marți, 31 mai 2022

La mulți ani binecuvântați, dragi copii din lumea toată!

 


1812, sau Basarabia cu gratii la cer

 


                                                                                                 de Gheorghe Pârja

În cele câteva zile petrecute la Iași, în numele Poeziei, m-am întâlnit și cu prieteni de peste Prut, scriitori cu un serios palmares valoric. Și Nicolae Spătaru și Grigore Chiper au fost la manifestări literare în Maramureș. Cu ei l-am evocat pe scriitorul și patriotul Nicolae Dabija, cel care a însemnat timpul istoric trăit cu curaj, viziune și asumare. Totul în numele Basarabiei și al spiritului românesc. Destinul lui a fost între jertfă și izbândă. Nu uit discursul poetului Nicolae Dabija, din curtea mea părintească din Desești, despre nefastul an 1812. Mi l-a dăruit ca apoi să fie publicat în presă. Se împlineau 200 de ani de atunci. Acum se rotunjesc 210 ani. Extrag câteva idei din celebrul articol. Toate relele care au năvălit peste Basarabia se trag de la Tratatul semnat la 16 mai 1812, de turci și ruși, fără să fie consultați basarabenii. Scrie Nicolae: „Fără voie ne-au fost și nouă, celora dintre Pruturi, despărțirea de frați, de surori și de părinți, când s-a tras prin mijlocul limbii române, prin sufletul nostru, prin dorul nostru, prin sângele nostru un gard de sârmă ghimpată, care ne mai pecetluiește destinele.”

În manualele de istorie a Moldovei, scrise după 1940 de către ruși sau de mercenari plătiți, se spune că ruperea Basarabiei și a altor teritorii din preajmă a fost „un act progresist.” Atunci, în anul 1812, mareșalul Mihail Kutuzov, marele conducător de oști rusești, le-a spus basarabenilor: „Nu vă voi lăsa decât ochii, ca să plângeți.” Jugul rusesc a fost de zeci de ori mai greu decât cel turcesc. Rușii creștini au pus în Basarabia biruri mai mari decât turcii păgâni. Se mai știe că turcii nu se puteau stabili în Principate, pe când rușii au dat năvală ca să schimbe componența etnică a Basarabiei. Rușii au împânzit Basarabia cu preoți militari, care i-au înlocuit pe preoții moldoveni, au interzis limba română în oficierea serviciului divin, au ars cărțile noastre, au interzis numele noastre. Cine era Moraru devenea Melnic. Turcii nu aveau dreptul să cumpere proprietăți în Moldova. Rușii au cumpărat, la preț de nimic, sate, moșii, pământuri, conace, mori.

Se mai întâmplă și astăzi în România. Basarabenii au primit pământuri în Siberia. Cărturarii și preoții și călugării din Basarabia ocupată scriau despre starea de spirit a poporului, pe marginea cărților vechi care încă se păstrează în marile biblioteci. Că nici Dumnezeu nu a dorit ruperea țării în două, vorbesc aceste înscrisuri. În acel an, 1812, Moldova de pe cele două maluri de Prut a fost bântuită de holera adusă de armatele țariste, apoi țara s-a pomenit acoperită de ape, a fost încercată de alunecări de pământ, a fost zguduită de cutremure. Scrie pe un Penticostar: „Să se știe că am însemnat aicea de când s-a cutremurat pământul, înainte până a nu pune moscalul hotar Moldovii Prutul.”

Mihai Eminescu a scris despre calvarul acestui pământ voievodal: „Auzi?! Departe strigă slabii/ Și necăjiții către noi/ E graiul blândei Basarabii/Ajunsă-n ziua de apoi.” Diplomatul Valeri Kuzmin, pe atunci ambasador al Federației Ruse la Chișinău, felicita cu cinism „poporul moldovenesc” cu prilejul împlinirii „a 200 de ani de prietenie dintre Moldova și Rusia.” Realitatea istorică a fost alta. Nu a fost prietenie, ci jaf, suferință, deportări, umilire, masacre. Crede Nicolae Dabija că ziua de 16 mai 1812 este ziua cea mai tristă a istoriei noastre. În cei 210 ani, câți s-au împlinit în acest an, tristețea Basarabiei a reușit să se salveze de două ori: în 1918, când s-a unit cu Țara, și în 1991, când s-a rupt de imperiu. Acum, mândra Basarabie stă din nou în capcana imperială. Din nou se dorește o Basarabie cu gratii la cer, cum spunea Nicolae Dabija.

