vineri, 31 august 2018

Se va lansa un nou număr al revistei de cultură „Vatra Chioreană”


 Azi, 1 septembrie 2018, după ora 14,oo, în comuna Copalnic Mănăştur – jud. Maramureş, la intersecţia Ţării Chioarului cu Ţara Lăpuşului, va fi  prezentat cel de-al  XII-lea număr al revistei VATRA CHIOREANĂ.
Printre invitaţii manifestări culturale vor fi membrii Cenaclului Scriitorilor din Maramureş, ai Ligii Scriitorilor, filiala Maramureş şi prieteni ai Copalnicului Mănăştur şi Maramureşului.
Se va aduce un omagiu celor dispăruţi în acest an precum academicianul Augustin Buzura dar se va face referire şi la Anul Centenar. Se vor prezenta mai multe cărţi ale autorilor din zonă şi lansa „Vatra Chioreană”, nr. 12.
Gazde primitoare, ca de obicei, prozatorul Vasile Dragomir şi „omul bun la toate” Florin Pop.

                                                                           Cristian LAURENŢIU

Tabăra Naţională de Literatură şi Arte Plastice „Archeus”, ediţia a 13-a, are ca temă UNIRE, IDENTITATE, UNIVERSALITATE

  
Cea de-a 13-a ediţie a Taberei Naţionale de Literatură şi Arte Plastice ARCHEUS, fondator dr. Ioan Marchiş, debutează duminică, 2 septembrie, de la ora 15.30 la Ocoliş. În deschiderea evenimentului va fi sfinţită noua troiţă de piatră care o va înlocui pe cea din lemn. La slujba de sfinţire e aşteptat episcopul ortodox al Maramureşului şi Sătmarului, PS Iustin.
Actuala ediţie dedicată Centenarului Marii Uniri se va desfăşura în perioada 2-10 septembrie 2018, şi va avea tema “Unire, identitate, universalitate”. Pe lângă invitaţii de onoare ai taberei, prezenţi în mod constant: poetul Ion Mureşan, prozatorul Ioan Groşan, parodistul Lucian Perţa şi criticul literar Alexandru Cistelecan, vor fi prezenţi scriitori, plasticieni, oameni de teatru şi ziarişti din Bistriţa, Cluj, Satu Mare şi Maramureş, dar şi din Italia, Austria, Belgia, Republica Moldova şi Ucraina. Succes!


                                                                                              G.D.L.

La mulți ani românilor de pretutindeni care vorbesc sau cinstesc Limba Română!


Romanian Global News transmite „La mulți Ani!" tuturor românilor care nu și-au uitat limba strămoșească. De la Volohii din Ucraina până la aromânii din Pind și de la românii de le Est de Bug până la istroromânii din Croația trecând prin Serbia, Albania, Macedonia, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Ucraina, Basarabia și în toată diaspora românească din Occident dar și din statele fostei URSS, cele circa 12 milioane de români aflați în afara frontierelor încearcă cu greutate și sacrificii să își păstreze limba mamei și a tatei, limba materna, limba română în cele patru dialecte ale sale, daco-român, aromân, meglenoromân și istroromân.

Nu în ultimul rând „La mulți ani!" românilor din județele Harghita, Covasna și Mureș aflați sub presiunea unei agresiuni lingvistice continui și care cu greu își mai păstrează limba strămoșească.

În fiecare clipă Limba Română, Limba Neamului, curge lin în sufletele uneori pustiite de depărtare, alteori agresate de autorități ostile, încercând să rămână în eternitatea poporului român de pretutindeni!


Dumnezeu să ajute fiecare român, oriunde ar fi el, să-și păstreze Limba Română ca o Icoană a Neamului din care face parte.
                                                                                                     

