Revoluţia fiscală, ca
orice revoluţie, nu poate rămâne fără urmări. Ar fi fost de preferat ca
strategii PSD să folosească o altă sintagmă. Cel mai bine ar fi fost ca PSD să
gândească o reformă, una care să cuprindă atât sectorul de stat cât şi cel
privat. La urma urmei guvernul României nu este numai al bugetarilor. La o mai
atentă analiză s-ar putea lesne observa că banii vin, totuşi, din activităţile
economice ale firmelor private.
Una dintre consecinţele nefaste ale revoluţiei fiscale
este crearea unei falii majore împărţind
societatea în două mari grupări, a bugetarilor şi privaţilor.
Bugetarilor li s-au majorat salariile, dar comerţul este în
totalitate în mâna privaţilor. Prin urmare, privaţii văzând că bugetarii au bani mai mulţi au
majorat preţurile. Este adevărat că şi guvernul şi-a adus aportul prin sporirea
taxelor şi impozitelor. Scopul este nobil- adunarea mai multor bani la buget
pentru a putea satisface măririle de salarii.
Cum în curând se vor majora şi pensiile, se înţelege că se
intră într-o nouă spirală de creştere a preţurilor. Aşa se întâmplă la
revoluţii. Iar când acestea se petrec în mijlocul capitalismului consecinţa
firească nu poate fi decât apariţia unei crize.
Semne sunt suficient de multe: inflaţie, devalorizarea
leului, majorări de preţuri, creşterea dobânzilor. Au venit şi semnale.
Guvernatorul BNR a avertizat guvernul că ia măsuri periculoase care vor da
peste cap economia. Specialiştii explică. Atrag atenţia că România ar putea
intra în recesiune. În replică explică şi Liviu Dragnea şi Olguţa Vasilescu,
demonstrând ca doi afoni ce se află, că totul este în regulă. PSD consideră
creşterea economică de 7% ca şi cum ar fi un sac de bani la dispoziţia
guvernului.
Ministrul de Finanţe ocoleşte răspunsurile directe, dar pare
să fie destul de îngrijorat. Este o voce marginală. Domnul Teodorovici este
bucuros că a fost desemnat ministru şi înghite în sec, deşi ca economist ştie
că măsurile luate de guvern sunt în
total dezacord cu legile economiei.
Unde se va ajunge? Varianta optimistă aparţine, desigur,
guvernului. Mai exact PSD-ului. Raţionamentul este următorul: prin majorarea
salariilor vor fi ademeniţi românii din străinătate să se întoarcă în ţară. Mai
departe, PSD crede că majorând salariile la stat vor obliga şi privaţii să facă
acelaşi lucru.
Dar vorba lui Moromete, de unde bani? Guvernul ar trebui să
fie cel mai mare investitor pentru că adună bani de la toată lumea. Inclusiv de
la bugetari.
O parte din bani trebuie reinvestiţi în economie, prin
intermediul firmelor private. Circuitul este simplu, dar PSD l-a întrerupt. Din
motive electorale. Socoteala este simplă: creştem salariile şi pensiile şi în
schimb primim voturi. Vom vedea cum se va împlini această socoteală a PSD dacă
vine criza.
Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia
zilei de Maramureş
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu