duminică, 30 iunie 2024

La mulți ani binecuvântați academician Ioan Pop! Astăzi, numele străzii Școlii Gimnaziale Mireșu Mare din respect și dragoste, vă poartă numele!!1 Numărul 1...


 Ion Pop (n. , Mireșu Mare, Maramureș, România) este un profesor universitar, teoretician al avangardei literare, poet, critic, istoric literar român și academician.

Cariera

A deținut diferite funcții administrative, precum decan al Facultății de Litere a Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj și director al Centrului Cultural Român de la Paris (1990-1993). Cariera literară se caracterizează prin volume de versuri, de critică literară și traduceri, prin numeroase articole publicate în reviste de specialitate din țară și de peste hotare.

Ion Pop este criticul al cărui destin se leagă de existența revistei Echinox. A condus revista timp de 17 ani (1969-1973 în calitate de redactor șef, 1973-1986 în calitate de director al publicației). O perioadă întinsă în care, alături Marian PapahagiIon Vartic și alții, a contribuit la formarea a câtorva generații de scriitori.

Opera

Poezie

A debutat cu versuri în revista Steaua, (1959). A debutat editorial cu Propunere pentru o fântână, (1966), volum urmat de Biata mea cumințenie (1969), Gramatică târzie (1977), Soarele și uitarea (1985), Amânarea generală (1990).

  • „Echinox”. Vocile poeziei, Cluj, Editura Tribuna, 2008[5]

Critică literară

Criticul literar îl găsim în Avangardismul poetic românesc (1969), Poezia unei generații (1973), Transcrieri (1976), Nichita Stănescu. Spațiul și măștile poeziei (1980), Lucian Blaga, universul liric (1981), Lecturi fragmentare (1983), Jocul poeziei (1985), Avangarda în literatura română (1990), A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei (1993)[6]Recapitulări (1995), Pagini transparente (1997), Ore franceze, Ajournement general (1994).

Traduceri

A tradus din Georges PouletConștiința critică (1979) și Jean Starobinski, 1798 emblemele rațiunii, volum apărut în 1990.

Volume colective

O lucrare pe care a coordonat-o este Dicționar analitic de opere literare românești, vol. I-IV (1998-2003), ediție definitivă (2007).

Afilieri

  • Membru al Uniunii Scriitorilor din România
  • Membru al Academiei Române

Premii și distincții

Decorații

Note

  1. ^ http://www.uniuneascriitorilor-filialacluj.ro/detalii_membrii_740_POP-Ion.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. a b Autoritatea BnF, accesat în 
  3. ^ https://www.botosaneanul.ro/stiri/poeti-in-dialog-la-ipotesti-ion-pop-si-adrian-popescu/ Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. a b Autoritatea BnF, accesat în 
  5. ^ CRONICA LITERARA / Album de familie, 30 aprilie 2009, Andrei Terian, Ziarul de Duminică, accesat la 25 martie 2013
  6. ^ "Miliardarul de imagini", 27 iunie 2008, Andrei Terian, Ziarul de Duminică, accesat la 25 martie 2013
  7. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din 16 decembrie 2000, art. 3, anexa 3, d) 21.

Bibliografie

Legături externe


Sursa: Wikipedia
                                                           **********

Academicianul Ion Pop a primit ieri, 5 octombrie, titlul de Cetăţean de Onoare al judeţului Maramureş. Ceremonia a avut loc într-un cadru festiv la Consiliul Judeţean Maramureş. Evenimentul s-a derulat în cadrul ediţiei a XIII-a a Zilelor revistei ”Nord Literar” şi în cadrul celei de-a XVII-a ediţii a Colocviilor de literatură care au reunit scriitori din Maramureş dar şi din judeţele limitrofe, prezenţi la aniversarea celor 15 ani de la apariţia revistei Nord Literar (director executiv – Săluc Horvat). Printre oficialităţile prezente la acest moment important s-au aflat prefectul de Maramureş, Vasile Moldovan, subprefectul Alexandru Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea, vicepreşedintele Ioan Doru Dăncuş, numeroşi oameni de cultură.

“Aşa cum se întâmplă de 15 ani de când a apărut primul număr al revistei Nord Literar, an de an ne întâlnim într-un astfel de context pentru a schimba idei, pentru a comunica între noi. Şi de această dată avem bucuria de a ne reîntâlni în acest context la care avem invitaţi de onoare. Consiliul Judeţean acordă un sprijin şi o atenţie deosebită vieţii culturale din Maramureş, atât prin prezenţa fizică, cât şi prin susţinerea financiară”, a declarat directorul executiv al revistei “Nord literar”, Săluc Horvat.