Ziua Limbii Române

Ieri, am trecut Prutul, în drum spre Chişinău, şi am văzut cum apa merge spre împuţinare – priveliştea are o semnificaţie simbolică. Astăzi, 31 august, pe cele două maluri ale râului hotar, se cinsteşte sărbătoarea Limbii Române. Aşa că bunele noastre cuvinte nu ţin seama de ape învolburate ori de furtuni provocate de oameni. Deşi, nu de puţine ori, porţile vremurilor sunt extrem de tiranice. Uneori sunt atât de strâmte încât nici silabele nu se pot rosti în voie.
În Republica Moldova, sărbătoarea a început să fie celebrată din 1990, sub numele: ”Limba noastră cea română“. Noi, cei din dreapta Prutului, ne-am dumirit mai târziu, prin 2013, că sărbătoarea fraţilor basarabeni este şi sărbătoarea noastră. Că pentru limba noastră cea română au fost jertfe, a curs sânge, s-a îndurat gerul în siberii de gheaţă…
Limba Română în Basarabia a înviat miraculos deoarece au îndrăznit scriitorii să lumineze cuvintele. Între Prut şi Nistru, s-a rezistat prin cultură. Exista opresiunea unui alfabet străin asupra grafiei latine. Chestiunea alfabetului latin a prins viaţă prin publicarea, cu grafie latină, a revistei Glasul (1988), la ideea lui Ion Druţă. Primul număr s-a tipărit în Letonia. Pe 15 iunie 1989, sfidând cenzura, un număr al curajoasei reviste ”Literatură şi artă”, sub direcţia lui Nicolae Dabija, a fost tipărit cu grafie latină. A apărut şi îndreptarul lingvistului Vlad Pohilă: ”Să citim şi să scriem cu litere latine”. Multe au fost eforturile, cu riscurile care erau în preajmă!
Pe 27 august 1989, în Piaţa Centrală a Chişinăului, sute de mii de basarabeni au cerut autorităţilor ca limba oficială să fie româna, cu alfabetul latin. Pe 31 august, Parlamentul a fost nevoit să adopte cele două legi. În decembrie 2013, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis că Declaraţia de Independenţă, în care se află statutul limbii române, prevalează asupra textului Constituţiei. Şi în prezent, denumirea limbii de stat este subiect de dezbateri. Potrivit Academiei moldovene de Ştiinţe, limba de stat (oficială) în teritoriul dintre Prut şi Nistru este limba română, iar sintagma limba moldovenească poate fi echivalată cu limba română. Academia menţionează necesitatea funcţionării limbii de stat în Republica Moldova pe baza normelor ortografice ale limbii române.
După cum se vede, în Basarabia, politicul se bate cu Academia şi cu o realitate istorică. Este nevoie să spunem, în fiecare an, că pe cele două maluri ale Prutului se vorbeşte limba lui Mihai Eminescu. Nu uităm că suntem în Anul Centenar, când cinstim o crucială voinţă a Basarabiei: Unirea cu Regatul României. De aceea, noi, cei din dreapta Prutului, este necesar să fim la Chişinău.
Celor care citesc, astăzi, aceste rânduri le spun că patru maramureşeni ne aflăm în Chişinău, la Salonul Internaţional de Carte BOOKFEST, unde vom celebra Centenarul prin litera tipărită. ANCI şi Editura băimăreană PROEMA, sub egida Ministerului de Externe al României, sunt la această manifestare a cărţii, de Ziua Limbii Române.
În urmă cu aproape două decenii, eram la Casa Limbii Române ”Nichita Stănescu“ din Chişinău. Se lansa un număr al revistei ”Limba Română“ dedicat Maramureşului. Legătura a fost făcută de universitarul Gheorghe Mihai Bârlea, pe atunci prefect al judeţului Maramureş, prin Alexandru Bantoş, directorul revistei, care ne-a primit cu cuvintele: ”Bine aţi venit în Basarabia, fraţi din Maramureşul rădăcinilor noastre”.
Mă aflu pentru a treia oară la sărbătoarea Limbii Române în Chişinău, alături de reprezentanţi ai Editura PROEMA (Alexandru Peterliceanu şi Terezia Filip) şi nu în ultimul rând cu Gheorghe Mihai Bârlea, cel care are solide legături culturale cu Basarabia. Îmi sună şi acum în memorie cuvintele academicianului Mihai Cimpoi: ”Umbra Maramureşului se întinde în mod august şi înfiinţător peste întreaga noastră istorie”.

Autor: Gheorghe Pârja

Sursa: Graiul Maramureşului


La Mulţi Ani – ZIUA LIMBII ROMÂNE!

în doar trei cuvinte
                   de Lucica Dragoş

 pasărea liră
 din inima ta
 în sunete argintii
 cântă

 oda pământului
 şi-a liniştii lui
 în locul natal
 în locul
 în care

 ţi-a dat poveţe
 sfios
 glasul
 mamei
 să te întorci.



...se intampla la BJPD BM - Agenda evenimentelor culturale din saptamana 3-7 septembrie 2018

Agenda evenimentelor culturale din săptămâna 3 - 7 septembrie 2018



Oaspetele bibliotecii:  dr. Mihai Gheorghiu, preşedintele „Coaliţiei pentru familie”, director general adjunct al Muzeului Ţăranului Român.