Să nu uităm că expansiunea țarilor Alexandru I și Ecaterina a II-a viza atât Moldova toată, cât și Valahia. Urmașul lor, Putin, cel care a invadat Ucraina, lansează ciudate proiecte de cucerire. Care seamănă cu gândurile țariste. Să nu uităm asta! Să nu-l uităm nici pe scriitorul, patriotul Nicolae Dabija, membru de onoare al Academiei Române, care s-a stins din viață anul trecut. Și care mi-a dăruit textul de luare aminte, din care v-am povestit și eu câte ceva. Care ne poate fi lămuritor pentru vremurile de astăzi.

Moara lui Gelu - 942 de afișări în 31.05.2022

 


De 1 Iunie la Vișeu de Sus

 


Centrul Cultural-Social Vișeu de Sus îi poftește pe copii, alături de părinți și bunici, în 1 Iunie, la distracție. Pentru sărbătoriții zilei s-au pregătit ateliere distractive, tobogan gonflabil, jocuri, baloane, spectacole și surprize dulci.

Iar de la ora 17.00, copiii vor avea parte de o întâlnire de neuitat cu îndrăgitele mascote Disney.

Activitățile se vor desfășura la Casa de Cultură, directot Pop Anuța, și în funcție de condițiile meteo, pe platoul din fața instituției și din zona parcului nou.

Sursa: Centrul Cultural-Social Vișeu de Sus

I N V I T A Ț I E la standul CORINT la BOOKFEST, 1 - 5 IUNIE 2022

 

Ziua Copilului – sărbătorită în Satul de pe deal

 


Azi, 1 Iunie 2022, cu ocazia celebrării Zilei Copilului, Consiliul Județean Maramureș, prin Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Salvamont Maramureș și Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», organizează o serie de activități dedicate copiilor, pentru ca aceștia să se bucure de această zi specială alături de părinți, bunici și prieteni.

Între orele 10:00 și 12:00, Muzeul de Etnografie împreună cu Palatul Copiilor Baia Mare organizează ateliere de pictură, de arte textile și confecții, iar de la ora 12:00 copii sunt invitați să participe la Cercul de dans popular. Aceste activități se vor desfășura la Muzeul Satului din Baia Mare.

Tot în Satul de pe Deal, echipa Salvamont Maramureș a pregătit mai multe ateliere în cadrul cărora copiii vor învăța cum să fie pregătiți pentru drumeții, și anume: acordarea primului ajutor, cum ne pregătim bagajul pentru munte, echipamentul necesar pentru drumeții, cum apelăm Dispeceratul Național Salvamont și multe alte informații utile și interesante pentru ieșirile în natură.

Activitățile organizate de salvatorii montani se vor desfășura pe parcursul a trei zile, 1, 2 și 3 iunie, în intervalul orar 10:00-16:00.

Și Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» a pregătit un program special, cu intrare gratuită pentru copii, în 1 Iunie, între orele 11:00-13:00, respectiv 14:00-16:00.

Cei mici sunt invitați să participe la atelierele de creație Păsări, a căror tematică este inspirată de motivele picturale și cromatica lucrărilor din patrimoniul muzeului. Participanții vor putea crea, îndrumați de către educatorul muzeal Emese Bonta, modele tridimensionale inedite și picturi originale ale vietăților înaripate.

Participarea se face pe baza unei înscrieri prealabile la adresa de e-mail muzartbm@yahoo.com. Atelierele sunt destinate copiilor cu vârsta între 6-14 ani, iar numărul maxim de participanți este de 12 participanți/atelier. (o.m.)

Îndemn spre lectură – cărți din colecția ”Raftul Denisei”

 


„Orice om are literatura sa personală” – spunea Aldous Huxley, scriitor și filosof britanic.