Despre academicianul Ion Pop au vorbit mai multe personalităţi din lumea literară, universitară, dar şi din administraţie. Directorul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu” din Baia Mare, Teodor Ardelean a concluzionat că Ion Pop merită “din toate punctele de vedere acest titlu”. La rândul său, prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu a punctat faptul că “Ion Pop rămâne prin excelenţă profesorul de poezie. Domnul academician are o activitate foarte diversă, cea de la catedră, de critic, de traducător, a tradus câteva lucrări de referinţă din literatura franceză. De-a lungul anilor a deţinut diferite funcţii. A fost un nume de referinţă şi a promovat revista Echinox”.

Pe de altă parte, prof. univ. dr. Mircea Popa a afirmat că “meritele deosebite ale lui Ion Pop pe teren literar, universitar sunt lucruri recunoscute, lucruri care ies la iveală, deoarece e un om dedicat muncii, nu a alergat niciodată după funcţii, după distincţii. A fost un om de cabinet, un om al scrisului, la biroul său de lucru el produce zeci de texte, zeci de articole gustate în lumea literară. A reuşit să identifice teritorii noi de activitate cum este avangardismul românesc pe care l-a cercetat ca nimeni altul. Este unul din cei care au contribuit în mod esenţial la cunoaşterea literaturii române în spaţiul francofon”.

Despre Ion Pop au adresat câteva cuvinte şi consilierul judeţean Gheorghe Mihai Bârlea, prefectul Vasile Moldovan şi subprefectul Alexandru Cosma, precum şi fostul primar al comunei Mireşu Mare, Florica Roman şi actualul primar din Mireş, Ioan Mătieş care i-a şi oferit academicianului un dar atipic: o porţie serioasă de “pancove” (gogoşi).

După şirul îndelung de discursuri i-a venit rândul şi noului cetăţean de onoare al Maramureşului să vorbească. Academicianul Ion Pop, profesor universitar, poet, critic şi istoric literar, fiu al Maramureşului, a arătat că i-a fost greu să asculte atâtea elogii care i-au fost adresate, dar că se simte onorat să fie parte integrantă într-un astfel de moment încărcat de emoţie. Nu i-a fost uşor să răzbată în această lume de o înaltă ţinută intelectuală, dar ştie că ceea ce este astăzi li se datorează părinţilor săi, care au luptat din răsputeri să îi asigure un altfel de viitor.

„Pentru mine este o foarte mare cinste de a fi astăzi desemnat cetăţean de onoare al acestui judeţ. E un spaţiu geografic de care nu putem decât să ne simţim aproape. M-am născut într-o familie de ţărani. Au fost ani foarte grei. Cu munca lor modestă, părinţii mei au salvat un om. Mama avea încredere în presupusele mele talente care nu erau foarte certe. Şi trebuie să le spun un cuvânt de recunoştinţă acestor oameni foarte simpli, dar şi devotaţi culturii. Mulţumesc tuturor celor care au vorbit atât de generos la adresa mea, mulţumesc celor care au ascultat toate aceste elogii. Acest moment rămâne foarte important, iar toate cuvintele spuse aici vor rămâne înscrise pe viaţă în sufletul meu”, a amintit academicianul Ion Pop.

Ion Pop s-a născut în 2 iulie 1941, în comuna Mireşu Mare, fiind fiu de angajat al Căilor Ferate Române. Este absolvent al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Între anii 1973-1976, a predat la Universitatea “Paris III – Sorbona Nouvelle”, iar în perioada 1990-1993, a fost director al Centrului Cultural din Paris. Între anii 1996 şi 2000, a fost decanul facultăţii de Filologie din Cluj. De numele lui Ion Pop se leagă revista de cultură a studenţilor “Echinox”. A debutat ca poet în 1969 cu volumul „Propuneri pentru o fântână”, iar ca istoric şi critic literar cu volumul „Avangardismul poetic românesc”, una dintre primele cercetări postbelice cu privire la literatura avangardistă, studiu care a creionat dimensiunile şi influenţa acestui curent în evoluţia literaturii române. Contribuţiile importante rezultă şi din participarea la realizarea unor lucrări de sinteză: „Scriitori români. Mic dicţionar”, „Dicţionarul scriitorilor români (vol. I-IV)”, „Dicţionarul analitic de opere literare româneşti (vol. I-II)”.