Joi, 6 septembrie
orele 17.00 – 19.00, Sala de conferinţe
Asociaţia „Maramureş pentru Viaţă şi Familie” organizează la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” conferinţa “De ce avem nevoie de Referendum? Cum ne putem apăra copiii de dictatul ideologiei de gen?”, având ca teme de dezbatere: revizuirea constituţiei, non-intruziunea ideologiei de gen în sistemul educaţional şi în politicile publice, susţinerea familiei naturale şi a valorilor tradiţionale.
Conferinţa va fi susţinută de dr. Mihai Gheorghiu, preşedintele „Coaliţiei pentru Familie”.
Moderator: Marius Florin Sima, preşedintele Asociaţiei „Maramureş pentru Viaţă şi Familie”.


Vineri, 7 septembrie

ora 17:30, Sala de cenaclu
            Curs de dezvoltare personală „Toţi comunicăm, dar puţini stabilim şi relaţii”, bazat pe cartea cu acelaşi titlu scrisă de: John C. Maxwell. Cursul se desfăşoară în patru module independente, în fiecare vineri, în intervalul orar 17.30-19.00, până în data de 20 decembrie 2018.
            Facilitat de: Ana Erica Venemozer, psiholog, trainer John Maxwell Team.

Maria Belea
bibliotecar
Biblioteca Judeteana "Petre Dulfu" Baia Mare
Email: pr.bibliotecamm@gmail.com

Mitingul diasporei-piatra de gâtul generalilor SRI

O situație extrem de ciudată în România ultimelor zile: doi generali de top din cel mai mare serviciu de informații, amîndoi în puterea vîrstei, sunt trecuți peste noapte în rezervă fără a exista cea mai măruntă motivație oficială.