Colecția „Raftul Denisei” de la editura Humanitas este spațiul editorial eterogen în care își găsesc loc de exprimare autori a căror voce literară poartă amprenta viziunii lor personale despre lume și în care fiecare cititor își poate identifica un suflet și o voce interioară înrudite.

La Compartimentul „Multiculturalia” de la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” din Baia Mare găsiți spre împrumut numeroase noi apariții din această colecție.

Sursa: Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” Baia Mare

Liviu Pleșoianu: „6 miliarde de euro, ar putea hrăni și întreține, tot anul 2023, 1 milion de copii și bătrâni care se culcă zilnic flămânzi!”

 


În 2021, PIB-ul României a ajuns la aproximativ 240 de miliarde de euro. 2,5% dintr-un PIB similar, adică 6 miliarde de euro, vor merge către achiziționare de armament în 2023. Aceiași bani, 6 miliarde de euro, ar putea hrăni și întreține, tot anul 2023, 1 milion de copii și bătrâni care se culcă zilnic flămânzi! 6.000.000.000 : 1.000.000 = 6.000 de euro pe an pentru o persoană. 6.000 : 12 = 500 de euro pe lună pentru o persoană. Adică: aproximativ 2.470 de lei pe lună. Rotunjit, asta ar însemna cam 80 de lei pe zi, pentru hrană și întreținere. …Sigur, acestea sunt calculele pentru 1 milion de copii și bătrâni. La 2 milioane de oameni, evident, am avea jumătate – adică 40 de lei pe zi. Dar tot ar fi un mare ajutor!

…Ei bine, acești bani nu se vor duce către acești oameni amărâți. Ei vor continua să sufere de foame, de boală și de frig. În schimb, vom avea arme, arme, multe arme… Din banii NOȘTRI, dar fără acordul nostru! …Pentru că ceea ce numesc unii DEMOCRAȚIE e doar o ILUZIE bine fardată! Practic, REAL, oamenii NU ALEG NIMIC!

Autor: Liviu Pleșoianu

MEDALION LITERAR - INA DUMITRESCU


 Curcubeu de mai

Ina Dumitrescu Hmm...ce mirifică simțire de parfum și de culoare! Raiul florilor de mai în cascade se revarsă Printre verdele ce crud se înalță cu mirare Devenind un fir de iarbă ce pe brazdă doru-și lasă. Zâmbete de margarete și surâsuri de lalele, Chicoteli de albastrele când în zare se arată Câte-un trandafir sălbatic, pui înfumurat de lele Ce privește în ocheade, cătând o floare bogată. Printre gene roz și roșii, albe și portocalii Sclipesc razele de soare sădind într-un bob de rouă, Diamante șlefuite reflectând în fețe mii, Rocvaivuri de culoare într-un strat... ba nu, în două! Hmmm... ce adânc de frumusețe născut din eternitate! Într-o lume de betoane, piatră, lemne și nisip, Florile nu sunt un lux, ele sunt necesitate, Ele ne aduc în viată, cel mai frumos anotimp!
Enter

Ina

Dor Să mă doară primăvara dacă uit să mângâi flori Și să-mi plângă depărtarea dacă ochii-mi tac uitări. Să mă ardă focul tău ce se stinge fără apă Și să zac în călimară dacă scrisul tău mă-neacă. Dorul să îmi fie picur și să plâng cu ochii tăi Ca și tu să simți cât doare când nu pot zâmbi cu ei. Să mă doară nopțile prea sărace de iubire Și să uit că sunt un cântec, dacă nu-s vioară-n tine. Să mă bântuie tăcerea așezată în cuvinte Și să mor de dorul vieții dacă mă gonești din minte... Voi fi o fereastră-nchisă, dorul meu tristețe ninsă, Doar deschisă pentru visul ce cu tine-n el sunt prinsă. Ina Dumitrescu
Enter