Sursa: Graiul Maramureșului


              La mulți ani domnule academician Ioan Pop!

                                                                  ******



             




Sursa: Gelu Dragoș

Selecție text și foto GDL



                                                          

Azi începe Bacalaureatul 2024!

Probele scrise la bacalaureat 2024 încep luni, 1 iulie 2024. 134.000 de candidaţi sunt aşteptaţi să susţină examenul în această sesiune. „Probele scrise din prima sesiune (iunie - iulie) a examenului naţional de bacalaureat 2024 se vor desfăşura în perioada 1 - 5 iulie în 477 de centre”, au anunţat reprezentanţii Ministerului Educaţiei într-un comunicat de presă.

Calendarul probelor:

·        Pe 1 iulie are loc proba la limba şi literatura română.

·        Pe 2 iulie se desfășoară proba obligatorie a profilului (discipline, în funcţie de profil: matematică şi istorie).

·        Pe 4 iulie este proba la alegere a profilului şi specializării (se poate opta, în funcţie de filieră, profil şi specializare pentru una din cele 10 discipline: biologie, chimie, fizică, economie, filosofie, geografie, informatică, logică, argumentare şi comunicare, sociologie şi psihologie).

·        Pe 5 iulie este programată proba de limba şi literatura maternă (pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale).

Probele încep la ora 9:00, accesul elevilor în săli fiind permis, în baza unui act de identitate valid, până la ora 8:30. „Pentru redactarea unei lucrări scrise/rezolvarea subiectelor sunt prevăzute trei (3) ore, calculate din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor în sala de examen. Beneficiază de prelungire (cu cel mult două ore) candidaţii cărora li s-a aprobat solicitarea în acest sens de către comisiile judeţene, conform Procedurii de asigurare a condiţiilor privind egalizarea şanselor pentru elevii cu deficienţe de vedere, deficienţe de auz şi tulburări de neurodezvoltare”, au mai explicat reprezentanţii Ministerului Educaţiei.

Ei precizează că pentru rezolvarea subiectelor, candidaţii vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor vor utiliza numai creion negru. Pentru probele scrise la matematică şi geografie, candidaţii pot apela doar la instrumente de desen.

 La probele scrise, hârtia folosită este doar cea distribuită în sălile de examen. Este interzisă introducerea în sălile de examen a unor obiecte (ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete etc.), precum şi a oricărui mijloc electronic de calcul, de stocare de informaţii sau de comunicare (stick-uri de memorie, telefoane, tablete etc.).

 De asemenea, elevii vor fi informaţi că nu este permis accesul în săli cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc. În acelaşi timp, candidaţilor le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul. Candidaţii surprinşi în aceste situaţii vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept urmare, aceşti candidaţi nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

Pe durata desfăşurării probelor, toate sălile de examen sunt supravegheate audio-video.

Afişarea primelor rezultate (în centrele de examen şi online) este programată în data de 8 iulie (până la ora 12:00). Contestaţiile pot fi depuse/transmise în aceeaşi zi, în intervalul orar 12:00 - 18:00, inclusiv prin mijloace electronice. Candidaţii care contestă rezultatul iniţial al evaluării trebuie să completeze, să semneze şi să depună/transmită prin mijloace electronice şi o declaraţie-tip în care se menţionează faptul că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere.

Afişarea rezultatelor finale este programată în data de 12 iulie (în centrele de examen şi online). Pentru a promova examenul, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească, cumulat, următoarele condiţii: susţinerea tuturor probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale; susţinerea tuturor probelor scrise şi obţinerea notei 5 (cel puţin) la fiecare dintre acestea; obţinerea cel puţin a mediei 6 la probele scrise (media notelor obţinute la probele scrise).

 În zilele în care se desfăşoară probele scrise, Ministerul Educaţiei pune la dispoziţia celor interesaţi, între orele 8:00 - 16:00, linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncţionalităţi privind organizarea/desfăşurarea examenului.

Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie va publica subiectele şi baremul de corectare pentru fiecare probă scrisă, zilnic, la ora 15:00, pe site-ul subiecte.edu.ro.

GDL

D.S.V.S.A Maramureș beneficiază de proiecte europene!

 

D.S.V.S.A Maramureș a finalizat un proiect european și este invitat pentru a realiza un al doilea!