De fapt, informația nici măcar nu apare pe siteul SRI, ci doar pe cel al președinției, la rubrica decrete semnate de Klaus Iohannis. Un asemenea eveniment, însă, are amploarea unui seism autentic, iar lipsa explicațiilor nu face decît să agraveze lucrurile. Ori, poate, există motive temeinice pentru respectiva lipsă?
Generalii Dumitru Dumbravă și Dan Căpșună au fost trași pe linie moartă din SRI fără vreo motivație, deși e vorba de două dintre cele mai grele nume din serviciu.
Dumbravă e de acum legendarul personaj care a recunoscut implicarea SRI în justiție, fost șef al oficiului juridic al serviciului, cel mai important departament, am spune; cît despre Căpșună, șeful Direcției Generale Securitate Economică din SRI, adică omul responsabil de firme și bani, e suficient să amintim că, anul trecut, întreaga presă îl dădea ca succesor sigur al lui Florian Coldea, ceea ce spune cam totul.
Un an mai tîrziu, supergreul Căpșună a tras pe dreapta, la fel și Dumbravă, despre care fostul colonel SRI Daniel Dragomir spune că era o piesă de 10 ori mai grea în sistem decît Coldea.
Pentru ca povestea să se complice și mai rău, Klaus Iohannis îl avansează pe Căpșună cu o treaptă, la trecerea în rezervă, dar nu și pe Dumbravă.
La fel cum nu îl avansase, anul trecut, pe Coldea. Semn că plecarea nu a fost una lină, ci cu asperități.
Ce să fi făcut cei doi, generali importanți, aflați departe de vîrsta pensionării și în ale căror cariere s-a investit enorm, de au fost înlăturați în acest mod?
Majoritatea speculațiilor țin de apariția celebrelor protocoale ale lui Vîlcov.
E posibil.
Dar, dacă totuși nu apariția protocoalelor a fost cauza dublei execuții, ea funcționînd doar ca poveste de acoperire?
O ipoteză demnă de a fi luată în seama, în opinia noastră, e că adevăratul motiv al debarcării e mitingul din 10 august.
În 25 ianuarie 2017, directorul SRI, Eduard Hellvig promitea, în fața Comisiei SRI:
“Vreau să subliniez clar hotărârea mea de a ţine SRI în limitele cadrului legal şi al misiunilor sale stipulate de lege. În mandatul meu, SRI nu va organiza proteste sau alte mişcări de stradă, aşa cum fals s-a afirmat în anumite locuri. Cred că fiecare instituţie trebuie să-şi desfăşoare activitatea în cadrul stabilit de lege şi de Constituţia României, însă îmi doresc o colaborare transparentă cu toate instituţiile statului. Doar pentru că suntem un serviciu de informaţii nu înseamnă că trebuie să fim o instituţie izolată”.
Interesantă formulare.
În loc să dezmintă categoric că serviciul ar fi fost vreodată implicat în protestele de stradă, Hellvig se limita la a promite că asta nu se va întîmpla în mandatul său.
Dar, la urma-urmei, a promite e lucru nobil și cam atît.
SRI a fost și va rămîne mult timp de aici încolo principala forță din spatele manifesațiilor publice care se țin lanț în ultimii ani.
Manifestații care ne sunt băgate pe gît ca fiind spontane, sincere, entuziaste și total dezinteresate, cu excepția idealurilor poporului: fără penali, trăiască Kovesi și anticorupția, jos PSD etc.
Manifestații cu organizatori misterioși, cvasi-necunoscuți, cu resurse financiare masive și la fel de necunoscute, cîntate din toți bojocii de presa acoperiților și popularizate masiv pe rețelele sociale de troli plătiți.
Pe 10 august, avem motive temeinice să credem că s-a pus la cale un miting menit să provoace serioase tulburări sociale, să ducă la ocuparea în forță a clădirii guvernului, mizîndu-se pe tradiționala slabă reacție a jandarmilor, iar mai apoi, la dărîmarea guvernului Dăncilă și instalarea unui cabinet ”al lui”, aidoma celui de după tragedia Colectiv.
Un miting minuțios planificat în laboratoarele SRI și care trebuia să meargă șnur.
Nu a mers.
Ceva s-a întîmplat și a apărut o contrareacție neașteptat de dură din partea jandarmilor, parcă special instruiți să creeze propriile diversiuni de imagine, în special povestea cu jandarmerița ”linșată”.
Pentru prima dată, SRI s-a trezit contrat puternic exact pe terenul său, cel al diversiunilor și al aranjamentelor de imagine.
În locul ”mortului din piață”, protestatarii s-au trezit cu ”jandarmerița paralizată”, ratînd momentul-cheie din punct de vedere emoțional. (Să notăm aici o informație absolută tulburătoare livrată ieri de ziaristul Victor Ciutacu: bărbatul care a murit la 10 zile după miting din cauza, zice-se, a gazelor lacrimogene, era bolnav de leucemie în ultimul stadiu și fusese adus la miting de colegii din PNL)
Cum putea PSD să contreze operațiunea ”10 august” a SRI?
Numai cu ajutorul unor informații precise scurse din interiorul serviciului, legat de ceea ce avea să urmeze.
Cine putea să furnizeze PSD și MAI asemenea informații de top?
Greu de crezut că altcineva decît Florian Coldea, consilierul din umbră al lui Liviu Dragnea.
Un supergreu care a lăsat în urmă o serie de oameni pe care i-a crescut și promovat în structurile de conducere ale serviciului și care i-au supraviețuit.
Unii dintre ei au fost eliminați în ultimul an, dar sunt și figuri grele care au rezistat.
Dumitru Dumbravă și Dan Căpșună sunt doi dintre ei.
Dumbravă a fost mîna dreaptă a lui Coldea, omul care a asigurat controlul acestuia asupra judecătorilor și procurorilor și care a supervizat juridic toate manevrele.
Despre Căpșună, cum spuneam, s-a vehiculat că va fi succesorul lui Coldea, anul trecut, principalul argument livrat de presă fiind tocmai acela că nu ar fi un om al prim-adjunctului.
O informație falsă.
Ne amintim că, încă din 2015, senatorul Valer Marian, un whistleblower cu greutate în domeniul serviicilor, deconspira în parlament, într-o declarație politică, rețeaua lui Coldea, la loc de cinste fiind și generalul Căpșună, alături de generăleasa Anaconda și alte nume de calibru.
Mai mult, se pare că Dan Căpșună fusese chiar coleg de cameră cu Florian Coldea, în școala SRI.
Eșecul mitingului din 10 august a produs, în mod cert, crize de nervi în sferele înalte: cine e vinovat și de ce?
Cum a fost posibil?
Iar măsura care s-a impus a fost eliminarea unor personaje suspecte de sifonare.
Să dovedești asta, însă, e ceva mai greu, iar lipsa unei povești de acoperire putea provoca tensiuni în interiorul serviciului.
Moment în care s-a născut scenariul protocoalelor secrete din 2016.
Documentele sunt livrate mai multor redacții, conform informațiilor care se vehiculează, dar acestea ezită să le publice.
Se apelează la soluția de avarie: ele sunt transmise pesedistului Darius Vîlcov care le face publice pe Facebook și izbucnește scandalul.
Imediat, directorul SRI iese la rampă public și indică, discret, vinovatul:
”Aşa cum am explicat şi la Comisia de Control pe 28 februarie 2017, am întrebat instituţia dacă aceste protocoale erau necesare. Nu puteam să punem în practică legea fără protocoale? Mi s-a răspuns că se putea, conform legii, dar acesta a fost instrumentul tradiţional şi cadrul la ceea ce scrie în lege.”
Modul impersonal în care se exprimă Hellvig nu lasă, totuși, loc de dubii: ”instituția” care a forțat încheierea protocoalelor incriminate e oficiul juridic al SRI, condus, pe atunci, de Dumbravă.
Povestea de acoperire e lansată oficial la apă; cîteva zile mai tîrziu are loc trecerea lui Dumbravă în rezervă, la pachet cu Dan Căpșună. (Și, în secundar, avem și debarcarea șefului de cabinet al lui Hellvig, l-am numit pe George Tuță, conform aceluiași Victor Ciutacu, ceea ce nu face decît să întărească ideea că e vorba de scurtcircuitarea unei rețele care sifona informații către Coldea)
Că Dumbravă a fost capul răutăților o dovedește refuzul avansării sale în grad, în timp ce Căpșună, care s-a dovedit probabil mai maleabil și a acceptat să plece de bună voie a beneficiat de o stea de general în plus.
O dată dizlocată rețeaua Coldea din interiorul SRI, nu rămîne decît să așteptăm următoarea operațiune anti-PSD orchestrată de servicii și următorul asalt pentru instalarea ”guvernului lui”.
Una care nu va întîrzia prea mult, în opinia noastră.
Pînă atunci, însă, foarte important de punctat reacția lui Tăriceanu la scandalul protocoalelor:
”Eu, spre exemplu, nu am aflat încă – poate e interesul vostru jurnalistic şi o să aflu şi eu cu ocazia asta – de unde a apărut protocolul. Cine l-a scos la lumină? Protocolul secret între SRI şi Parchet. Adică ştim că l-a pus Vîlcov pe pagina de Facebook, dar de unde i-a venit lui Vâlcov? Cine i l-a adus?” a declarat el ziariștilor.
Atitudinea președintelui Senatului nu e greu de descifrat: Tăriceanu știe foarte bine și relația lui Coldea cu Dragnea și modul în care SRI i-a livrat lui Vîlcov respectivele protocoale.
Relații toxice, care îl pun, personal, într-o situație complicată: pe de-o parte, liderul ALDE nu mai prididește să denunțe public statul-paralel, pe de alta, e obligat să conviețuiască alături de un partener, Dragnea, care e gata să-și dea oricînd mîna exact cu stîlpii statului-paralel pentru a-și asigura supraviețuirea politică.
Autor: Bogdan Tiberiu Iacob
Sursa: InPolitics






