De fapt, informația nici măcar nu apare pe siteul SRI, ci doar pe cel al președinției, la rubrica decrete semnate de Klaus Iohannis. Un asemenea eveniment, însă, are amploarea unui seism autentic, iar lipsa explicațiilor nu face decît să agraveze lucrurile. Ori, poate, există motive temeinice pentru respectiva lipsă?
Generalii Dumitru Dumbravă și Dan Căpșună au fost trași pe linie moartă din SRI fără vreo motivație, deși e vorba de două dintre cele mai grele nume din serviciu.
Dumbravă e de acum legendarul personaj care a recunoscut implicarea SRI în justiție, fost șef al oficiului juridic al serviciului, cel mai important departament, am spune; cît despre Căpșună, șeful Direcției Generale Securitate Economică din SRI, adică omul responsabil de firme și bani, e suficient să amintim că, anul trecut, întreaga presă îl dădea ca succesor sigur al lui Florian Coldea, ceea ce spune cam totul.
Un an mai tîrziu, supergreul Căpșună a tras pe dreapta, la fel și Dumbravă, despre care fostul colonel SRI Daniel Dragomir spune că era o piesă de 10 ori mai grea în sistem decît Coldea.
Pentru ca povestea să se complice și mai rău, Klaus Iohannis îl avansează pe Căpșună cu o treaptă, la trecerea în rezervă, dar nu și pe Dumbravă.
La fel cum nu îl avansase, anul trecut, pe Coldea. Semn că plecarea nu a fost una lină, ci cu asperități.
Ce să fi făcut cei doi, generali importanți, aflați departe de vîrsta pensionării și în ale căror cariere s-a investit enorm, de au fost înlăturați în acest mod?
Majoritatea speculațiilor țin de apariția celebrelor protocoale ale lui Vîlcov.
E posibil.
Dar, dacă totuși nu apariția protocoalelor a fost cauza dublei execuții, ea funcționînd doar ca poveste de acoperire?
O ipoteză demnă de a fi luată în seama, în opinia noastră, e că adevăratul motiv al debarcării e mitingul din 10 august.
În 25 ianuarie 2017, directorul SRI, Eduard Hellvig promitea, în fața Comisiei SRI:
“Vreau să subliniez clar hotărârea mea de a ţine SRI în limitele cadrului legal şi al misiunilor sale stipulate de lege. În mandatul meu, SRI nu va organiza proteste sau alte mişcări de stradă, aşa cum fals s-a afirmat în anumite locuri. Cred că fiecare instituţie trebuie să-şi desfăşoare activitatea în cadrul stabilit de lege şi de Constituţia României, însă îmi doresc o colaborare transparentă cu toate instituţiile statului. Doar pentru că suntem un serviciu de informaţii nu înseamnă că trebuie să fim o instituţie izolată”.
Interesantă formulare.
În loc să dezmintă categoric că serviciul ar fi fost vreodată implicat în protestele de stradă, Hellvig se limita la a promite că asta nu se va întîmpla în mandatul său.
Dar, la urma-urmei, a promite e lucru nobil și cam atît.
SRI a fost și va rămîne mult timp de aici încolo principala forță din spatele manifesațiilor publice care se țin lanț în ultimii ani.
Manifestații care ne sunt băgate pe gît ca fiind spontane, sincere, entuziaste și total dezinteresate, cu excepția idealurilor poporului: fără penali, trăiască Kovesi și anticorupția, jos PSD etc.
Manifestații cu organizatori misterioși, cvasi-necunoscuți, cu resurse financiare masive și la fel de necunoscute, cîntate din toți bojocii de presa acoperiților și popularizate masiv pe rețelele sociale de troli plătiți.
Pe 10 august, avem motive temeinice să credem că s-a pus la cale un miting menit să provoace serioase tulburări sociale, să ducă la ocuparea în forță a clădirii guvernului, mizîndu-se pe tradiționala slabă reacție a jandarmilor, iar mai apoi, la dărîmarea guvernului Dăncilă și instalarea unui cabinet ”al lui”, aidoma celui de după tragedia Colectiv.
Un miting minuțios planificat în laboratoarele SRI și care trebuia să meargă șnur.
Nu a mers.
Ceva s-a întîmplat și a apărut o contrareacție neașteptat de dură din partea jandarmilor, parcă special instruiți să creeze propriile diversiuni de imagine, în special povestea cu jandarmerița ”linșată”.
Pentru prima dată, SRI s-a trezit contrat puternic exact pe terenul său, cel al diversiunilor și al aranjamentelor de imagine.
În locul ”mortului din piață”, protestatarii s-au trezit cu ”jandarmerița paralizată”, ratînd momentul-cheie din punct de vedere emoțional. (Să notăm aici o informație absolută tulburătoare livrată ieri de ziaristul Victor Ciutacu: bărbatul care a murit la 10 zile după miting din cauza, zice-se, a gazelor lacrimogene, era bolnav de leucemie în ultimul stadiu și fusese adus la miting de colegii din PNL)
Cum putea PSD să contreze operațiunea ”10 august” a SRI?