Direcția Sanitar Veterinară și Siguranța Alimentelor Maramureș a finalizat în parteneriat cu statele vecine Ungaria, Ucraina și Slovacia proiectul ”Asigurarea biosecurității și schimbului de informații în zona de frontieră comună”, care a durat doi ani.

În cadrul proiectului D.S.V.S.A. Maramureș a fost beneficiarul unor achiziții focusat pe laboratorul de biologie moleculară.

D.S.V.S.A. Maramureș a fost invitat pentru realizarea unui al doilea proiect care va viza de asemenea zona de biosecuritate pe subiectul rabiei.

C.L.L.

EURO 2024. ”Furia Roja”, calificare en-fanfare în sferturile de finală!

Meciul dintre Spania și Georgia s-a încheiat, așa cum era de așteptat, datorită valorii celor două echipe, cu scorul de 4 – 1 pentru spanioli!

FILMUL JOCULUI:

Min. 90+3: Fluier final! Spania a învins-o clar pe Georgia, scor 4-1. Ibericii s-au calificat în sferturile de finală, unde vor da peste Germania.

Min. 83: GOOOL Spania! Dani Olmo și-a trecut numele pe lista marcatorilor.

Min. 75: GOOOL Spania! Nico Williams a dus scorul la 3-1, cu o execuție la care Mamardashvili nu a avut replică.

Min. 73: Spania a marcat din nou, după ce Gvelesiani și-a băgat mingea în propria poartă, dar golul a fost anulat.

Min. 51: GOOOL Spania! Fabian Ruiz a marcat din pasa lui Yamal.

Min. 49: Ocazie Georgia! Kvaratskhelia a trimis un șut de la distanță, din propriul careu, dar mingea trece puțin pe lângă poartă.

Min. 46: A început repriza secundă.

Min. 45+2: Pauză în Spania - Georgia, scor 1-1.

Min. 39: GOOOL Spania! Rodri a egalat, dar a avut emoții. Reușita a fost verificată de VAR, iar apoi a fost validată.

Min. 30: Ocazie Spania! Yamal a trimis un șut puternic, dar mingea este respinsă.

Min. 18: GOOOL Georgia! Oaspeții au deschis scorul, după ce Le Normand și-a băgat mingea în propria poartă.

Min. 10: Ocazie Spania! Ibericii sunt periculoși prin Williams, dar Mamardashvili are o nouă paradă.

Min. 5: Spania are prima ocazie prin șutul lui Carvajal, dar Mamardashvili a intervenit excelent.

Au evoluat în formula de început:

 Spania: Simon - Carvajal, Le Normand, Laporte, Cucurella - Rodri, Ruiz, Pedri - Williams, Morata, Yamal

Georgia: Mamardashvili - Lochoshvili, Dvali, Kashia, Gvelesiani, Kakabadze - Kochorashvili, Kiteishvili, Chakvetadze - Kvaratskhelia, Mikautadze

Naționala lui Luis de la Fuente (63 de ani) este în mare formă la EURO. În faza grupelor, Spania a obținut victorii pe linie și este printre favorite la câștigarea Campionatului European din acest an.

 

Cristi SOMEȘAN

 


2.974 de afișări - Moara lui Gelu - în 30 iunie 2024

 


EURO 2024. Anglia, salvată de Jude Bellingham în prelungiri!

Înaintea meciului, slovacii declarau că a venit vremea să bată Anglia și că se simt în stare să producă marea surpriză. Să nu uităm că englezii sunt vicecampioni europeni la zi. Cum nu îndrăgesc deloc fotbalul practicat de slovaci și de cehi, nici nu mi-am putut imagina că ar fi în stare de o asemenea ispravă.

Și cât de aproape au fost! Anglia s-a calificat cu destule emoții după o victorie cu 2-1 (0-1, 1-1) obținută în prelungiri pe Arena AufSchalke din Gelsenkirchen, în urma unui meci modest.
Slovacii au deschis scorul prin Ivan Schranz (min. 25) și au reușit
să-l mențină până aproape de finalul timpului regulamentar, dar Jude Bellingham a egalat in extremis (min. 90+5) şi a trimis meciul în prelungiri, unde Harry Kane a semnat golul victoriei.
Anglia dă semne vizibile de oboseală, arată o lipsă acută de inspirație și mobilitate la construcție și finalizare, dovadă că au trimis primul șut la poartă în minutele adiționale.
Slovacii au fost aproape de fericire, dar au rămas în continuare fără victorie cu Anglia după șapte partide disputate. Dar, după cum s-au prezentat englezii în această seară, sunt șanse mari ca victoria cu Slovacia să fie ultima la EURO 2024.
Adversara Angliei din sferturile de finală va fi Elveția, cea care a eliminat Italia, campioana europeană, în optimi. De ce nu ar reuși
să-i trimită acasă și pe englezi?