[Europe Direct Maramures] MORE4NRG - Proiect maramuresean de succes la nivel european




Buna ziua,

Centrul Europe Direct va informeaza!
Patru dintre cele 20 de proiecte selectate sa ilustreze concluziile Raportului Interreg 2018 privind efectele cooperarii interregionale, publicat in luna august, sunt din Romania. 
Proiectul MORE4NRG, implementat de Consiliul Judetean Maramures, este unul din cele 4 proiecte românesti considerate de succes in privinta cooperarii intrerregionale! Felicitari! 

Alte informatii europene gasiti pe website-ul Centrului Europe Direct Maramures:
Cu stima,
Margareta Capilnean,Coordonator de proiect, Centrul Europe Direct MaramuresFundatia CDIMM MaramuresBd. Traian 9/16, 430211 Baia MareTel/Fax: 0262.224.870, 222.409Email: marga@cdimm.orgWeb: http://europedirect.cdimm.org/Facebook: https://www.facebook.com/EuropeDirectMaramures/ 

Comunicat de presă

   ROMÂNIA
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL MARAMUREŞ
                                                                                   
                                                                                               
31 august 2018
                                              Purtător de cuvânt: Dan Bucă,
                            Tel.: 0755-112726

                                                                                                                              

De la 1 septembrie programul de lucru cu publicul la serviciul de pașapoarte revine la normal

