
Mai puternice, tacite....

Ca  oricare  clipe reci,
Mai apoase, ori mai seci,
Noaptea le presară-n vise-ți,
Visător, acuma cugeți......

Căci  în  ziuă  clipele-ți
Liniștiri spre alte vieți?
Liniștiri te-nvăluie.....
Somnul drag te năruie....

Sunt   un  condei  de  suflet renăscând...românește

                             (despre mine)

                                   

 1.Sunt  om, cu slova-mbietoare

Cu-al meu  condei  te-ncondeiez,

Condeiu-mi  prima  rază  de  la  soare,

Făclia  ta  aprinsă  rămână, mă  veghezi.

2.Sunt   rugătoare  slovă-a  unui  nai

Pe  ceru-ți  încărcat  de  zori,

Tu  ești  aceeași  prințesă  din  Serai,

Zburând  pe  calu-ți-naripat prin  colorate  flori.

3.Sunt  rugătoare  frumuseți

Ce-așteaptă  slove prin  condei,

Să le-noiești  cu-a tale  vieți,

Sunt  flori  de   pietre  sub  dansul  blând  cumiei.

4.Sunt  naiuri  cu lirismul  adunat,

A  doua  rază  de  la  soare

L-adună  frumuseți  din  colb  îndepărtat,

Peste întina  mare, pierdută-n  depărtare.

5.Sunt   raza ta  de  soare-n depărtare,

Suavu-mi  nai  te  cântă-nălțător,

În limba  colorată  cu-alte  condeie-n  zare,

Călătorind  cămile  prin  deșertice  furori.

6.Sunt  coruri  colorate,  de  naiul  lor  vrăjite,

Pe  tine  te  alinte  cu-alesele-i  cântări,

Te  regăsească-n  taină,  pe  caile-ți-plinite,

Te-nalță-n  taină mare  pe-alesele-ți  visări.

7.Sunt  razele  de  soare,

În colțuri   întreite,

Te  adâncească-n mare,

Cântând  valuri  vrăjite.

8.Sunt  razele  de  soare

Glasuri  de  la  sirene-

Soprane –nălțătoare

Cănducă-te  prin  vreme.

9.Sunt  razele  de  soare

Condeiuri  mii  pictând

Lumea  depești  din mare,

Tăcute  zâne din  adânc.

10.Sunt  razele de  soare

Izvorul  cristalin,

M-avântă  ca-n vâltoare,

Gust  dulce  șipelin!

11.Sunt  razele  de  soare

În  cele  patru zări

Alese  vrăji  din mare,

Cântându-ți  doru-n depărtări.

12.Sunt  razele  de  soare

Nenumărate  fire

De  apă  sfântă-n  mare,

Cântată  de  zefire.

13.Sunt  razele  de  soare

Notele  muzicale,

Pierdute-n  cer  și mare,

Le cânt  cu  dor  lipsit  de  jale.

14.Sunt  razele  de  soare

Cântate  de  un nai,

Cinci  degete  de  floare

Le-nvăluie  în al  său  rai.

15.Sunt  razele  de  soare

Un  vultur-nălțător

Spre  infinita  mare

Cântată  de  un vrăjitor.

16.Sunt  razele  de  soare

Prin  șase  limbi  hinduse

Cântate  lângă  mare

În vremuri  neapuse.

17.Sunt  razele  de  soare

Neobosite  note,

În taină  vraja-i mare

Se  face  june  din șase coiote.

18.Sunt  razele  de  soare

Oameni  albaștri,  depărtând  ciclop

Prin  vrăji  de  nopți  aducătoare

De farmece  preasfinte-opt.

19.Sunt  razele  de  soare

Pe  coarda  mandolinei,

Condei  de  vrajă-mbietoare

Cu  nouă  sunete  din ocarine.

20.Sunt  razele  de  soare

Cântări  încondeiate

Unind  întinsa  zare

Cu  ceruri-naripate.

21.Sunt  razele  de  soare

De zece  ori  minune

Unind  cuvinte –amare

În dulce  uniune.