Grigore CIASCAI

Să ne mândrim cu Limba și Graiul Românesc...

Emil Cioran zicea, mai în glumă - mai în serios: “...ca să treci de la limba română la limba franceză e ca și cum ai trece de la o rugăciune la un contract.” De ce e limba română așa o limbă unică? Nu că vrem noi, românii obișnuiți, ci c-o admiră de la înălțimea propriilor studii chiar lingviștii și istoricii străini, cărora nu le putem reproșa subiectivitatea.

🇷🇴Așadar, să auzim 11 motive, care saltă limba de baștină a lui Brâncuși pe podiumul “pietrelor” rare ale omenirii:
‼️1. Română este singura, din grupul de limbi romanice, care a supraviețuit în părțile acestea ale Europei. Rămâne un mister: cum de s-a întâmplat așa, în condițiile în care pe-aici au trecut valuri peste valuri de barbari, cu ale lor limbi slavice (din estul Eurasiei) sau uralice (din nordul Eurasiei).
Altfel spus, popoare cuceritoare cu graiuri “bolovănoase”, puternice, care-au îngenuncheat limba latină pe oriunde au trecut. Mai puțin la noi.
‼️2. Româna-i veche de 1700 de ani. Și că-i veche n-ar fi cine știe ce motiv de lauri, dar e veche în acel fel în care, de-am călători în timp în Țara Românească acum 600 de ani, nu ne-ar fi chiar atât de deosebit de greu să înțelegem ce le spunea unul ca Mircea cel Bătrân ostașilor săi.
Poate vă pare de la sine înțeles, dar adevărul e că foarte puține limbi din lume și-au păstrat “trunchiul” întreg. Limba lui Shakespeare sau cea a lui Napoleon nu se pot lăuda cu așa o stare de conservare.
‼️3. Dintre limbile latine, doar româna are articolul hotărât “enclitic”, adică atașat la sfârșitul substantivului. Spunem “fata”, “băiatul”, “tabloul”, și nu “la fille”, “le garçon”, “le tableau”, cum ar fi în franceză.
Chestia asta ne conferă o melodicitate intrinsecă-n grai, plus o concizie-n exprimare. Practic, ne e de-ajuns un singur cuvânt, ca să ne facem înțeleși atunci, când ne referim la un obiect sau la o ființă anume. Ei, majoritatea popoarelor au nevoie de două cuvinte pentru asta.
‼️4. “Se scrie cum se aude.” Se scrie cum se aude, dar vine la pachet cu sute de particularități de pronunție pe care noi, români fiind, le punem în aplicare ușor, natural, fără să le pritocim.
N-avem nevoie de manualul de fonetică la capul patului, pentru ca organul din cavitatea bucală să se miște într-un fel când rostim “ceapă”, și în alt fel când rostim “ea”. Chiar dacă grupul de vocale e același. Pentru vorbitorii de arabă, de pildă, regula asta se învață cu creionul sub limbă – sunt dintre cei cărora le vine greu.
‼️5. Lingviștii spun că, cel mai și cel mai bine, româna s-ar asemăna cu dalmata, din care istoria păstrează doar câteva sute de cuvinte și propoziții. Problema cu dalmata e că nu mai circulă. Sunt 0 vorbitori de dalmată pe Terra în acest moment, și probabil c-așa vor rămâne până la finalul veacurilor.
Dalmata a fost declarată limbă moartă pe 10 iunie 1898. Este data decesului ultimului ei vorbitor, croatul Tuone Udaina, care o stăpânea parțial. Înainte să moară, Udaina a mărturisit, că limba îi e familiară încă din mica copilărie, că și-i amintește “ca prin vis” pe părinții lui conversând, uneori, în această limbă.
‼️6. Româna e limba cu al treilea cel mai lung cuvânt din Europa. “PNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZĂ”, 44 de litere. Definește o boală de plămâni care se face prin inhalarea prafului de siliciu vulcanic. Interesant e, că boala nu prea se face, deci nici cuvântul nu se folosește.
‼️7. Limba română e intrată în patrimoniul UNESCO, aidoma Barierei de Corali din Australia, Marelui Zid Chinezesc ori Statuii Libertății. Româna a intrat în patrimoniul imaterial al lumii prin două cuvinte. E vorba de “dor” și “doină”, două cuvinte intraductibile, concluzionează UNESCO.
“Dor” și “doină” se comportă mai degrabă ca niște diamante roz, decât ca niște alăturări de sunete – exprimă emoții, într-atât de specifice culturii noastre, încât traducerea lor în alte “glasuri” ar fi o contrafacere. Nu mai e nevoie să precizăm, că tot ele trec drept cele mai bogate în sens substantive din română.
‼️8. Alt aspect unic în lume: româna “dirijează” cuvintele latine după regulile balcanice. Vocabularul e, vorba vine, “italienesc”, dar rânduielile gramaticale sunt de tip slav. Apar și coabitări între cele două registre, latin și slav.
Concret, cazurile dativ și genitiv au aceeași formă (ca-n latină), timpul viitor și perfect se formează după o regulă hibrid între latină și slavă, dar infinitivul se evită (ca-n limbile slave).
‼️9. Nicio altă limbă nu folosește atâtea zicători și expresii. Româna e printre puținele limbi în care “câinii latră și ursul merge”. E limba cu cele mai absurde imagini proverbiale, dar și limba în care proverbele, deși tot un fel de metafore, sunt considerate limbaj accesibil, limbaj “pe înțelesul tuturor”.
Proverbele astea, spun specialiștii, exprimă cea mai intimă preocupare a poporului român – sensul să fie bogat, dar fraza să fie scurtă. Să spui mult în foarte puține cuvinte (la asta se referea și Alecsandri în celebra “românul s-a născut poet”). Cu titlu de curiozitate, cele mai numeroase zicători autohtone au ca subiect înțelepciunea – aproximativ 25% din totalul frazelor-proverb.
‼️10. La fel de luxuriantă se dovedește româna și-n ceea ce privește numărul de cuvinte. Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, ne dă de înțeles că româna-i între primele 8 limbi ale lumii. Ultima ediție a “Marelui Dicționar al Limbii Române” adună 170.000 de cuvinte. Asta-n condițiile în care autorii au lăsat de-o parte diminutivele, și alea vreo 30.000.
‼️11. La cât de veche e pe teritoriul european, româna ar trebui să aibă dialecte în interior, teritorial – adică limba locuitorilor din Banat, de pildă, să fie mult-diferită de cea a locuitorilor din Maramureș (vezi triada spaniolă-bască-catalană din Spania).
Și totuși, nu-i cazul limbii române, în “curtea” căreia există graiuri și regionalisme, însă nu dialecte. Filologi ca Alexandru Philippide și Alf Lombard susțin că, iarăși, din punctul ăsta de vedere, româna e un fenomen fără precedent în lume…