              Programul de lucru cu publicul la Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple Maramureș revine la programul inițial, în zile de luni, marți, miercuri și vineri, între orele 8.30-16.30, respectiv ziua de joi, între orele 8.30 – 18.30. Programul de lucru cu publicul la punctele de lucru mobile din municipiul Sighetu Marmației și orașul Borșa va rămâne neschimbat, în ziua de luni, respectiv de joi.      
    ” În perioada 27 iulie – 31 august programul de lucru al serviciului a fost prelungit, prin Ordinul prefectului nr.330/2018, în intervalul orar 8.30 – 18.30. Decizia a fost luată la nivel central, având în vedere programările electronice realizate pe platforma națională, respectiv pentru a oferi servicii de calitate și a evita aglomerația la ghișeele serviciului, având în vedere faptul că pe perioada vacanței de vară, maramureșenii care lucrează în străinătate au revenit acasă și au depus cereri pentru obținerea documentelor de călătorie. Județul nostru a beneficiat de suplimentarea unei stații și deschiderea unui ghișeu pentru programul cu publicul. La Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea și Evidența Pașapoartelor Simple Maramureș au fost depuse în lunile iulie și august peste 8300 solicitări pentru obținerea pașaportului (față de peste 6500 cereri depuse în aceeași perioadă a anului trecut). S-au eliberat cetățenilor peste 1200 pașapoarte simple temporare și peste 5500 pașapoarte simple electronice”, a spus subprefectul Alexandru Cosma.
                Vă reamintim că achitarea taxelor aferente pentru eliberarea documentului de călătorie se efectuează la ghișeele de la finanțe, respectiv unitățile CEC Bank. De asemenea, programările electronice pentru depunerea cererilor se realizează pe platforma națională www.epasapoarte.ro


Instituția Prefectului – Județul Maramureș

O altă scrisoare din America împotriva DNA. Gratis

Scrisoarea lui Rudolph Giuliani produce efecte nu doar la București, ci și în America. Kiki Skagen Munshi, care a lucrat în Serviciul de Externe al Statelor Unite 22 de ani, cu  experiență diplomatică în mai multe țări și însărcinări oficiale chiar la București, a trimis la rândul ei un mesaj, intrat în posesia Q Magazine, către oficialii români, arătând că DNA a devenit ea însăși coruptă și că procesele anticorupție din România au fost de multe ori un simulacru.