Numai cu ajutorul unor informații precise scurse din interiorul serviciului, legat de ceea ce avea să urmeze.
Cine putea să furnizeze PSD și MAI asemenea informații de top?
Greu de crezut că altcineva decît Florian Coldea, consilierul din umbră al lui Liviu Dragnea.
Un supergreu care a lăsat în urmă o serie de oameni pe care i-a crescut și promovat în structurile de conducere ale serviciului și care i-au supraviețuit.
Unii dintre ei au fost eliminați în ultimul an, dar sunt și figuri grele care au rezistat.
Dumitru Dumbravă și Dan Căpșună sunt doi dintre ei.
Dumbravă a fost mîna dreaptă a lui Coldea, omul care a asigurat controlul acestuia asupra judecătorilor și procurorilor și care a supervizat juridic toate manevrele.
Despre Căpșună, cum spuneam, s-a vehiculat că va fi succesorul lui Coldea, anul trecut, principalul argument livrat de presă fiind tocmai acela că nu ar fi un om al prim-adjunctului.
O informație falsă.
Ne amintim că, încă din 2015, senatorul Valer Marian, un whistleblower cu greutate în domeniul serviicilor, deconspira în parlament, într-o declarație politică, rețeaua lui Coldea, la loc de cinste fiind și generalul Căpșună, alături de generăleasa Anaconda și alte nume de calibru.
Mai mult, se pare că Dan Căpșună fusese chiar coleg de cameră cu Florian Coldea, în școala SRI.
Eșecul mitingului din 10 august a produs, în mod cert, crize de nervi în sferele înalte: cine e vinovat și de ce?
Cum a fost posibil?
Iar măsura care s-a impus a fost eliminarea unor personaje suspecte de sifonare.
Să dovedești asta, însă, e ceva mai greu, iar lipsa unei povești de acoperire putea provoca tensiuni în interiorul serviciului.
Moment în care s-a născut scenariul protocoalelor secrete din 2016.
Documentele sunt livrate mai multor redacții, conform informațiilor care se vehiculează, dar acestea ezită să le publice.
Se apelează la soluția de avarie: ele sunt transmise pesedistului Darius Vîlcov care le face publice pe Facebook și izbucnește scandalul.
Imediat, directorul SRI iese la rampă public și indică, discret, vinovatul:
”Aşa cum am explicat şi la Comisia de Control pe 28 februarie 2017, am întrebat instituţia dacă aceste protocoale erau necesare. Nu puteam să punem în practică legea fără protocoale? Mi s-a răspuns că se putea, conform legii, dar acesta a fost instrumentul tradiţional şi cadrul la ceea ce scrie în lege.”
Modul impersonal în care se exprimă Hellvig nu lasă, totuși, loc de dubii: ”instituția” care a forțat încheierea protocoalelor incriminate e oficiul juridic al SRI, condus, pe atunci, de Dumbravă.
Povestea de acoperire e lansată oficial la apă; cîteva zile mai tîrziu are loc trecerea lui Dumbravă în rezervă, la pachet cu Dan Căpșună. (Și, în secundar, avem și debarcarea șefului de cabinet al lui Hellvig, l-am numit pe George Tuță, conform aceluiași Victor Ciutacu, ceea ce nu face decît să întărească ideea că e vorba de scurtcircuitarea unei rețele care sifona informații către Coldea)
Că Dumbravă a fost capul răutăților o dovedește refuzul avansării sale în grad, în timp ce Căpșună, care s-a dovedit probabil mai maleabil și a acceptat să plece de bună voie a beneficiat de o stea de general în plus.
O dată dizlocată rețeaua Coldea din interiorul SRI, nu rămîne decît să așteptăm următoarea operațiune anti-PSD orchestrată de servicii și următorul asalt pentru instalarea ”guvernului lui”.
Una care nu va întîrzia prea mult, în opinia noastră.
Pînă atunci, însă, foarte important de punctat reacția lui Tăriceanu la scandalul protocoalelor:
”Eu, spre exemplu, nu am aflat încă – poate e interesul vostru jurnalistic şi o să aflu şi eu cu ocazia asta – de unde a apărut protocolul. Cine l-a scos la lumină? Protocolul secret între SRI şi Parchet. Adică ştim că l-a pus Vîlcov pe pagina de Facebook, dar de unde i-a venit lui Vâlcov? Cine i l-a adus?” a declarat el ziariștilor.
Atitudinea președintelui Senatului nu e greu de descifrat: Tăriceanu știe foarte bine și relația lui Coldea cu Dragnea și modul în care SRI i-a livrat lui Vîlcov respectivele protocoale.
Relații toxice, care îl pun, personal, într-o situație complicată: pe de-o parte, liderul ALDE nu mai prididește să denunțe public statul-paralel, pe de alta, e obligat să conviețuiască alături de un partener, Dragnea, care e gata să-și dea oricînd mîna exact cu stîlpii statului-paralel pentru a-și asigura supraviețuirea politică.
Autor: Bogdan Tiberiu Iacob