Constantin BALABAN

Program de vacanță la Centrul Cultural-Social Vișeu de Sus


 Luni, 1 iulie, Centrul Cultural-Social Vișeu de Sus dă stratul atelierelor de vacanță gratuite, destinate elevilor din ciclul primar și gimnazial.

Activitățile propuse sunt distractive și recreative, așa cum fiecare copil își dorește, dar, în același timp, atelierele urmăresc să contribuie și la dezvoltarea copiilor:

  • Luni: Atelier de creație – descoperirea și stimularea talentelor artistice, crearea și dezvoltarea coeziunii de grup prin intermediul lucrărilor de artă colaborativă, art-terapie.
  • Marți: Cinematograful copiilor – dezvoltare socială și psihologică prin vizionarea de filme cu teme şi rol formator pozitiv, povești terapeutice animate.
  • Miercuri: Școala de vară – dobândirea de informații noi, de cultură generală, prin metode interactive și fixarea informațiilor dobândite în timpul anului școlar.
  • Joi: Psihologie distractivă – educarea, prin joc și activități distractive, a capacităţii de autocunoaştere şi autocaracterizare, formarea imaginii de sine, a identităţii personale, acceptarea schimbărilor în plan fizic, psihic, social, managementul stresului.
  • Viner: Joc, muzică și mișcare – socializare, crearea unei stări de bine, de relaxare.

Înscrierile se fac direct la sediu, începând de luni, 1 iulie 2024.


ANUȚA POP, director