Prezentăm mai jos scrisoarea integrală în ambele versiuni, română și engleză:
ACEASTA NU ESTE JUSTIȚIA PE CARE AR TREBUI SĂ O SPRIJINE ROMÂNIA
„Vă scriu în sprijinul poziției domnului Louis Freeh și domnului Rudy Giuliani în ceea ce privește Direcția Națională Anticorupție (DNA). Am examinat activitatea sa de mai mulți ani și sunt de acord cu ei că structura instituției a condus la abuzuri.
Șeful DNA-ului, actualmente, raportează Președintelui României, care este un funcționar ales cu – în mod firesc – un interes pentru a-și păstra poziția și a fi reales. Un procent ridicat de persoane din România au fost implicate în corupție de un fel sau altul. Pentru oamenii obișnuiți, este totuși aproape imposibil, după cum știți, să trăiți fără o așa numită corupție mică; probabil 70-80% dintre politicienii și birocrații de nivel înalt au „practici corupte”, așa cum sunt definite în prezent, în funcție de pozițiile lor în trecut.
Având în vedere acest fapt, nu se pune întrebarea dacă funcționarii corupți sunt urmăriți penal, ci care sunt aleși pentru a fi urmăriți penal pentru corupție.
De la președinția lui Traian Băsescu răspunsul este în mod ciudat clar: dușmanii politici și cei care ar putea reprezenta o amenințare politică sau economică de un fel la Președinte și la partidul său. Adică DNA-ul în sine a devenit un motor al corupției și de aceea este importantă o mișcare de plasare a acestuia într-o poziție ceva mai protejată.
Dați-mi voie să merg mai departe! DNA-ul nu a fost folosit doar pentru a susține puterea politică a președintelui României actual în ultimii ani, ci funcționează în afara normelor procedurilor judiciare.
Cu un an și câteva luni în urmă am intervievat atât avocații, cît și oficiali judecătorești despre procesele a trei persoane pe care le cunosc în închisoare pentru „corupție” și mi s-a spus că în toate cele trei cazuri  „procesele” erau ele însele corupte și că acest fapt ar putea fi dovedit într-o instanță judecătorească neutră.
După ce am studiat mai bine de un an, știam deja multe din ceea ce mi-au spus avocații: că inculpaților nu li s-a permis să vorbească în apărarea lor, să aducă martori sau să prezinte dovezi în favoarea lor. Toți trei se află în prezent în închisori sau au executat sentințe pentru infracțiuni, care , în Occident, nu ar fi ajuns într-o sală de judecată, cu atât mai puțin ar fi fost  condamnate.
Acesta nu este genul de justiție pe care România ar trebui să o sprijine.
Este adevărat că, pe hârtie, România face toate lucrurile potrivite pentru a pune capăt corupției, dar, după cum știm cu toții, corupția nu a fost eradicată. Ceea ce s-a întâmplat a fost că DNA-ul s-a transformat într-o putere din umbră, fiind capabilă să inducă frica chiar și  în rândul cetățenilor care respectă legea, pentru că, odată ce un caz este deschis, nu este deloc sigur că se va face dreptate.
Reformarea DNA-ului ar trebui să reprezinte o prioritate pentru guvernul dvs., dacă este vorba despre lupta împotriva corupției.
Mutarea DNA-ului dintr-o arenă pur politică într-una  în care ar exista cel puțin o șansă rezonabilă de supraveghere imparțială ar trebui să fie primul pas în acest efort. Sper ca administrația dvs. ar putea susține acest fapt.
Există organizații și persoane care vă pot ajuta în acest efort; Aș fi bucuros să vă pun la curent cu unele dintre ele dacă doriți.
Aș dori să adaug că nu sunt legată de ele și că nu aș beneficia de niciun avantaj personale.
Deci, de ce mă deranjez? Pentru că am cunoscut România bine  când eram Director al Bibliotecii Americane în anii 1980 și am avut grijă de țara dumneavoastră. De asemenea, îmi pasă de justiție și doresc să o văd.
Sper să o faceți și dvs.
Cu sinceritate,
Kiki Skagen Mushi”
THIS IS NOT THE KIND OF ‘JUSTICE’ THAT ROMANIA SHOULD SUPPORT
„I am writing in support of the position taken by Mr. Louis Freeh and Mr. Rudy Giuliani as concerns the Directia Nationala Anticoruptie (DNA).  I have been examining its work for several years and agree with them that the structure of the institution has led to abuses.
The head of the DNA, in the present arrangement, reports to the President of Romania, who is an elected official with—quite naturally—an interest in retaining his/her position and being re-elected.
A high percentage of persons in Romania have been involved in corruption of one kind or another.  For ordinary people it is still almost impossible, as you know, to live without petty corruption; probably 70-80% of high level politicians and bureaucrats have “corrupt practices” as currently defined related to their positions in their background.
Given this, the question becomes not whether corrupt officials are prosecuted but who is chosen to be prosecuted for corruption.
Since the Presidency of Traian Basescu the answer is distressingly clear: Political enemies and those who might pose a political or economic threat of some sort to the President and his Party.
That is, the DNA itself has become an engine of corruption and this is why a move to place it in a somewhat more protected position is important.
Let me go further. The DNA has not only been used to bolster the political power of the incumbent Romanian President in recent years, it operates outside the norms of judicial procedures. 
A year and some months ago I interviewed both lawyers and judicial officials about the trials of three persons I know who were in prison for ‘corruption’ and was told in all three cases that the ‘trials’ were themselves corrupt and that this could be proven in a neutral court of law.
Having followed the trials over a course of some years I already knew much of what the attorneys told me: That defendants were not allowed to speak in their defence, bring witnesses or present evidence in their favor.
All three are either currently serving sentences in prison or have served sentences for ‘crimes’ that would not, in the West, have even made it to a courtroom, let alone resulted in a conviction.
This is not the kind of ‘justice’ that Romania should support.
It is true that, on paper, Romania is doing all the “right things” to end corruption but, as we all know, corruption has not been erased.  What has happened is that the DNA has moved into a position of shadowy power from which it is able to strike fear into the hearts of even law abiding citizens because once a case is opened, it is by no means certain that justice will be done.
Reforming the DNA should be a high priority for your government if it is serious about fighting corruption.
Moving the DNA out of a purely political arena to one in which there would be at least a reasonable chance of unbiased oversight should be the first step in this effort.  I would hope that the your office could support this.
There are organizations and individuals who could assist you in this effort; I would be glad to put you in touch with one of them if you wished.  I would like to add that I am not connected with them and would receive no personal benefit from this.
So why do I bother?  Because I have known Romania well since I was Director of the American Library in the 1980s and care about your country.  I also care about justice and wish to see it done.  I hope you do as well.
Sincerely,
Kiki Skagen Munshi”
Kiki Skagen Munshi face parte din a patra generație de californieni fiind crescută atât în Statele Unite, cât și la Tokyo, Japonia.
A urmat  Swarthmore College in Pennsylvania unde a absolvit magna cum laude cu licență în Științe Politice, Istorie și Economie.
După un an în care a fost bursier Fullbright în India, a urmat  University of California, Berkeley , finalizându-și studiile cu un Doctorat în Istorie chiar la Universitatea din București în 2006.
În 1980 a intrat în US Foreign Service. Angajată în Serviciul de Informații al Statelor Unite  și în Departamentul de Stat de la Washington, Kiki Munshi a lucrat la ambasadele americane din Nigeria, România, Greece, Sierra Leone, Tanzania și India.
A condus Biblioteca Americană din 1983 până în 1987 și a fost Consul cu Afaceri Publice al Americii la București din 2000 până în 2002, când s-a retras din Serviciul Extern al SUA. S-a reîntors în 2006 pentru a face parte din Echipa de Reconstrucție a Iraqului.
Locuiește acum în San Diego, vizitează deseori România și India și este autoare a mai multor cărți între care una are ca fundal anii comunismului sub Ceaușescu.