22.Sunt   naiuri  cântărețe

De  slove-ncondeiate,

Sunt  slovele-i  dulcețuri

De  omeniri  gustate.

23.Sunt naiuri  românești

Cutreierând  pământul

Pe țărmuri  străinești,

Limbajul  său  păstrându-l.

24.Sunt  naiuri  românești

Cu  gusturi  de  vioară,

Sunt  nume  românești,

Dovadă seculară.

25.Sunt  naiuri  românești

Un  dicționari  vorbind

Cu  slove  strămoșești

În  timpuri  dăinuid.

26.Sunt  naiuri  românești

De  țară  cântătoare,

Pământuri  ce-nflorești

Cu  note  vrăjitoare...

27.Sunt  naiuri  românești

Un  avatar  de duhuri,

Prinrituri  dăinuiești

Cântări  sfințite  pururi.

28.Sunt  note  românești

Cu  DO MA JOR  cântate,

În  doine fermecate

Și  de  hinduși  dansate.

29.Sunt  note  românești

Cu  RE   cântat  suav

Nălțând  duhuri  cerești

Cu  sufletul  lor  brav.

30.Sunt  note  românești

Cu  FA  fermecator

Cântări  angelicești,

Valsate  cu  amor....

31.Sunt  note  românești

De  cheia  SOL  deschise

Zburând  pe-alor  ferești...

Spre  ceruri  neatinse.

32.Sunt  note  românești

De  LA MINOR   conduse

Spre  alte zări lumești

Cu  iz  aparte  sunt cântări  hinduse.

33.Sunt  muzicale  cânturi

De slove-ncondeiate

Și  românești  sunt  duhuri

De bucium și  de nai  cântate.

34.Sunt  oameni  colorați,

Amestecați cunoi,

Cu   treiculori  sunt  îmbrăcați,

Sunt  ei români  din  neam de  soi.

35.Sunt  oamenii  zefire

Cântând  cu noi  român  amor

Sunt  miide elixiruri,

Te-mbete  cu  aroma-i   de  la  flori.

36.Sunt  oamenii  din  zări

Români  ce  roșii  maci

Îi cântă-n  româneștile-i  chemări

Cu  naiul  dulce-igust de  fragi.

37.Sunt  oamenii  un colb  de  soare,

De naiul lui  Zamfir  doiniți,

Suave  note vrăjitoare,

Limbajul Mării  Negre  încărcată  cu  arginți.

38.Sunt  oamenii  români ferestre,

Albastre  zări  îndepărtate

Ca zborul paserii  măiestre

Spre-alesu-icer,  zburând  în noapte.

39.Sunt  oamenii  români  o  carte

De-nvățături  frumos  cântate,

Cum  e  Enescu,  Porumbescu  de  departe,

De  un Zamfir  ales sunt  continuate.

40.Sunt  oamenii  verde  câmpie,

Câmpia  Românească  viu  cântată

De  minunatul  nai  cu glas  de  ciocârlie,

De  flori  din verde  șes,  îmbrățișată.

41.Sunt  oameni  dealuri  bogate

De naiuri   aromate  de  fânețe,

Cu  gust  de nai   eu m-aș  trezi  în noapte

S-ascult  română glie  cu colorate  fețe.

42.Sunt  oamenii  slăvind

Limba  romănească  sfântă,

Eternă  de  la  daci,

Romanii  cu  eacântă.

43.Sunt  oamenii  culoarea

De vărfuri  de  păduri

Din  Carpatina  zare

Ce-ar  rătăci-n  adâncuri.

44.Sunt  oamenii  creații

Cu  harcreate-n cer,

De  Creator  lăsate

Să  dăinuie-nmister.

45.Sunt  un român  ce vrea

Misterul  să îl  sufle

Pe  nesfârșită  zarea,

Iar  zarea  să-l sărute.

46.Sunt  unromân,  române,

Înalță-ți  frumusețea,

Șiîncunună-ți lumea

Cu  românească-ți  eternă tinerețea.

47.Sunt  un român  în lume,

Dar orișiunde-aș fi,

Chemarea  țării  nu  apune,

În țară-mi minunată voi  trăi.