Ina

Tristețea unui copil Ursuleț, tu dormi? Se-aude galăgie! E glasul mamei plâns ce se aude și Este și glasul tatei ce tipă cu mânie, Doamne, iarăși se ceartă, acum ce o mai fi? Oare e vina mea? Oare ce am greșit? Tati iar a venit târziu și pus pe harță Sau poate mami-a spus ceva nepotrivit Prea tristă de-asteptarea ce-i sapă rid pe față? Ce pot să fac, Ursache, cum pot să îi opresc? Mi-e sufletul plăpând o rană care plânge... Aș vrea să nu-și mai spună cuvinte ce jignesc, As vrea cu drag pe mami, tati-n brațe-a o strânge! Am obosit să-i văd certându-se întruna ... Mi-e dor să îi mai văd privindu-se cu dor Lângă pătuțul meu, blând sărutându-mi mâna... Of, Ursuleț! Poate te-aud, roagă-i si tu cu-n ,,mor"! Ina Dumitrescu
Enter

Ina

Vine o zi... Vine o zi când tăcerea dispare Și muzica sufletului se aude duioasă, Când ploile curg pe o altă cărare Și cărțile râd așezate pe masă. Vine o zi când tristețea adoarme Și zâmbetul pur se trezește în ochi, Când florile satură frumosul de foame Și pașii renasc cărările vechi. Vine o zi când durerea apune Și mâinile iar se-mpreună cu drag Vine o zi când se-ntâmpl-o minune Și iubirea atinge al cerului prag.
Enter

Ina

Colaje de fluturi De sub pleoapele norilor Cad lacrimi dulci...avide de îndrăgostire, Spărgându-se într-o explozie rece Pe fețele noastre, aprins conjugate La superlativ de iubire... În miezul tăcerii ce genele ne-mbracă Noi auzim înfășurați în note O melodie-albastră ce vine de departe Și leagănă valsând, Privirile de șoapte. Pășim agale, în vârful privirilor, Să nu trezim taifunul din simțuri Și dorinți...căci nopțile ne-ar fi Poteci cu maci în flăcări Și vise necuminți... Pe un altar de fluturi născuți pentru o zi Sacrificăm frumosul din niciodăți știute Și iarăși ne vom naște frumoși Și plini de viață, La fel de plini de cantec În altă dimineață... Ina Dumitrescu
Enter

Ina

Ecou pentru alt mâine M-afund ușor în gânduri necurmate Nici de adâncul lin, în care Dumnezeu Pune lumină sfântă și grea de bunătate... De ce n-o pot extrage ca pe un minereu? Un cântec de sirene, ce-ascunde atâtea taine Îmi crește neputința... îmi simt eul păgân Și ochii plâng un vis ce-a ridicat coloane, Azi, doar un aer slab salvat într-un plămân. Umbrela timpului se strânge-ncet Iar chipul ce zâmbea și ieri era al meu, Îmi e străin, dar sfânt...și-mi vine să mă-nclin Ca-n fața unui pașnic și-nalt arhiereu. Cazi lacrimă, te scurge și lasă-mi pace-n suflet, Îmbracă amintirea măcar într-o eclipsă. Doar un minut să uit că am pierdut un cântec Ce va renaște poate, doar din apocalipsă. Ina Dumitrescu
Enter

Ina

Liniște și tăcere Sunt 24°... dar mi-am pus pardesiul de toamnă... Încă mi-e frig de uitarea din noi dragă doamnă! Încă mi-e patul ne-mpăcat cu odihna Și lacrima ți-o simt răvășindu-ți obrazul și tihna. Încă mi-e marți, domnul meu fără mine... Destinul mi-l sorb și mă-mbăt în neștire... Crezi că nu-mi pasă dar mă sting ca și tine... și-amurg Îmi sunt clipele reci ce și-n vara ce vine le strâng. Sunt 24°, dar ninge și palmele mele sunt reci... Atingerea ta neștiută e tot mai departe ... eu doar aștept, iar tu... vii când pleci... Desi încă mi-e liniște de tăcerea ta mohorâtă, Doamna mea, eu nu te mai cânt, sunt destui ce te cântă! Dar...încă mi-e dor să-ți simt râsul cu clic La o glumă ce tu o-nțelegi... și tainic și-adânc... Mă îmbraci în tăcerea și liniștea ta... Încă mi-e dor de lumina din tine...din noi...Doamna mea! Ina Dumitrescu