Comunicat de presă

31 august 2018




Afaceri în creștere pentru IRUM Reghin.
Compania anunță lansarea primului tractor agricol românesc

Cel mai important producător de tractoare forestiere și agricole din România, compania IRUM Reghin, a raportat o cifră de afaceri în creștere cu 40 la sută, în primele șase luni ale anului. Pentru a doua jumătate a anului, creșterea va fi mai mică, estimează reprezentanții companiei, datorită specificului sezonier al afacerilor agricole și al celor legate de domeniul agricol.
Pentru întregul an 2018, conducerea IRUM Reghin estimează o creștere a cifrei de afaceri de 20 la sută față de cea înregistrată în anul 2017, care a fost de 40 de milioane de euro la nivelul grupului MaviProd, care deține fabrica de tractoare din Reghin. ”Este o creștere organică, pentru că am investit în creșterea capacității de producție cu 20 la sută, astfel încât există o corespondență între investițiile realizate și creșterea pe care o estimăm”, a declarat Mircea Oltean, CEO al IRUM Reghin.
Compania din Reghin anunță și lansarea primului tractor agricol sută la sută românesc, după 15 ani în care producția de tractoare românești a dispărut.
IRUM Reghin a fost fondată în anul 1953 cu scopul de a produce, întreține și repara utilaje și mecanisme agricole și forestiere. Din anul 1969, compania din Reghin a început să producă tractoare forestiere. Producția de tractoare agricole a început la Reghin în anul 2010, când IRUM a achiziționat mai multe licențe pentru producerea de tractoare și utilaje marca Belarus. Experiența acumulată în acest domeniu a reprezentat premisa pentru dezvoltarea și maturizarea proiectului primului tractor agricol 100% românesc. În prezent, IRUM are aproape 500 de angajați.
 IRUM Reghin a fost fondată în anul 1953 cu scopul de a produce, întreține și repara utilaje și mecanisme agricole și forestiere. Din anul 1969, compania din Reghin a început să producă tractoare forestiere. Producția de tractoare agricole a început la Reghin în anul 2010, când IRUM a achiziționat mai multe licențe pentru producerea de tractoare și utilaje marca Belarus. Experiența acumulată în acest domeniu a reprezentat premisa pentru dezvoltarea și maturizarea proiectului primului tractor agricol 100% românesc.





Minutul de poezie - Angela Mihai

SCRISOARE DE DRAGOSTE

Iubite drag, scrisoarea mea-i
De dragoste nebună,
Să dorm nu pot căci stare n-am
Și-ți scriu sub clar de lună.

Acum când luna-mi curge-n gând
Și îmi revarsă dorul
Eu trist te caut tremurând
Căci simt apus amorul.

Îți scriu cu litere de foc
Aşa cum gându-mi arde,
Pe foi de suflet îți aştern
Durerea-mi între patimi.

Cu fir de lună-oi croșeta
Cuvintele-ntre ele,
Iar dragostea am să ți-o țes
Cu dor printre zăbrele.

Căci dorul pentru tine-mi e
O rană sângerie
Ce roade-n ființă și în suflet
Și-n viața mea târzie. 

Acum îți scriu cu sânge crud
Al ființe-mi, ce nălucă
O dâră de lumină cată
Spre sufletu-ți s-o ducă.

Să mă iubești nu ai putut,
De dragostea-mi fugit-ai,
Sperând, am așteptat o zi
S-aud spunând "venit-am!".

Dar nu a fost să fie aşa
Și-n așteptări deșarte
Plângând ieșeam să te găsesc
Fugind prin toi de noapte.

Aş vrea iubite să mai știi
Că eşti a mea vecie,
Iar doru-mi dor de s-o renaşte
La tine o să vie.

Tot căutându-te-n zadar
M-ai rătăcit de tine,
Să te găsesc am obosit,
Ascuns rămâi de mine.

De e târziu să mă iubești
Te-oi aştepta-n apusu-mi
Şi poate-atunci mă vei dori
O clipă înspre dusu-mi.

Visam o zi să mă iubești
Și să mă simt dorită
Și fericit-aş fi murit
De dragostea-ți rănită.

Acum e noapte și îți scriu
În versuri o scrisoare,
Poți s-o citești şi-n alte vieți
Căci e nemuritoare.