48.Sunt  un român  zburând

Prin  Bucovina-mi  dor,

Înspre Ardealul  sfânt,

Istorie  cu  doru-micălător.

49.Sunt  un român  ce-alintă

Unirea de  la Blaj,

Brâncuși  coloana  infinită,

Banatul-i  românesc  miraj.

50.Sunt  un  român  ce cântă

Legendele  transilvănene,

Cu  gustul  viței  ce încântă

Vinuri  de țară,  gusturi  solemne.

51.Sunt   un român  ce  lasă  Crișul

Să-și  ducă  doru-n depărtare,

Iar  Someșul  cu  coborâșuri

Să suie  iar  albastra  zare.

52.Sunt  Tisa  ce  străbate

Spre  mama  ei, Dunărea vie,

Frumos  buchet  cuprins  de  ape

Rămâi  albastră  Românie.

53.Sunt  cu  Siret, rău  repezit

Un  cer  căzând  din-naltul cer,

Cu-a mea  Moldovă  m-am unit,

Spre  mare  coborâm stingher.

54.Sunt   eu, Bârlad  pierdut  în  zare,

M-am rătăcit  în  ape  fumegând,

Dar  sper  să mă  oprească  mare,

Cea  Neagră,  la  hotaru-mi  sfânt.

55.Sunt  Dorna-dorului pribeag,

Mi-e  dorul  nesfârșit  de  ape,

Cu  lacrimi  cristaline  în șirag

Le-mpodobesc  în  fiecare  noapte.

56.Sunt  multe împletiri  albastre

Ce  cântă  românește  România,

Nu  am  uitat  de  Bistrița,măiastră

Unește locuri  sfinte ,  Bistrița  Auria.

57.Sunt  apele  șuvoi  de  lacrimi

Purificând  pământu-mi  românesc,

Din  ochii  chipului  cu  patimi

Înalțe-și  zborul  său  ceresc.

58.Sunt  românești locuri  eterne

Purificate  de  lacrimile-mi  cristaline,

Ca  peștii-n  răuri  românești,

Sunt  duhuri  ce rendvie  duhuri  divine.

59.Sunt  românești  oftări

Pe  piscuri  legendare,

Duioase  imnuri,  concerturi  în  natură,

Suave  clipe  sunt  nesfârșite  zări.

60.Sunt  multele  istorii

Ce-și  cântă  suav glia,

Dar  eu  câ-ncânt  cu glorii-

Cinstească România.

61.Sunt  un român,române,

Te  laudă  și  tu !

Cu  slova ta în lume

Înalț-o,  mai  departe-o  du !

62.Sunt  un  român,  române,

Românește  vorbesc,

Vorbește-i  astăzi  lumii

De  cântu-ți românesc.

63.Sunt  un  român  în  zare,

Zarea  o  colorez

În stiluri  sfinte  care

Românește  le  pictez.

64.Sunt  român,

Pe  pământ  sfânt,

În legâmânt

Român rămân.

65.Sunt  și  români

Printre  străini,

Rămân  români

Cu  duh  divin.

66.Sunt  România

Toți  emeriții

Popor  șiglie

Rămân  sfințiții.

67.Sunt  românești

Slovele-mi  cerești.

Să  dăinuiești

În  zări   lumești!

68.Sunt    minunate

Întinse-mi  ape,

Ducă departe

Frumoasa-mi  carte.

69.Sunt  românești

Ape  cerești,

Oglinzi lumești,

Colburi  regești....

70.Sunt  multe  slovele,

Românești  sunt  robele

Ce  cântă  cu  tobele

Supravegheate  de  aprinse  torțele.

71.Sunt mii  de comori românești

Cântate  prin  fire de iarbă,

Natură  cu sori,mă  vrăjești

Prin  cânturi  cu  fața  ta dalbă.

72.Sunt  slovele-ți comori

În  zare-mprăștiate,

Sunt perlele-n  culori,

De  cer sunt  lăudate.

73.Sunt  minunat condei,

Cu  scrisu-mi  românesc,

Din  viața-mi  cu ani  grei,

Sunt timpuri  ce  le îndrăgesc...

74.Sunt  curcubeu  nestins,

Pornind  printre  câmpii

Spre  astre-n  paradis

Se-nalță-n orice  zi.

75.Sunt  chemător  în  vremuri,

Să  admirăm nespus

Suind  un  curcubeu

Spre cerul  meu de  sus.

76.Sunt  curcubee-nlume,

Ca peștii-n mări  întinse,

Dar  curcubeul nostru

E   românesc  suind   în ceruri  aprinse.

77.Sunt  soarele  cu  raze,

Un  soare eu  rămân,

Pe  infinit  albastru,

Românu-mi  legământ.

78.sunt   ssoarele  de-afară,

Cu  raze  românești,

Aducă  primăvara

Din –nalturi  telurești.

79.Sunt  uncondei  în  zboru-mi

Pe  cerul nesfârșit,

Te-ncondeiază-n  doruri,

Rugă,spre  infinit.

80.Sunt  razele-mi  albastre

Pe  ceruri  regâsit,

Oglindă  sunt  în  gkastre

Prin flori  cu  chip  iubit.

81.Sunt  un condei  ,

Iubit  de  tei,

Bătrânu-mi  tei...

Sunt  anii  mei....

82.Sunt  un  condei,

Cu  zoc  de  miei

Sunt  slove ei,

Umblând  alei....

83.Sunt  un  condei

Prin  anii-mi  grei,

Sunt mititei,

Prin timpuri   trec  ei.

84.Sunt  un  condei  de  stele,

Cu  chipul mamei mele,

Cu   tril  de  păsărele

Purtat  printre  iedere.

85.Sunt  uncondei cu  raze

Din  soarele-mi  albastru,

Iar   florile  în  vaze-i

Să-l oglindească-n  astru.

86.Sunt  un condei  de  floare,

Un  suflet  gingaș, viu,

Ce-nvăluie  amețitoare

Colbul  de  stele  din  pustiu.

87.Sunt  un  condei   liniar

Intersectând  natura,

Cu  ceru-mi  de  cleștar

Frumos  pictându-mi iar armura.

88.Sunt  un  condei  de  ceruri

Cu  românești  minuni,

Le  scot  iar  din misteruri,

Le-arunc  în  ape, să  le-aduni.

89.Sunt  un  condei  din zi,

Aprind  un  vechi crâmpei

Pe  ceruri  purpurii,

Sunt  colorat  condei...

90.Sunt  un  condei  de  vise,

Spre  cer  înălțătoare,

Deparadis  cuprinse,

Purtate-n depărtare.

91.Sunt  un  condei  de   slove,

Te-mbrac, aleasă  cu  cerc  și  dungă,

Cu ale  mele  robe,

Lucirea  să  te-ajungă.

92.Sunt  un  condei  albastru

Pe  ceruri  nesfârșite,

Înălțător  spre  astru-

E  astru-n  ceruri  nesfârșite.

93..Sunt  un  condei  de  aur,

Cu  razele-mi  din  soare,

Din cer cu  glas  de  graur

Duios  m-avânt  în mare.

94.Sunt  un  condei  în  verde

De iarbă  colorat,

Mă  pierd  în  firul  ierbii,

Căci  flori  i-am desenat.

95.Sunt un  condei  de  floare,

Copacii-i  înfloresc,

Cu  slovele-mi  din  soare

Din  stilu-mi  românesc.

96.Sunt  un  condei  de  perle

Pe  ceruri  românești,

Unesc  mereu  cu  ele

Întinse  ape  strămoșești.

97.Sunt  un condei   de  porturi,

Folcloric  românești,

În  hore  fie  cercuri

Cu  doine  strămoșești.

98.Sunt  un  condei  din soare,

Venit  în  România,

Să-i  colorez  paloarea

Ce-aprinde-n  soare  glie.

99.Sunt  un  condei   de  slove,

Te-ncununez  iar,  Rugă

Cu-ncondeiate-mi  robe,

Izvor  de  perle  să  te  ungă.

100.Sunt  un condei  în lume,

Mă  poartă  mai  departe,

Departe,  fără  nume,

În româneasca-ți  carte.

Fotografia zilei

Cum funcționează cel mai performant sistem de învățământ din lume

Un sistem bine gândit poate face dintr-un elev obișnuit, unul excepțional.

Finlanda are cel mai ridicat nivel de trai din lume și cel mai evaluat sistem educativ. Finlanda atrage atenția lumii atunci când se constată că elevii săi obțin constant poziții de top la testele PISA – teste internaționale menite să verifice nu atât cunoștințele tinerilor, cât mai ales modul cum aceștia gândesc. Cum se face că finlandezii se plasează consecvent pe primele locuri la testările educaţionale internaţionale? Nu este de mirare. Sunt mai multe explicații pentru aceste performanțe.

Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, filosoful finlandez John Vilheln Snellman mobiliza masele în jurul unei idei că numai educația poate duce la bunăstare și punea bazele a ceea ce avea să devină cel mai performant sistem educațional din lume. Ideile acestuia au prins rapid și populația finlandeză a început să investească, mai întâi efort și apoi bani în educație. În prezent, învățământului îi revine nu mai puțin de 14% din bugetul de stat.

7-16 ani. 0 bani.

Secretul stă în importantele reforme educaționale, implementate în urmă cu 40 de ani. Guvernul a hotărât să „reseteze” sistemul și să abordeze o altă direcție, dedicând astfel fonduri importante educației, cercetării și tehnologiei. Atunci a fost adoptat un nou sistem educațional. Iar acest sistem se referă de fapt la egalitate de șanse pentru toți copiii, indiferent de mediul socio-economic din care aceștia provin. Conceptul este „peruskoulu” și el desemnează o școală „comprehensivă” pentru toți elevii între 7 și 16 ani.

Primul lucru care s-a decis a fost ca școala elementară să fie formată din nouă clase. Este o școală finanțată de stat și care oferă tuturor copiilor educație gratuită, o școală obligatorie și disponibilă pentru toți, dar și o școală fără examene de admitere și fără taxe.

Egalité, Fraternité

Sistemul este unul egalitarist, oferind şanse egale pentru oricine, indiferent de mediul socio-economic din care provin, sau de zona în care locuiesc, au același potențial de a învăța și trebuie să aibă aceleași șanse la o educație de calitate. În Finlanda nu există școli mai bune și școli mai proaste. Nu există învățământ privat. Întregul sistem universitar este de stat. Sunt permise liceele private, dar perceperea de taxe de studiu este interzisă.

Această țară consideră pur și simplu că absolut toți copiii trebuie să beneficieze de același tratament. Copiii cu dizabilități învață în școlile normale. Copiii cu cerințe educaționale speciale nu studiază la domiciliu, nu sunt excluși sau izolați în școli speciale, ci participă la ore în clase normale, indiferent dacă au handicapuri grave.

„Politicile educaționale în majoritatea țărilor lumii merg pe ideea de a identifica elevii cei mai buni, de a alege vârfurile, în timp ce ceilalți elevi sunt lăsați deoparte”, spune Pasi Sahlberg, un educator celebru în Finlanda. „Noi nu suntem așa, noi mergem pe cooperare, nu pe competiție. Dacă e să ne întrecem cu cineva, atunci tot ce putem spune e că vrem să fim mai buni decât suedezii. Pentru noi asta e suficient.”

Profesorii. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.

În Finlanda, școala pune preț pe calitatea profesorilor, investind doar în cei care realizează performanțe. Calitatea profesorilor finlandezi este, pur și simplu, exemplară. În Finlanda trebuie să ai facultate ca să predai la grădiniţă şi masterat ca să predai la şcoală. Astfel, legea impune fiecărui cadru didactic să aibă la bază cinci ani de facultate și un masterat în pedagogie. Poziția de profesor este drept una cu o mare responsabilitate și, în consecință, nu oricine poate intra în sistem. În Finlanda este mai ușor să devii medic sau avocat decât profesor.

Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa, alături de Germania, Marea Britanie și Franța. Profesorilor care nu își dovedesc competența nu li se prelungește contractul de angajare.

Bonus!

Cum spuneam, în Finlanda nu trebuie să plăteşti nimic pentru serviciile educaţionale nici măcar când faci o facultate, masterat sau doctorat. În plus, elevilor li se asigură un prânz gratuit şi transport gratuit dacă locuiesc la mai mult de 5 km de şcoală. Legea finlandeză obligă ca meniul să fie gratuit, nutritiv, și cu multe feluri de salate și fructe. Dacă orele se prelungesc până după-amiază, școala are obligația de a oferi o gustare elevilor.

Practică, experimente, lectură.

Copiii încep școala la 7 ani şi nu se confruntă cu examene până la vârsta de 16 ani, când susțin singurul examen important în sistemul lor educațional. Orele sunt scurte (45 min), intense și, mai ales, foarte participative. Au foarte puţine teme pentru acasă, se stimulează raționamentul critic înaintea memorizării mecanice. Învăţământul finlandez pune mare preţ pe ştiinţe şi pe practică, de aceea cele mai multe cursuri de ştiinţe au loc în laboratoare, în grupuri de maximum 16 elevi şi se concentrează pe experimente ştiinţifice.

În urma evaluărilor internaţionale, elevii finlandezi s-au dovedit a fi cei mai inteligenţi. Ei au obţinut cele mai bune rezultate la cunoaştere ştiinţifică şi s-au clasat printre primii la matematică şi apetitul pentru lectură.

Statul finlandez e preocupat de asigurarea unui învățământ viabil, capabil să motiveze elevii. Sistemul educativ este foarte bine gândit și făcut în sprijinul elevilor. Finlanda are cel mai mare procent, din Europa, al elevilor care ajung la facultate, 66%, iar 93% dintre finlandezi promovează liceul. În același timp, diferența dintre cei mai slabi și cei mai buni elevi este cea mai mică din lume.

Sistemul de valori al finlandezilor are la bază educația nu acumularea de bunuri. Acest lucru este valabil pe tot parcursul vieții, când, arată statisticile, adulții preferă să dea bani pe un program de educație continuă decât pe ultimul telefon scos pe piață. Este un sistem de valori format în familie, consolidat în școală, pus apoi în slujba țării.

                                                                                  Un articol de: Sanda Bordei

Primul film documentar despre poetul MIHAI EMINESCU

 http://www.mihai-eminescu.ro/dosarul-eminescu/85-inedit-primul-film-documentar-despre-eminescu-realizat-in-1914-qeminescu-veronica-creangaq

Aforismul zilei

Semnificaţii istorice pentru 29 august 2013

  Evenimente

* 1261: Urban al IV-lea devine Papă, ultimul care ajunge Papă, fără să fi fost mai întîi cardinal.

* 1521: Forţele otomane capturează Nándorfehérvár, astăzi cunoscut drept Belgrad.

* 1526: Armata otomană condusă de Soliman Magnificul l-a învins şi l-a ucis pe Regele Ludovic al II-lea, în Bătălia de la Mohács, transformînd partea centrală a Regatului Ungariei în paşalîc.

* 1533: Francisco Pizarro îl execută pe Atahuallpa, al 13-lea şi ultimul împărat al incaşilor.

* 1541: Forţele otomane capturează Buda, capitala Regatului Ungariei.

* 1751: În pivniţa Castelului Heidelberg se finalizează construcţia celui mai mare butoi de vin din lume. Acesta poate stoca 221.726 de litri de vin.

* 1756: Frederic cel Mare atacă Saxonia; începutul Războiului de 7 Ani.

* 1782: Cuirasatul britanic HMS Royal George s-a scufundat, pe cînd era ancorat la Portsmouth, în timpul lucrărilor de rutină, de înteţinere. Între 800 şi 950 de persoane s-au înecat, inclusiv vice-amiralul Richard Kempenfelt şi un număr mare de copii şi femei. A fost unul dintre cele mai grave dezastre maritime, pe timp de pace, din istoria Marinei Regale.

* 1831: Britanicul Michael Faraday a descoperit inducţia magnetică.

* 1825: Portugalia recunoaşte independenţa Braziliei.

* 1842: Primul Război al Opiului s-a încheiat prin semnarea tratatului de la Nanking, prin care dinastia Qing a acordat privilegii comerciale europenilor şi a cedat Regatului Unit insula Hong Kong.

* 1885: Germanul Gottlieb Daimler a brevetat motocicleta.

* 1907: Podul Quebec se prăbuşeşte în timpul construirii, omorînd 75 de muncitori.

* 1936: În urma presiunilor cercurilor guvernamentale din Germania şi Italia, Nicolae Titulescu este înlăturat de la conducerea Ministerului de Externe al României.

* 1944: Delegaţia României pleacă la Moscova, pentru încheierea armistiţiului cu Naţiunile Unite.

* 1949: Uniunea Sovietică testează prima sa bombă atomică la Semipalatinsk, Kazakhstan.

* 1965: Nava spaţială Gemini V, avînd la bord astronomii americani Gordon Cooper şi Pete Conrad, se întoarce pe Pămînt, aterizînd în Oceanul Atlantic, după un record de 8 zile în spaţiu şi 120 de orbite ale Pămîntului.

* 1966: Beatles efectuează ultimul lor concert în faţa fanilor, la Candlestick Park în San Francisco, SUA.

* 1968: La Oslo, Prinţul Harald al Norvegiei se căsătoreşte cu Sonja Haraldsen, fiica unui negustor de haine.

* 1991: Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice suspendă toate activităţile Partidului Comunist Sovietic.

* 2003: Ayatollahul Mohammed Sayed Baqir al-Hakim, liderul musulman şiit din Irak, este asasinat într-un atac terorist, împreună cu aproape 100 de credincioşi, lîngă o moschee din Najaf.

* 2005: Apele umflate de uraganul Katrina s-au revărsat peste digurile din preajma oraşului New Orleans, inundînd 80% din acest oraş şi din zonele suburbane din jurul acestuia.

 

 Naşteri

* 1619: Jean-Baptiste Colbert, economist francez, ministru de Finanţe al Franţei (d. 1683).

* 1632: John Locke, filozof englez (d. 1704).

* 1780: Jean Auguste Ingres, pictor francez (d. 1867).

* 1832: Neculai Culianu, matematician şi astronom român, membru corespondent (din 1889) al Academiei Române (d. 1915).

* 1862: Maurice Maeterlinck, scriitor belgian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1911 (d. 1949).

* 1904: Werner Forssmann, chirurg german, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină, în 1956.

* 1914: Bernard Vonnegut, chimist american (d. 1997).

* 1915: Ingrid Bergman, actriţă americană de origine suedeză (d. 1982).

* 1920: Ray Bradbury, scriitor american.

* 1935: Titus Raveica, politician român (d. 2013).

* 1943: Petre Magdin, compozitor, interpret, publicist român.

* 1958: Michael Jackson, interpret şi compozitor american de muzică pop (d. 2009).

* 1980: Corina Ungureanu, gimnastă şi antrenoare româncă.

 Decese

* 886: Vasile I Macedoneanul, împărat byzantin (n. 811).

* 1526: Ludovic al II-lea al Ungariei şi Boemiei (n. 1506).

* 1799: Papa Pius al VI-lea (n. 1717).

* 1935: Astrid a Suediei, soţia Regelui Leopold al III-lea al Belgiei (n. 1905).

* 1945: Constantin Tănase, actor român (n. 1880).

* 1961: George Mărgărit, poet român.

* 1984: Muhammad Naguib, politician egiptean, primul preşedinte al Egiptului (n. 1901).

* 2005: Radu Anton Roman, scriitor român (n. 1948).

* 2005: Antonie Plămădeală, înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolit al Ardealului (n. 1926).

* 2007: Pierre Messmer, politician francez, prim-ministru al Franţei (n. 1916).

Sărbători

* Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul; Cuv. Teodora (Calendar Ortodox).

* Slovacia: Ziua Insurecţiei naţionale. Sărbătoare naţională.